<\/a>1].<\/div>\n\u00cen\u0163elegerea Balcanic\u0103<\/strong> a fost o alian\u0163\u0103 format\u0103 la 9 februarie 1934 de c\u0103tre Iugoslavia, Rom\u00e2nia, Grecia \u015fi Turcia (fostul Bloc Balcanic) cu un caracter defensiv, \u00een cazul izbucnirii unui r\u0103zboi, \u0163\u0103rile aliate \u00ee\u015fi puteau ap\u0103ra grani\u0163ele. Era, prin urmare, \u00een armonie cu Mica \u00cen\u0163elegere ce avea acela\u015fi caracter defensiv. Ideea principal\u0103 a acestor \u00een\u0163elegeri a fost de a creea o alian\u0163\u0103 a Balcanilor, \u0163\u0103rile din acest spa\u0163iu fiind o zon\u0103 tampon \u00eentre Rusia \u015fi Occident. Ele doreau s\u0103 \u00ee\u015fi poat\u0103 ap\u0103ra grani\u0163ele \u00eempotriva oric\u0103rui inamic.<\/p>\nSingura \u0163ar\u0103 ce nu a participat la aceste alian\u0163e a fost Bulgaria, care de\u015fi nu era o putere, cu o armat\u0103 mic\u0103, avea mari preten\u0163ii teritoriale. Evenimentele din cadrul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial au dus la dezintegrarea \u00cen\u0163elegerii Balcanice. \u00cen acea perioad\u0103 tulbure, Polonia venea cu un proiect ambi\u0163ios \u2013 Intermarium, o alian\u0163\u0103 cuprinz\u00e2nd \u0163\u0103rile central \u015fi est-europene de la Marea Baltic\u0103, Marea Neagr\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 la Adriatica, cu scopul de a contracara amenin\u0163area sovietic\u0103 \u015fi hegemonia german\u0103. Acest proiect al mare\u015falului Jozef Pilsudski, bazat pe mitul medieval al hegemoniei polono-lituaniene de la Marea Baltic\u0103 p\u00e2n\u0103 la Marea Neagr\u0103, a fost z\u0103d\u0103rnicit de r\u0103zboiul dintre Polonia \u015fi na\u0163ionali\u015ftii ucraineni, pe de-o parte, \u015fi Rusia Sovietic\u0103 \u015fi Ucraina Sovietic\u0103 pe de alta parte. \u015ei totu\u015fi a existat o rela\u0163ie deosebit\u0103 \u00eentre Var\u015fovia \u015fi Bucure\u015fti pe care mare\u015falul Jozef Pilsudski a caracterizat-o, cu prilejul unei vizite \u00een Rom\u00e2nia, la Sinaia, \u00een septembrie 1922, unde a fost \u00eentrebat despre cum se vede la Var\u015fovia alian\u0163a cu Rom\u00e2nia el r\u0103spunz\u00e2nd c\u0103:<\/p>\n
\u201eAlian\u0163a inimilor este reprezentat\u0103, de la Marea Baltic\u0103 la Marea Neagr\u0103, de un singur popor cu dou\u0103 drapele\u201d.<\/p><\/blockquote>\n
De\u015fi era un partizan sincer al apropierii de Rom\u00e2nia, Pilsudski avea rezerve, exprimate \u00eendeosebi dup\u0103 1927, fa\u0163\u0103 de for\u0163a combativ\u0103 a armatei rom\u00e2ne[2]. Mare\u015falul avea dreptate fapt confirmat la acea vreme de un raport de evaluare asupra st\u0103rii \u00eenzestr\u0103rii armatei rom\u00e2ne elaborat de Statului Major General. \u00cenzestrarea \u015fi dotarea material\u0103, factor esen\u0163ial al poten\u0163ialului de r\u0103zboi, au constituit una din cele mai dificile probleme cu care s-a confruntat Armata Rom\u00e2niei \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, perioada interbelic\u0103 \u015fi \u00een timpul celei de-a doua conflagra\u0163ii mondiale. Dup\u0103 Marea Unire din 1918, timp de aproximativ 15 ani, \u00eenzestrarea armatei, crearea \u015fi dezvoltarea unei industrii proprii de ap\u0103rare au ocupat un loc secund \u00een preocup\u0103rile factorilor de decizie politic\u0103, Rom\u00e2nia \u00eenregistr\u00e2nd mari \u00eent\u00e2rzieri \u00een acest domeniu. La \u00eenceputul deceniului al patrulea al secolului al XX-lea, statul rom\u00e2n era \u00een situa\u0163ia de a nu-\u015fi putea procura de pe pia\u0163a intern\u0103 dec\u00e2t \u00een cantit\u0103\u0163i modeste armamentul, tehnica \u015fi echipamentele destinate ap\u0103r\u0103rii \u0163\u0103rii. Astfel, planurile de ap\u0103rare elaborate de Marele Stat Major deveneau inoperante, \u00een condi\u0163iile \u00een care nivelul de dotare \u015fi preg\u0103tire a trupelor se situa la aceste cote sc\u0103zute. Locotenent-colonelul Ion Cern\u0103ianu, unul dintre cei mai valoro\u015fi teoreticieni militari rom\u00e2ni din perioada interbelic\u0103, caracteriza starea Armatei Rom\u00e2ne ca fiind: o situa\u0163ie dureroas\u0103 cu care este greu s\u0103 ne obi\u015fnuim, dar real\u0103 p\u00e2n\u0103 la brutalitate. Se aseam\u0103n\u0103 pe undeva cu situa\u0163ia actual\u0103(!?). Nu \u00een totalitate deoarece preg\u0103tirea militarilor rom\u00e2ni este deosebit\u0103, ei fiind al\u0103turi de americani extrem de eficien\u0163i \u00een teatrele de opera\u0163ii din Irak \u015fi Afganistan.<\/p>\n
Neav\u00e2nd o alt\u0103 solu\u0163ie la vremea respectiv\u0103, Polonia, \u015fi-a \u00eendreptat aten\u0163ia c\u0103tre o alian\u0163\u0103 cu \u0163\u0103rile balcanice, concretizat\u0103 doar cu Rom\u00e2nia. La 3 martie 1921, s-a semnat la Bucure\u015fti \u201eConven\u0163ia de alian\u0163\u0103 defensiv\u0103 \u00eentre Republica Poloniei \u015fi Regatul Rom\u00e2niei\u201d, precum \u015fi \u201eConven\u0163ia militar\u0103\u201d. Esen\u0163a defensiv\u0103 a alian\u0163ei a fost definit\u0103 \u00een articolul 1:<\/p>\n
\n
\u201ePolonia \u015fi Rom\u00e2nia se angajeaz\u0103 s\u0103 se ajute reciproc \u00een cazul \u00een care una dintre ele ar fi atacat\u0103, f\u0103r\u0103 provocare din partea sa, la frontierele sale orientale actuale\u201d.<\/p><\/blockquote>\n
\n
Parte integrant\u0103 a \u201eConven\u0163iei politice\u201d, \u201eConven\u0163ia militar\u0103\u201d, semnat\u0103 de generalii Constantin Christescu \u015fi Tadeusz Rozwadowski, \u015fefii celor dou\u0103 State Majore, specifica ansamblul de m\u0103suri ini\u0163iat \u00een condi\u0163iile \u00een care teritoriile celor dou\u0103 state, separat sau concomitent, suportau agresiuni \u00een p\u0103r\u0163ile r\u0103s\u0103ritene. Era prev\u0103zut, pentru fiecare \u0163ar\u0103 \u00een parte, \u015fi \u00een raport cu propor\u0163iile agresiunii, cuantumul trupelor operative: 14 divizii de infanterie \u015fi dou\u0103 divizii de cavalerie, care trebuiau s\u0103 fie concentrate \u00een 18-24 zile de la decretarea mobiliz\u0103rii generale. \u00cen privin\u0163a exercit\u0103rii comandamentului, prevalase punctul de vedere al p\u0103r\u0163ii rom\u00e2ne: fiecare armat\u0103 ac\u0163iona sub comandament propriu, iar \u00een cazul \u00een care situa\u0163ia strategic\u0103 impunea ca unit\u0103\u0163i dintr-o armat\u0103 s\u0103 opereze \u00een zona celeilalte, ele erau plasate sub ordinele acestui din urm\u0103 comandament[3]. Acum, ca \u015fi atunci, alian\u0163a bilateral\u0103 cu Polonia reprezint\u0103 pentru Rom\u00e2nia un element esen\u0163ial \u00een sistemul de alian\u0163e menit s\u0103 garanteze integritatea teritorial\u0103 a \u0163\u0103rii \u00een condi\u0163iile \u00een care amenin\u0163\u0103rile din estul \u015fi din sudul continentului european continu\u0103 s\u0103 fie prezente.<\/p>\n
Ce \u00eenseamn\u0103 participarea lui Donald Trump la Var\u015fovia?<\/h3>\n
O discu\u0163ie bilateral\u0103 cu liderii polonezi, un discurs la summit \u015fi o \u00eent\u00e2lnire cu liderii prezen\u0163i \u00een capitala Poloniei. Politica Poloniei reflect\u0103 c\u00e2teva din cerin\u0163ele pe care pre\u015fedintele Trump le-a solicitat alia\u0163ilor. Dac\u0103 ne uit\u0103m la ap\u0103rare, Polonia cheltuie\u015fte 2% din PIB pentru armat\u0103, din care peste 20% pentru \u00eenzestrare, av\u00e2nd un plan \u00eenceput \u00een 2000 pentru modernizarea armatei, plan care are alocat\u0103 suma de 30 de miliarde de USD (cel mai important proiect a fost achizi\u0163ia a 48 de avioane F16 C\/D, penultima genera\u0163ie). \u00cen anul 2018, Polonia va aloca 2,5 % din PIB pentru armat\u0103. Var\u015fovia are un program de \u00eenzestrare bilateral cu SUA foarte consistent (rachete Patriot, muni\u0163ie JDAM, avioane de genera\u0163ia a cincia F 35 etc.) \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, cooperarea \u00een produc\u0163ie cu firme din SUA. Rela\u0163ia Polonia SUA poate modela \u00eentr-un anume sens \u015fi rela\u0163ia Rusia-SUA, Var\u015fovia av\u00e2nd grani\u0163\u0103 comun\u0103 cu enclava rus\u0103 Kaliningrad, un punct de maxim\u0103 importan\u0163\u0103 pentru Moscova, un punct \u00een care sistemele interzicere aeriana A2\/AD sunt cele care pot \u00eempiedica coordonarea ac\u0163iunilor comune ale NATO \u00een nordul \u015fi centru continentului european. Vizita pre\u015fedintelui Donald Trump vine \u00eentr-un moment \u00een care rela\u0163iile Poloniei, dar \u015fi ale grupului de la Vi\u015fegrad, din care face parte, nu sunt dintre cele mai bune cu leadershipul european de la Bruxelles. \u00cen opinia mea, pre\u015fedintele Trump va reitera, la reuniunea de la Var\u015fovia, faptul c\u0103 SUA va aplica articolul 5 \u00een caz de agresiune la adresa \u0163\u0103rilor din estul Europei, odat\u0103 ce secretarul NATO a anun\u0163at recent c\u0103 alia\u0163ii europeni vor cheltui mai mult cu 12 miliarde de dolari \u00een cadrul Alian\u0163ei. Cert este c\u0103 \u0163\u0103rile din estul continentului, inclusiv Polonia \u015fi Rom\u00e2nia, vor s\u0103 evite o nou\u0103 diviziune Est-Vest, la fel ca cea din 2003 din timpul r\u0103zboiului din Irak, \u015fi vor face totul pentru a nu favoriza o astfel de situa\u0163ie.<\/p>\n
Proiectul face ca Rom\u00e2nia \u015fi Polonia s\u0103 devin\u0103 partenerii cei mai importan\u0163i ai SUA \u00een flancul estic al Alian\u0163ei.<\/p>\n
De re\u0163inut c\u0103 Polonia resusciteaz\u0103 conceptul Intermarium, sub forma Ini\u0163iativei celor Trei M\u0103ri (creat\u0103 \u00een 2016 ca o platforma informal\u0103 de sprijin pentru proiectele strategice ale \u0163\u0103rilor membre), din care s\u0103 fac\u0103 parte 12 state cuprinse \u00eentre Marea Baltic\u0103, Marea Neagr\u0103 \u015fi Marea Adriatic\u0103. Participarea lui Donald Trump la Var\u015fovia \u00eenseamn\u0103, \u00een opinia mea, faptul c\u0103 administra\u0163ia SUA sprijin\u0103 acest proiect Intermarium care dore\u015fte s\u0103 renasc\u0103 \u00een condi\u0163iile actuale. Proiectul face ca Rom\u00e2nia \u015fi Polonia s\u0103 devin\u0103 partenerii cei mai importan\u0163i ai SUA \u00een flancul estic al Alian\u0163ei, bloc\u00e2nd posibila reluare a unei rela\u0163ii Rusia-Germania peste zona estic\u0103. Acum devine clar de ce Donald Trump a refuzat s\u0103-\u015fi asigure alia\u0163ii europeni c\u0103 va respecta clauza ap\u0103r\u0103rii colective din Tratatul NATO de fa\u0163\u0103 cu Angela Merkel, Emmanuel Macron sau Recep Tayyip Erdogan (la summitul NATO de la Bruxelles), dar a f\u0103cut-o la Casa Alb\u0103, \u00een prezen\u0163a pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei, Klaus Iohannis.<\/p>\n
Sus\u0163inerea american\u0103 pentru Ini\u0163iativa celor Trei M\u0103ri nu este o veste bun\u0103 pentru Berlin. Proiectul Intermarium este considerat un act de contracararea a hegemoniei germane \u00een estul Europei. Ce va face Rusia? Va critica acest proiect drept unul antirusesc, la fel ca cel propus de Var\u015fovia \u00een anii 1920, proiect \u00een care, atunci, era implicat\u0103 \u015fi Ucraina.<\/p>\n
Europa este divizat\u0103 iar, de\u015fi rela\u0163ia Paris-Berlin se profileaz\u0103 a fi una de for\u0163\u0103 ea nefiind suficient\u0103, pentru simplul motiv, c\u0103 structurile de la Bruxelles nu permit o integrare federalist\u0103. Vrem o Europa precum America, dar f\u0103r\u0103 structurile necesare. \u00cencerc\u0103 acum s\u0103 federaliz\u0103m ap\u0103rarea pentru ca pe scheletul ei s\u0103 construim structurile economice. Germania este \u00een campanie electoral\u0103. Nu \u015ftim c\u00e2t din ceea ce declar\u0103 actualul Cancelar se va face pentru c\u0103 lupt\u0103 cu armele contracandidatului socialist, a c\u0103rui p\u0103rere despre SUA este diferit\u0103 de cea a lui Merkel. Germania se bazeaz\u0103 mult pe institu\u0163iile UE, NATO \u015fi WTO \u015fi aici Merkel vine \u00een contradic\u0163ie cu Donald Trump. Cancelarul german este pentru o rela\u0163ie bilateral\u0103 puternic\u0103 \u00een domeniul securit\u0103\u0163ii ap\u0103r\u0103rii\u00a0\u015fi luptei \u00eempotriva terorismului, dar nu renun\u0163\u0103 la teme precum schimb\u0103rile climatice \u015fi rela\u0163iile comerciale \u00eentre UE \u015fi SUA, fapt relevat\u00a0\u015fi de recenta convorbire telefonic\u0103 purtat\u0103 cu liderul de la Casa Alb\u0103.<\/p>\n
Ce va oferi Moscova americanilor \u00een schimbul\u00a0clemen\u0163ei?<\/h3>\n
Dup\u0103 Var\u015fovia, urmeaz\u0103 G20. Marea \u00eentrebare a Summitului G20, de la Hamburg, nu este despre rela\u0163ia cu Germania, ci despre rela\u0163ia SUA cu Rusia. Ce fel de \u00eentrevedere va fi \u00eentre Putin \u015fi Trump? Va fi despre G20 sau despre rela\u0163ia Washington-Moscova? Avem rezolu\u0163ia Senatului de intensificare a sanc\u0163iunilor \u00eempotriva Rusiei (votat\u0103 cu 98-2) \u015fi avem rezolu\u0163ia Camerei Reprezentan\u0163ilor (votat\u0103 cu 423-4) care exprim\u0103 angajamentul SUA pentru \u00eendeplinirea obliga\u0163iunilor ce-i revin \u00een cadrul Alian\u0163ei \u015fi care, \u00een acela\u015fi timp, cere acestora s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 angajamentele asumate \u00een ceea ce prive\u015fte alocarea 2% din PIB. \u015ei apoi este o lung\u0103 list\u0103 de probleme: Ucraina, Siria, violarea Tratatului INF (tratatul privind interzicerea rachetelor cu raz\u0103 de ac\u0163iune intermediar\u0103 \u00eenc\u0103lcat de Rusia), interferen\u0163a \u00een alegerile din SUA din 2016, alega\u0163ie care este \u00een verificarea comisiilor constituite \u00een Congresul SUA \u015fi a FBI-ului. Toate aceste constr\u00e2ngeri creioneaz\u0103 drumul rela\u0163iei Moscova-Washington. Orice schimbare de curs a administra\u0163iei de la Casa Alb\u0103 ar putea atrage dup\u0103 sine o politic\u0103 bipartizan\u0103 care s-ar concretiza \u00een adoptarea \u00een Camera Reprezentan\u0163ilor a legii privind noile sanc\u0163iuni \u00eempotriva Iranului complectate cu cele noi \u00eempotriva Rusiei. Ce va oferi Moscova americanilor \u00een schimbul clemen\u0163ei?<\/p>\n
\n
\n
<\/a>[1] Mica \u00cen\u0163elegere, ini\u0163iat\u0103 de ministrul de externe al Cehoslovaciei, Edvard Bene\u0161, ca organiza\u0163ie de securitate regional\u0103, a ap\u0103rut prin semnarea succesiv\u0103 de conven\u0163ii bilaterale de alian\u0163e \u00eentre Cehoslovacia \u015fi Iugoslavia (14 august 1920), Rom\u00e2nia \u015fi Cehoslovacia (Conven\u0163ia de alian\u0163\u0103 defensiv\u0103 rom\u00e2no-cehoslovac\u0103, 23 aprilie 1921) \u015fi Rom\u00e2nia-Iugoslavia (7 iunie 1921). [2] Citat preluat din Revista Historia-<\/span> Rom\u00e2nia \u015fi Polonia \u00een perioada interbelic\u0103: \u201eAlian\u0163a inimilor, un singur popor cu dou\u0103 drapele\u201d \u2013 autor Manuel Stanescu.<\/span> [3] Citat preluat din Revista Historia- Rom\u00e2nia \u015fi Polonia \u00een perioada interbelic\u0103: \u201eAlian\u0163a inimilor, un singur popor cu dou\u0103 drapele\u201d \u2013 autor Manuel Stanescu.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Pre\u015fedintele SUA se preg\u0103te\u015fte de a doua vizit\u0103 \u00een Europa, prilejuit\u0103 de Summitului G20 de la Hamburg. Mesajul acestei vizite este crucial pentru est-europeni. De ce? Pentru c\u0103 vorbim din nou de securitatea Europei Noi! Premoni\u0163ia fostului Secretar al Ap\u0103r\u0103rii Donald Rumsfeld despre Europa, f\u0103cut\u0103 \u00een 2003, devine pe zi ce trece tot mai actual\u0103. Pre\u015fedintele Donald Trump se \u00eembarc\u0103 \u00een Air Force One, avionul preziden\u0163ial american, dup\u0103 s\u0103rb\u0103torirea Zilei Independen\u0163ei a SUA, pentru a doua vizit\u0103 \u00een Europa. O \u00eentrebare st\u0103 pe buzele prietenilor, alia\u0163ilor, dar \u015fi a du\u015fmanilor: cum se va reflecta acest turneu fa\u0163\u0103 de primul \u00een care vizita \u00een Arabia Saudit\u0103 \u015fi Israel a fost un […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":4750,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,71],"tags":[],"class_list":["post-4788","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-europerussia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4788"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4788"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4788\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4805,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4788\/revisions\/4805"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4750"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4788"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4788"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4788"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}