{"id":549,"date":"2012-09-20T10:28:02","date_gmt":"2012-09-20T10:28:02","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=549"},"modified":"2017-11-14T21:28:57","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:57","slug":"cum-ar-putea-arata-o-federatie-a-statelor-europene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/cum-ar-putea-arata-o-federatie-a-statelor-europene\/","title":{"rendered":"Cum ar putea ar\u0103ta o Federa\u0163ie a statelor europene"},"content":{"rendered":"

http:\/\/www.adevarul.ro\/international\/foreign_policy\/web_exclusive\/putea-arata-Federatie-statelor-europene_0_777522476.html#<\/a>\u00a0\u00a0 20 septembrie 2012<\/p>\n

Pre\u015fedintele Comisiei Europene Jose Barroso declara recent c\u0103 UE trebuie s\u0103 se transforme \u00eentr-o federa\u0163ie a statelor europene. Grupul viitorului, format din 11 state europene conduse de Germania, propune o armat\u0103, o poli\u0163ie \u015fi un Minister european de externe. Exist\u0103 dou\u0103 solu\u0163ii pentru viitorul UE: o federa\u0163ie sau o confedera\u0163ie.<\/b><\/p>\n

Mini\u015ftrii de externe din Germania, Fran\u0163a, Italia, Spania, Polonia, Olanda, Belgia, Danemarca, Austria, Portugalia \u015fi Luxemburg sus\u0163in o reform\u0103 radical\u0103 a politicii europene \u015fi de ap\u0103rare comun\u0103 – unul dintre pilonii interguvernamentali ai UE. Acesta ar urma s\u0103 fie comunitarizat prin crearea unui minister pan-european al Afacerilor Externe, al unei armate \u015fi unei poli\u0163ii europene care s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 grani\u0163ele externe ale Uniunii. \u00cen domeniul politicii externe \u015fi de ap\u0103rare al UE ar urma s\u0103 se renun\u0163e la deciziile luate \u00een unanimitate, \u00een favoarea unui vot al majorit\u0103\u0163ii. Astfel UE ar putea ac\u0163iona mai eficient, nelovindu-se de veto-ul unor state precum Marea Britanie, care deja s-a pronun\u0163at \u00eempotriva unei armate europene.<\/p>\n

Dincolo de comunitarizarea politicii externe \u015fi de securitate, \u00eentreaga arhitectur\u0103 institu\u0163ional\u0103 a UE ar urma s\u0103 fie revizuit\u0103, potrivit propunerilor Grupului Viitorului.\u00a0 Pre\u015fedintele Comisiei Europene ar urma s\u0103 fie ales direct de cet\u0103\u0163eni \u015fi s\u0103 conduc\u0103 un adev\u0103rat guvern european iar Consiliul European \u015fi Consiliul de Mini\u015ftri al UE ar urma s\u0103 fie \u00eenlocuite cu o a doua Camer\u0103 parlamentar\u0103 a statelor (un fel de Senat dac\u0103 consider\u0103m Parlamentul European un echivalent al Camerei Reprezentan\u0163ilor din SUA). Aceast\u0103 camer\u0103 ar avea o subcamer\u0103 pentru cele 17 \u0163\u0103ri ale eurozonei, scrie\u00a0The Guardian<\/a>.
\n\u00cen plan structural, membrii grupului viitorului recomand\u0103 modificarea tratatelor europene, cu votul majorit\u0103\u0163ii, pentru c\u0103 ob\u0163inerea consensului \u00eentr-o uniune de 27 de state a devenit prea dificil\u0103. Mai mult, prin noua reform\u0103 serviciul european de ac\u0163iune extern\u0103 condus de Catherine Ashton ar primi mai mult\u0103 putere, autoritate \u015fi resurse, \u00een domenii ca dezvoltare, energie, comer\u0163 \u015fi extindere.
\nObiectivul final al acestor m\u0103suri este uniunea politic\u0103, \u00een care Parlamentul European va avea o real\u0103 putere legislativ\u0103, arat\u0103 documentul dat publicit\u0103\u0163ii de Grupul Viitorului. P\u00e2n\u0103 acolo principalul scop pe termen scurt r\u0103m\u00e2ne \u00eent\u0103rirea uniunii economice \u015fi monetare prin \u201e crearea de competen\u0163e concrete ale institu\u0163iilor europene de supraveghere a m\u0103surilor impuse prin Tratatul fiscal, adic\u0103 posibilitatea dat\u0103 Comisiei Europene de a introduce un veto \u00eempotriva bugetelor na\u0163ionale care nu respect\u0103 \u0163inte stabilite de UE, precum deficitul\u201d, scrie cotidianul german\u00a0Frankfurter Allgemeine Zeitung<\/a>. Jurnali\u015ftii germani arat\u0103 c\u0103 unii mini\u015ftri de externe precum cel francez \u015fi italian s-au pronun\u0163at \u015fi pentru comunitarizarea datoriilor prin emiterea de eurobonduri. Mini\u015ftrii de externe ai Germaniei \u015fi Olandei s-ar fi opus \u00eens\u0103.
\nO alt\u0103 propunere a celor 11 vizeaz\u0103 transformarea Mecanismului European de Stabilitate \u00eentr-un Fond Monetar European, care s\u0103 preia rolul pe care-l joac\u0103 acum FMI pentru zona\u00a0euro<\/a>. Mai mult, Parlamentul European ar urma s\u0103 fie implicat \u00een toate m\u0103surile care vor fi luate \u00een viitor la nivelul UE pentru salvarea euro.
\nNotabil este\u00a0 \u00eens\u0103 c\u0103 documentul precizeaz\u0103 c\u0103 recomand\u0103rile reprezint\u0103 pozi\u0163ia individual\u0103 a semnatarilor, \u015fi nu a statului respectiv. Nu to\u0163i mini\u015ftrii au fost de acord cu ideea cre\u0103rii unei armate europene, iar Westerwelle a fost criticat pentru c\u0103 a ac\u0163ionat pe cont propriu \u00een aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 se consulte cu cancelarul Merkel. Totu\u015fi ministrul german de Externe a anun\u0163at c\u0103 va trimite recomand\u0103rile Grupului Viitorului pre\u015fedintelui CE Jose Barroso \u015fi pre\u015fedintelui Consiliului European Herman Van Rompuy.<\/p>\n


\nFederalism sau confederalism?<\/b>
\nDup\u0103 ce liderii europeni au tot evitat s\u0103 vorbeasc\u0103 despre o Europ\u0103 federal\u0103, folosind sintagme vagi ca \u201e mai mult\u0103 Europ\u0103, mai mult\u0103 integrare sau Statele Unite ale Europei\u201d, Jose Barroso a pledat pentru o Federa\u0163ie a statelor europene. Mul\u0163i observatori interpreteaz\u0103 asta ca un apel la un superstat european cu institu\u0163ii centrale puternice, care va guverna statele membre cu o m\u00e2n\u0103 de fier. \u201ePercep\u0163ia c\u0103 adep\u0163ii unei Europe federale doresc un Leviathan deta\u015fat de realitatea intern\u0103 din statele membre \u015fi nedemocratic este gre\u015fit\u0103 \u015fi este rezultatul confuziilor dintre federalism \u015fi confederalism\u201d, scrie Protesilaos Stavrou, un t\u00e2n\u0103r cercet\u0103tor grec, pe platform OneEurope<\/a>.<\/p>\n

Federalismul pledeaz\u0103 pentru un stat unic descentralizat, compus din state suverane sau regiuni semi-autonome, dar nu independente. Confederalismul \u00een schimb este un sistem \u00een care un grup de state suverane stabile\u015fte un extra-nivel de autoritate la nivel suprana\u0163ional care are puteri \u00een domenii de interes general larg. \u00cen cazul federa\u0163iei se aplic\u0103 principiul subsidiarit\u0103\u0163ii, potrivit c\u0103ruia puterea se exercit\u0103 \u015fi deciziile se iau la cel mai de jos nivel local posibil, c\u00e2t mai aproape de cet\u0103\u0163eni, \u00een timp ce \u00een cazul confedera\u0163iei, statele suverane coopereaz\u0103 doar \u00een domenii \u00een care au interese comune. \u00cen opinia lui Stavrou, curentul confederalist-interguvernamental primeaz\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een UE pentru c\u0103 cet\u0103\u0163enii din statele membre, societatea civil\u0103, nu au un impact asupra deciziilor luate mai ales de \u015fefi de state sau de mini\u015ftri \u015fi tehnocra\u0163i neale\u015fi. Singura solu\u0163ie \u00een opinia sa este o federa\u0163ie democrat\u0103 descentralizat\u0103, democrat\u0103 \u015fi pluralist\u0103, care s\u0103 fie dotat\u0103 cu mecanisme de control la fiecare nivel de autoritate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

http:\/\/www.adevarul.ro\/international\/foreign_policy\/web_exclusive\/putea-arata-Federatie-statelor-europene_0_777522476.html#\u00a0\u00a0 20 septembrie 2012 Pre\u015fedintele Comisiei Europene Jose Barroso declara recent c\u0103 UE trebuie s\u0103 se transforme \u00eentr-o federa\u0163ie a statelor europene. Grupul viitorului, format din 11 state europene conduse de Germania, propune o armat\u0103, o poli\u0163ie \u015fi un Minister european de externe. Exist\u0103 dou\u0103 solu\u0163ii pentru viitorul UE: o federa\u0163ie sau o confedera\u0163ie. Mini\u015ftrii de externe din Germania, Fran\u0163a, Italia, Spania, Polonia, Olanda, Belgia, Danemarca, Austria, Portugalia \u015fi Luxemburg sus\u0163in o reform\u0103 radical\u0103 a politicii europene \u015fi de ap\u0103rare comun\u0103 – unul dintre pilonii interguvernamentali ai UE. Acesta ar urma s\u0103 fie comunitarizat prin crearea unui minister pan-european al Afacerilor Externe, al unei armate \u015fi unei poli\u0163ii europene care […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[21,6],"tags":[],"class_list":["post-549","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-europarusia","category-regiuni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/549"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=549"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/549\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4715,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/549\/revisions\/4715"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=549"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=549"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=549"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}