{"id":5628,"date":"2018-12-07T12:16:44","date_gmt":"2018-12-07T10:16:44","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=5628"},"modified":"2019-04-26T12:17:44","modified_gmt":"2019-04-26T09:17:44","slug":"george-h-w-bush-mihail-gorbaciov-si-summitul-de-la-malta-din-1989","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/george-h-w-bush-mihail-gorbaciov-si-summitul-de-la-malta-din-1989\/","title":{"rendered":"George H.W. Bush, Mihail Gorbaciov \u015fi Summitul de la Malta din 1989"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n

George H.W. Bush a murit cu doar o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenainte ca \u0163ara s\u0103 marcheze a 77-a aniversare a atacului japonez asupra Pearl Harbor – un eveniment care lui personal i-a schimbat via\u0163a. Pe 7 decembrie 1941, fiind la Academia Phillips din Andover, Massachusetts, Bush a auzit c\u0103 baza naval\u0103 american\u0103 din Hawaii a fost bombardat\u0103. Potrivit biografului\/istoricului preziden\u0163ial Jon Meacham, acesta a vrut s\u0103 se \u00eenroleze imediat \u00een for\u0163ele armate americane. Ini\u0163ial, Bush a decis c\u0103 dore\u015fte s\u0103 devin\u0103 pilot. \u00cen scurt timp, el s-a \u00eenscris \u00een For\u0163ele Aeriene Regale din Canada, deoarece perioada de ob\u0163inere a brevetului era mai scurt\u0103 dec\u00e2t \u00een America. Bush a fost \u00eens\u0103 atras, \u00een acela\u015fi timp, de grandoarea \u015fi influen\u0163a serviciul naval. Cele dou\u0103, avia\u0163ia \u015fi marina, au fost de fapt combina\u0163ia care i s-a potrivit perfect lui Bush. \u00cen acea iarn\u0103, Bush nu avea \u00eenc\u0103 18 ani. Se ducea acas\u0103 pentru ultimul s\u0103u Cr\u0103ciun f\u0103r\u0103 uniform\u0103. La dansul din seara de Cr\u0103ciun, el a \u00eent\u00e2lnit-o pe viitoarea sa so\u0163ie, Barbara Pierce, care avea 16 ani. La 12 iunie 1942, Bush a \u00eemplinit 18 ani \u015fi a absolvit Andover. Aproape un an mai t\u00e2rziu, Bush a devenit ofi\u0163er al U.S. Naval Reserve \u015fi \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat brevetul de pilot pentru avioanele marinei SUA. El a primit misiunea s\u0103 zboare bombardiere dotate cu torpile anti-nav\u0103, pozi\u0163ionate pe portavioanele americane, \u00een teatrul Pacificului.<\/p>\n

\n

\u00cen zori, la 2 septembrie 1944, Bush a primit misiunea s\u0103 loveasc\u0103 obiective militare de pe Chichi Jima, o insul\u0103 japonez\u0103 aflat\u0103 la aproximativ 500 de mile de continent. Insula era o fort\u0103rea\u0163\u0103 care ad\u0103postea echipamente pentru comunica\u0163ii \u015fi materiale logistice ale japonezilor. Obiectivul precis al lui Bush era turnul radio pentru comunica\u0163ii. \u00cen jurul orei 7:15 diminea\u0163a, Bush a decolat fiind \u00eenso\u0163it de William G. White, cunoscut sub numele de \u201eTed\u201c \u015fi John \u201eDel\u201c Delaney. Doar o or\u0103 mai t\u00e2rziu, \u00een apropierea insulei, avionul lor a fost lovit. Meacham a scris c\u0103 fumul a umplut cabina de pilotaj \u015fi fl\u0103c\u0103rile au \u00eenghi\u0163it aripile. \u201eDumnezeule<\/i>\u201c, \u00ee\u015fi spuse Bush, \u201eacest avion va exploda<\/i>\u201c. \u00cen ciuda situa\u0163iei precare a avionului, Bush a continuat bombardamentul \u015fi a ordonat celor doi cona\u0163ionali s\u0103 sar\u0103 cu para\u015futa. Apoi a f\u0103cut acela\u015fi lucru. De\u015fi \u00eenf\u0103\u015furat \u00een chingile para\u015futei, a reu\u015fit s\u0103 se elibereze \u015fi s\u0103 umfle pluta care-i va aduce salvarea. V\u00e2ntul \u00eens\u0103 \u00eel purta spre insula Chichi Jima, a\u015fa c\u0103 Bush \u00eencepu s\u0103 v\u00e2sleasc\u0103, cu bra\u0163ele, \u00een direc\u0163ia opus\u0103. Orele au trecut greu, el fiind pe pluta \u00een deriv\u0103. L-au n\u0103p\u0103dit amintirile. A \u00eenceput s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la cas\u0103, la faptul c\u0103 \u015fi-a pierdut camarazii \u015fi c\u0103 nu va mai ajunge niciodat\u0103 la \u0163\u0103rm. Barbara va primi \u00een cur\u00e2nd o scrisoare de la el spun\u00e2nd c\u0103 \u201etotul era bine<\/i>\u201c, dar nu avea cum s\u0103 \u015ftie adev\u0103rul. Scrisoarea a fost datat\u0103 \u015fi trimis\u0103 \u00eenainte ca avionul s\u0103 fi fost lovit. La un moment dat, a crezut c\u0103 a \u00eenceput s\u0103 delireze. \u00cen fa\u0163a lui s-a ridicat din ad\u00e2ncuri un submarin al marinei SUA pentru a-l salva. La urcarea pe submarin, un marinar l-a \u00eent\u00e2mpinat cu salutul: \u201eWelcome aboard, sir\u201c (Bine ai venit la bord, domnule), iar Bush, viitorul\u00a0Comandant Suprem<\/i> a r\u0103spuns \u201eHappy to be aboard\u201c (Fericit s\u0103 fiu la bord). Pentru curajul \u015fi eroism \u00een lupta cu inamicul Bush a fost decorat cu\u00a0Distinguished Flying Cross<\/i>. Dintre cei nou\u0103 aviatori care s-au para\u015futat \u00een acea zi, potrivit unei \u015ftiri publicate de ziarul britanic The Telegraph, Bush a fost singurul care a supravie\u0163uit, de\u015fi nu credea c\u0103 o va face.<\/p>\n

Mesajul lui George H.W. Bush c\u0103tre Bill Clinton<\/h2>\n

Bill Clinton a fost cel de-al 42-lea pre\u015fedinte al Statelor Unite. El spunea: \u201ela 20 ianuarie 1993, am intrat \u00een Biroul Oval pentru prima dat\u0103 \u00een calitate de pre\u015fedinte. A\u015fa cum era tradi\u0163ia am g\u0103sit pe birou o scrisoare de la predecesorul meu George Herbert Walker Bush<\/i>.<\/p>\n

\u00abDrag\u0103 Bill,<\/i><\/p>\n

C\u00e2nd am intrat \u00een acest birou, acum patru ani, am avut un sentiment de admira\u0163ie \u015fi de respect. \u015etiu c\u0103 \u015fi tu vei sim\u0163i asta. \u00ce\u0163i urez din tot sufletul fericire \u00een acest birou. Eu personal n-am sim\u0163it niciodat\u0103 singur\u0103tatea pe care au descris-o unii pre\u015fedin\u0163i. Vor fi momente dificile, f\u0103cute \u015fi mai dificile de criticile pe care nu le vei considera corecte. Nu sunt foarte bun pentru a da sfaturi; dar nu l\u0103sa criticii s\u0103 te descurajeze sau s\u0103 te \u00eendep\u0103rteze de la cursul lucrurilor pe care l-ai stabilit.\u00a0<\/i>C\u00e2nd vei citi aceste r\u00e2nduri vie fi pre\u015fedintele nostru. \u00ce\u0163i doresc numai bine \u0163ie \u015fi familiei.<\/i> Succesul t\u0103u este, de acum, succesul \u0163\u0103rii noastre.\u00a0\u00a0<\/i><\/p>\n

Sunt de acum \u00eenainte suporterul t\u0103u<\/i>.<\/i><\/i><\/p>\n

Mult noroc – George.\u00bb<\/i><\/p>\n

Nici un cuv\u00e2nt al meu sau al altora nu poate dezv\u0103lui mai bine modul lui de a fi dec\u00e2t ceea ce el \u00eensu\u015fi a scris. El a fost un om onorabil, milos \u015fi decent care a crezut \u00een Statele Unite, \u00een Constitu\u0163ia noastr\u0103, \u00een institu\u0163iile noastre \u015fi \u00een viitorul nostru comun. \u015ei a crezut \u00een datoria lui de a le ap\u0103ra \u015fi ale consolida, at\u00e2t dup\u0103 victorii \u015fi c\u00e2t \u015fi dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngeri. De asemenea, avea o umanitate natural\u0103, sper\u00e2nd mereu din toat\u0103 inima c\u0103 \u015fi c\u0103l\u0103toriile altora \u00een via\u0163\u0103 vor include o parte din bucuria pe care familia, serviciul \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103rile lui i le-au dat-o. <\/i>Prietenia lui a fost unul dintre marile daruri ale vie\u0163ii mele.\u00a0<\/i>Av\u00e2nd \u00een vedere cum arat\u0103 politica \u00een America \u015fi lumea de azi, e u\u015for s\u0103 suspini \u015fi s\u0103 spui c\u0103 George H.W. Bush a apar\u0163inut unei epoci care a disp\u0103rut \u015fi nu se mai \u00eentoarce niciodat\u0103 \u2013 unde adversarii no\u015ftri nu sunt du\u015fmanii no\u015ftri, unde suntem deschi\u015fi la ideile diferite \u015fi doritori de a schimba mentalita\u0163ile, unde conteaz\u0103 faptele \u015fi unde devotamentul nostru fa\u0163\u0103 de viitorul copiilor duce la compromis \u015fi progres. \u015etiu ce va spune fostul pre\u015fedinte: \u00abProstii. Datoria ta este ca America s\u0103 revin\u0103\u00bb. Ar trebui ca to\u0163i s\u0103-i mul\u0163umim lui George H.W. Bush pentru o via\u0163\u0103 lung\u0103 \u015fi demn\u0103 \u015fi s\u0103-l onor\u0103m pentru modul \u00een care el a c\u0103utat un viitor bun pentru America.\u201c<\/i><\/p>\n

A scris\u00a0Bill Clinton, cel de-al 42-lea pre\u015fedinte al SUA – Washington Post, decembrie 2018<\/b><\/i><\/p>\n

Rememorarea<\/h2>\n

Tindem s\u0103 uit\u0103m c\u00e2t de periculoas\u0103 a fost lumea c\u00e2nd George H.W. Bush a devenit pre\u015fedinte \u00een 1989, dup\u0103 opt ani petrecu\u0163i \u00een calitate de vicepre\u015fedinte al lui Ronald Reagan. \u00cen Moscova, Mihail Gorbaciov a promis deschidere \u015fi reform\u0103 (Perestroika), dar exact ceea ce \u00eensemna aceasta pentru geopolitica global\u0103 era neclar. Schimb\u0103rile \u00eens\u0103 au venit rapid \u015fi furtunos. \u00cen mai pu\u0163in de un an, sovieticii au ie\u015fit din Afganistan, solda\u0163ii chinezi au f\u0103cut victime printre protestatarii din Pia\u0163a Tiananmen, guvernele comuniste au c\u0103zut pe r\u00eend \u00een Polonia, Ungaria, Germania de Est, Cehoslovacia \u015fi Rom\u00e2nia, iar Zidul Berlinului a r\u0103mas doar o amintire pentru colectionarii de suveniruri. Luate individual, fiecare dintre aceste evenimente au fost binevenite pentru Statele Unite \u015fi alia\u0163ii s\u0103i. Luate \u00eempreun\u0103, au amenin\u0163at s\u0103 dezechilibreze ordinea mondial\u0103. Coali\u0163ia global\u0103 care s-a al\u0103turat, \u00een cele din urm\u0103, Opera\u0163iunii Desert Storm, se \u00eentindea din Nigeria \u00een Noua Zeeland\u0103, din Polonia \u00een Pakistan, fiind un semn de \u00eencredere la scar\u0103 global\u0103 fa\u0163\u0103 de capacitatea lui Bush de a p\u0103stra cu grij\u0103 hegemonia american\u0103 \u015fi de a solu\u0163iona conflictele regionale. \u015ei decizia sa de a opri opera\u0163iunea lui Hussein \u00een Kuweit a justificat aceast\u0103 \u00eencredere. Pentru c\u0103, spre deosebire de fiul s\u0103u, pre\u015fedintele Bush a \u00een\u0163eles c\u0103 pruden\u0163a \u00eel sf\u0103tuia s\u0103 nu-l r\u0103stoarne pe dictator f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi dea seama cine putea s\u0103-i ia locul.\u00a0La doi ani \u015fi \u015fase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 ce George H.W. Bush a preluat mandatul, lumea a fost un loc diferit de cel pe care l-a g\u0103sit. Bush a demonstrat c\u00e2t de bine ar putea func\u0163iona noua lume c\u0103rei i se puneau bazele la \u00eenceputul anilor 90.<\/i> Este \u015focant, \u00eentr-adev\u0103r, s\u0103 privim \u00eenapoi \u00een 1992 \u015fi s\u0103 vedem c\u00e2t de pu\u0163in aceast\u0103 realizare a fost luat\u0103 \u00een calcul de aleg\u0103torii americani. Dup\u0103 ce a c\u00e2\u015ftigat 49 de milioane de voturi \u00een competi\u0163ia electoral\u0103 din 1988, Bush a fost trimis acas\u0103 dup\u0103 un singur termen cu doar 39 de milioane de votan\u0163i \u00eencolona\u0163i \u00een spatele s\u0103u. Cu toate acestea, lumea \u00eentreag\u0103 l-a apreciat pentru ceea ce a realizat \u00eentr-un mandat de 4 ani la Casa Alb\u0103.<\/p>\n

Malta – momente importante ale Summitului<\/h2>\n

George H.W. Bush scria \u00een memoriile sale dup\u0103 vizitele \u00een Polonia \u015fi Ungaria din anul 1989:<\/p>\n

\u201eAm realizat c\u0103 o am\u00e2nare a unei \u00eent\u00e2lniri cu Gorbaciov a devenit periculoas\u0103. Foarte multe lucruri s-au petrecut \u00een estul Europei – le-am v\u0103zut personal – dac\u0103 nu vom controla aceste evenimente ele vor destabiliza Europa \u015fi rela\u0163iile SUA-URSS<\/i>.\u201c<\/p><\/blockquote>\n

Echipa lui Bush care a preg\u0103tit reuniunea de la Malta nu a dorit s\u0103 se \u00eent\u00e2mple ce s-a \u00eent\u00e2mplat la Reykjavik. Bush nu dorea o discu\u0163ie despre controlul armamentelor \u015fi nici despre abolirea complet\u0103 a acestora. Secretarul de Stat, James Baker, scria \u00een Memorandumul din 29 noiembrie 1989 adresat pre\u015fedintelui SUA: \u201eLa Summitul de la Malta trebuie s\u0103 d\u0103m publicului\u00a0\u00a0un nou sens al \u00een\u0163elegerii dialogului americano-sovietic, care va avea un nou ritm \u015fi un nou scop \u015fi \u00een care at\u00e2t tu c\u00e2t \u015fi Gorbaciov o s\u0103 conduce\u0163i \u00eempreun\u0103 ostilit\u0103\u0163ile\u201c<\/i>.<\/p>\n

Omul din staff-ul Consilierului de Securitate National\u0103 al Pre\u015fedintelui, Philip Zelikow, a prezentat reac\u0163iile interna\u0163ionale la anun\u0163ul \u00eent\u00e2lnirii de la Malta, men\u0163ion\u00e2nd c\u00e2t de diplomatic a fost\u00a0t\u0103iat spectrul\u00a0<\/i>unui nou Reykjavik. Pozi\u0163ia american\u0103 cu care s-a mers la Malta a fost ca \u201e\u00eent\u00e2lnirea s\u0103 nu devin\u0103 un Summit despre controlul armamentelor<\/i>\u201c pentru c\u0103, \u00een opinia administra\u0163iei Bush, administra\u0163ia Reagan a mers prea departe \u00een a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa ideile lui Gorbaciov privitoare la reducerea armelor nucleare, ceea ce a nemu\u0163umit aripa conservatoare a militarilor din Pentagon. Aici a\u015f remarca faptul c\u0103 sovieticii de\u0163ineau mai multe arme nucleare dec\u00e2t americanii, dar acestea aveau o precizie sc\u0103zut\u0103 fa\u0163\u0103 de cele americane, lucru demonstrat de testele desf\u0103\u015furate \u00een poligoane \u015fi care erau supravegheate de ambele \u0163\u0103ri. Toate aceste fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri din anii 1990 au ajuns s\u0103 implice o pozi\u0163ie pozitiv\u0103 a adminsitratiei Bush \u015fi care a dus, \u00een 1991, la semnarea Tratatului START I,\u00a0dar, \u00een acel moment, nisipul din clepsidr\u0103 se scursese pentru Gorbaciov, era prea t\u00e2rziu s\u0103 mai denuclearizeze URSS. El pierduse controlul statului. Analizele CIA ar\u0103tau c\u0103 sistemul sovietic era \u00een pragul colapsului.<\/i><\/p>\n

John Helgerson, adjunctul Directorului CIA, evalua situa\u0163ia viitoare a URSS: \u201eaceasta se \u00eendrepta spre un sistem pluralist, de\u015fi haotic, dar un sistem democratic\u201c <\/i>(lui Gorbaciov i-a urmat El\u0163\u00een). La vremea aceea, America \u00ee\u015fi a\u0163intise privirile spre grani\u0163ele sale, \u00een special \u00een sud \u00een America Central\u0103. Bush vedea realit\u0103\u0163ile Americii Centrale ca locul unde Fidel Castro juca \u015fi exporta revolu\u0163iile comuniste. Castro era considerat un demon al r\u0103ului, iar sandini\u015ftii erau capul de pod al comuni\u015ftilor \u00eendreptat spre Texas, Gorbaciov fiind\u00a0master mind-ul<\/i> din spatele acestora. La Malta se va discuta despre toate acestea. Agenda viitoarei \u00eent\u00e2lniri de la Malta s-a tot modificat \u00eenainte de Summit. Generalul \u00een rezerv\u0103 Ed Rowny, pentru o perioad\u0103 lung\u0103 de timp negociatorul Tratatului SALT<\/a>[1], i-a recomandat lui Bush c\u0103 \u201edac\u0103 Gorbaciov va insista pe discu\u0163iile privind reducerile de arme nucleare s\u0103 le canalizeze\u00a0\u00a0pe derularea procesului \u015fi nu pe reduceri substan\u0163iale, iar dac\u0103 va propune un moratoriu referitor la materialele fisionabile \u015fi la produc\u0163ia armelor nucleare strategice s\u0103 re\u0163in\u0103 ca acestea sunt solu\u0163ii pierz\u0103toare pentru America la fel ca \u015fi solu\u0163ia controlului armelor de pe echipamentele navale\u201c<\/i>.<\/p>\n

\u00cen 23 ianuarie 1989, la o trei zile dup\u0103 inaugurarea pre\u015fedin\u0163iei,<\/b> a avut loc prima convorbire telefonic\u0103 \u00eentre Bush \u015fi Gorbaciov (12.33 PM-12.46 PM) \u00een care Bush a stabilit ca acest mod de comunicare trebuie s\u0103 devin\u0103 periodic, fapt ce s-a dovedit, ulterior, extrem de benefic pentru rela\u0163iile dintre cele dou\u0103 puteri. De partea cealalt\u0103, Gorbaciov dorea un angajament cu noul pre\u015fedinte al SUA, sper\u00e2nd ca dup\u0103 discursul s\u0103u de la ONU despre reducerile armamentului \u015fi ale for\u0163elor conven\u0163ionale din Europa, momentul acesta special va continua \u00een rela\u0163iile SUA-URSS pe linia \u00eenceput\u0103 de Reagan. \u00cen schimb, americanii au schimbat strategia \u015fi au introdus o \u201epauz\u0103<\/b>\u201c \u00een rela\u0163iile americano-sovietice la \u00eenceputul anul 1989.<\/p>\n

\u00cen februarie 1989, CIA<\/b>, care \u00een timpul lui Reagan a produs analize de mare acurate\u0163e ale situa\u0163iei globale \u015fi ale reformelor din URSS, acum, la \u00eenceputul mandatului lui Bush, au f\u0103cut o analiz\u0103 exact\u0103 a situa\u0163iei rela\u0163iilor dintre SUA \u015fi URSS. Era la 4 ani de c\u00e2nd Comunitatea de Informa\u0163ii realizase o evaluare a politici externe sovietice fa\u0163\u0103 de SUA. Actualul raport evalua toate problemele \u00een mod curent \u00een discu\u0163ie cu Moscova \u015fi explora mi\u015fc\u0103rile tactice al Kremlinului \u00een problema controlului armamentelor, a crizelor regionale cu implicarea URSS \u015fi \u00eengrijor\u0103rile fa\u0163\u0103 de rela\u0163iile bilaterale. De asemenea, raportul analiza problemele interne \u015fi economice ale Moscovei, motiva\u0163iile militare \u015fi cadrul ideologic pe care se sprijinea politica extern\u0103 a URSS. Materialul concluziona c\u0103 Gorbaciov s-a apropiat de obiectivul propus de a reduce tensiunile dintre Est-Vest.<\/p>\n

\u00cen martie 1989, <\/b>Brent Scowcroft Consilierul de Securitate Na\u0163ional\u0103 al pre\u015fedintelui Bush scria un Memorandul cu titlul de mare acurate\u0163e \u201eGetting Ahead of Gorbachev<\/b>\u201c. \u00cen material critica noua administra\u0163ie c\u0103 nu \u0163ine pasul cu realiz\u0103rile din momentul administra\u0163iei Reagan \u00een rela\u0163ia cu URSS. De asemenea, spunea despre Gorbaciov a aprins imagina\u0163ia multor europeni din estul continentului \u015fi acest lucru trebuie contracarat. Primul punct din Memorandum prevedea crearea imaginii unei politici externe americane condus\u0103 de obiective clare. Nicio men\u0163ionare a discursului important a lui Gorbaciov la ONU \u015fi nici ceva despre m\u0103surile luate de acesta pentru reducerea armamentelor \u00een Europa. \u00cen contrast cu aceast\u0103 lips\u0103 de men\u0163ionare era reliefat faptul c\u0103 trebuie consolidat\u0103 credibilitatea NATO odat\u0103 cu modernizarea arsenalului nuclear. Scowcrof era nelini\u015ftit de influen\u0163a lui Gorbaciov asupra alia\u0163ilor SUA.\u00a0Casa Comun\u0103 a Europei,\u00a0<\/b>pe care o l\u0103uda Gorbaciov, era v\u0103zut\u0103 de consilier ca pe o provocare care trebuia comb\u0103tut\u0103, nu ca un semn de g\u00e2ndire inovatoare. El a sugerat ca s\u0103 fie comb\u0103tut\u0103 prin r\u0103m\u00e2nerea SUA \u00een Europa \u015fi acceptarea de noi alia\u0163i din Estul Europei, f\u0103r\u0103 URSS. \u00cen final, Memorandumul propunea s\u0103 nu se acorde statelor din est ajutoare finaciare \u015fi economice \u015fi nici URSS. Scowcroft spunea: \u201eEuropa de Est este veriga slab\u0103 \u00een strategia lui Gorbaciov<\/i>.\u00a0Vom exploata acest lucru dar cu mult\u0103 precau\u0163ie. Cel mai bun mijloc este asisten\u0163a economic\u0103 catre Est\u201c.<\/i><\/p>\n

A urmat discutia dintre Gorbaciov \u015fi Baker la Moscova pe 11 mai 1989<\/b>. Principalul punct de pe agenda de discu\u0163ii a fost descurajarea nuclear\u0103 \u00een Europa. Beker l-a acuzat pe Gorbaciov de jocuri ascunse cu rachetele nucleare tactice \u00een Europa. Sovietici i-au f\u0103cut concesii lui Shutz, fostul Secretar de Stat \u00een 1987, ad\u0103ug\u00e2nd la lista rachetelor care vor fi retrase SS-23, Oka rachet\u0103 tactic\u0103 cu raz\u0103 scurt\u0103 de ac\u0163iune, \u00een schimbul promisiunii c\u0103 astfel de rachete americane nu vor fi instalate in Europa. Baker a ap\u0103rat decizia SUA de a moderniza rachetele Lance, denun\u0163\u00e2nd pozi\u0163ia lui Gorbaciov ca fiind \u00een dezavantajul Washington-ului. Gorbaciov a \u00eencheiat spun\u00e2nd:<\/p>\n

\u201eNegocierile privind descre\u015fterea radical\u0103 a posibilit\u0103\u0163ii confrunt\u0103rii \u00een Europa sunt acum pornite. \u00cen acest context modernizarea acestui tip de rachete ridic\u0103 o serie de \u00eentreb\u0103ri. Repet, negocierile au \u00eenceput, hai s\u0103 vedem cum le introducem \u00eentr-un cadru de discu\u0163ii<\/i>.\u201c<\/p><\/blockquote>\n

\u00cen 21 iulie, Bush \u00eei scrie lui Gorbaciov dup\u0103 vizita sa \u00een Polonia \u015fi Ungaria<\/b> o scrisoare al c\u0103rei con\u0163inut care era cunoscut doar de anturajul restr\u00e2ns din jurul lui Bush (Baker, generalul Brent Scowcroft, \u015feful staff-ului John Sununu). El i-a transmis lui Gorbaciov ca se vor \u00eent\u00e2lni, dar f\u0103r\u0103 o agend\u0103 prestabilit\u0103 \u015fi \u00eei va remite numai unele posibile arii de discu\u0163ie. Gorbaciov era \u00een acel moment la apogeul rela\u0163iilor sale cu Europa Occidental\u0103 care \u00eel presa pe Bush s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu liderul sovietic.<\/p>\n

\u00cen 22 noiembrie, Bush <\/b>\u00eei scrie lui Gorbaciov \u015fi \u00eei transmite punctele pe care le consider\u0103 a fi discutate: (1) Europa de Est; (2) Despre diferen\u0163ele regionale – America Central\u0103, Angola, Afganistan, Asia (Cambogia), Orientul Mijlociu; (3) Cheltuielile militare ale celor dou\u0103 \u0163\u0103ri-transparen\u0163\u0103; (4) Viziunea ta \u015fi a mea asupra urm\u0103torilor 10 ani \u00een lume; Care sunt diferen\u0163ele atunci cand tu spui o Cas\u0103 Comun\u0103 European\u0103 \u015fi eu spun o Europ\u0103 \u00centreag\u0103&Liber\u0103?; (5) Drepturile omului; (6) Controlul armamentelor-filozofie \u015fi obiective – tratatele discutate \u00een sens general. Bush las\u0103 \u00eens\u0103 o porti\u0163\u0103 pentru discu\u0163ii scriindu-i liderului de la Kremlin c\u0103 are posibilitate s\u0103 adauge teme de interes pentru el \u00eenclusiv date \u015fi detalii despre Perestroika.<\/p>\n

Pe 1 decembrie<\/b>, \u00een drum spre Malta, Gorbaciov s-a oprit la Vatican pentru o \u00eent\u00e2lnire cu Papa Ioan Paul al II-lea. \u00cent\u00e2lnirea a reprezentat un al doilea moment c\u00e2nd un lider rus s-a \u00eent\u00e2lnit cu un Pap\u0103. Prima dat\u0103 a fost atunci c\u00e2nd \u0163arul Nicolae I s-a \u00eent\u00e2lnit cu Papa Grigore al XVI-lea \u00een 1845. Gorbaciov l-a informat pe Papa Ioan Paul al II-lea despre viitoarele discu\u0163ii de la Malta.<\/p>\n

 <\/p>\n

Pe 29 noiembrie 1989, Baker<\/b>, prietenul de \u00eencredere a lui Bush \u015fi cel mai bun consilier al lui, \u00eei preg\u0103te\u015fte pre\u015fedintelui un Memorandum referitor la \u00eent\u00e2lnirea de la Malta cu Gorbaciov. Materialul avea 5 pagini \u015fi se va constitui \u00een baza pentru discu\u0163iile dintre cei doi lideri. Acest Memorandum prezint\u0103 a\u015ftept\u0103rile limitate ale americanilor care nu doresc altceva dec\u00e2t o \u00een\u0163elegere clar\u0103 asupra g\u00e2ndirii lui Gorbaciov. Memorandumul este structurat pe capitole astfel: (1) agenda pentru discu\u0163iile cu Gorbaciov; (2) obiectivele SUA (Perestroika \u015fi problemele economice, elementele de pe agenda Summitului ce urma s\u0103 aib\u0103 loc \u00een 1990, schimb\u0103rile din Europa); (3) strategia SUA \u015fi problema Perestroika, dar \u015fi problematica referitoare la \u0162\u0103rile Baltice; (4) noi concepte de ac\u0163iune \u015fi conflictele regionale. Un obiectiv cheie pentru americani este s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 g\u00e2ndirea lui Gorbaciov fa\u0163\u0103 de Europa de Est \u015fi redefinirea intereselor URSS fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 zon\u0103 care afecteaz\u0103 fiecare \u0163ar\u0103 cu excep\u0163ia Rom\u00e2niei, care \u00eenc\u0103 era condus\u0103 de Ceau\u015fescu.<\/p>\n

2 decembrie 1989<\/b>, ora 10 am-11.15 am<\/b> – discu\u0163ia \u00eentre cei doi lideri pe cruci\u015f\u0103torul Maxim Gorki, ancorat \u00eentr-o dan\u0103 a portului La Valetta din cauza vremii potrivnice de pe mare. Bush \u015fi-a prezentat \u201enon-agenda\u201c sa, dup\u0103 care Gorbaciov \u015fi-a deschis carne\u0163elul s\u0103u cu coper\u0163i portocalii \u015fi s-a lansat \u00eentr-o discu\u0163ie filozofic\u0103 argument\u00e2nd c\u0103 metodele R\u0103zboiului Rece au fost \u00eenvinse \u015fi c\u0103 SUA \u015fi URSS sunt condamnate s\u0103 coopereze de acum \u00eenainte pentru mult timp. Gorbaciov i-a mul\u0163umit lui Bush c\u0103 nu folose\u015fte agenda tipic\u0103 Razboiului Rece \u015fi nu profit\u0103 de situa\u0163ia din Europa de Est. Gorbaciov a fost de acord cu pozi\u0163iile lui Bush fa\u0163\u0103 de armele chimice, for\u0163ele conven\u0163ionale, propunerile pentru viitorul summit, cererea privind exercitarea de presiuni asupra lui Castro ca s\u0103 nu mai exporte revolu\u0163iile comuniste \u00een America Central\u0103. Gorbaciov face o radiografie a situa\u0163iei interna\u0163ionale:<\/p>\n

\u201eEste o regrupare \u00een lumea actual\u0103. Ne \u00eendrept\u0103m de la o lume bipolar\u0103 la o lume multipolar\u0103. Am\u00e2ndoi vom avea de a face cu o Europ\u0103 \u00eentr-o continu\u0103 integrare. Japonia este un alt factor major. \u00cemi amintesc de China \u015fi de referirile la ea, China care a devenit o alt\u0103 nou\u0103 realitate pe care nu trebuie s\u0103 o folosim unul \u00eempotriva celuilalt. India devine dinamic\u0103 \u015fi sunt mul\u0163umit de pozi\u0163ia echilibrat\u0103 a lui Ghandi. Apreciem faptul c\u0103 Ghandi vrea rela\u0163ii bune at\u00e2t cu SUA, c\u00e2t \u015fi cu URSS<\/i>.\u00a0Care va fi rolul nostru \u00een aceast\u0103 lume? Aceast\u0103 regrupare poate fi acompaniat\u0103 de orient\u0103ri \u00eengrijor\u0103toare. Spre exemplu, Europa de Est, care nu conteaz\u0103 \u00een economia global\u0103, dar iat\u0103 cum lumea se uit\u0103 cu interes la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acolo.\u201c<\/i><\/p>\n

2 decembrie 1989 ora 12.00-1.00 pm – o \u00eent\u00e2lnire definit\u0103 ca one-on-one, <\/b>dar la care au mai participat Anatoli Cherniacov \u015fi Ben Scowcroft, pe l\u00e2ng\u0103 cei doi translatori. S-a vorbit despre Cuba \u015fi Nicaragua, Panama \u015fi Filipine. Gorbaciov a avertizat c\u0103 \u00een URSS se vorbe\u015fte despre \u00eenlocuirea Doctrinei Breznev\u00a0<\/b>cu\u00a0Doctrina Bush<\/b>. De asemenea, Gorbaciov s-a pl\u00e2ns c\u0103 Cancelarul Kohl vrea s\u0103 urgenteze problema reunific\u0103rii \u015fi a declarat c\u0103 alia\u0163ii lui Thatcher \u015fi Mitterand i-au spus lui personal c\u0103 au unele rezerve asupra reunific\u0103rii. Referitor la Europa de Est, Gorbaciov a spus c\u0103 are trei propuneri: \u201e(1) schimbarea pozi\u0163iei lor \u00een rela\u0163ia cu est-europenii pentru a se apropia mai mult; (2) ceea ce nu-mi place este atunci c\u00e2nd politicienii occidentali vor o Europ\u0103 unit\u0103 av\u00e2nd ca baz\u0103 conceptul de \u00abvalorile occidentale\u00bb. Am fost mult timp acuza\u0163i de faptul c\u0103 am exportat ideologia comunist\u0103. Tocmai acest export se practic\u0103 acuma nu de tine (Bush). Spre exemplu o Germanie reunificat\u0103 va fi sau nu \u00een NATO<\/i>?\u201c La final s-a propus ca tem\u0103 viitoare o discu\u0163ie despre Afganistan.<\/p>\n

2 decembrie 1989 ora 1.30 pm-2.45 pm – <\/b>discu\u0163ia s-a axat pe problemele economice ale URSS.<\/p>\n

3 decembrie ora 11.45 am-12.45 pm – <\/b>Gorbaciov a f\u0103cut o trecere \u00een revist\u0103 a etnicilor ru\u015fi desf\u0103\u015fura\u0163i de-a lungul continentului Asiatic \u015fi European cu predilec\u0163ie \u00een \u0162\u0103rile Baltice. S-a discutat despre reducerea num\u0103rului de militari disloca\u0163i \u00een Europa iar Bush a promis un r\u0103spuns dup\u0103 ce va discuta cu alia\u0163ii din NATO.<\/p>\n

3 decembrie 1989 ora 16.35 pm-18.45 pm<\/b> – \u00eent\u00e2lnirea a avut loc pe cruci\u015f\u0103torul US Belknop. La baza discu\u0163iilor a stat Memorandumul preg\u0103tit de Condoleeza Rice, membru \u00een stafful Consiliului de Securitate Na\u0163ional\u0103. Discu\u0163ia a \u00eenceput cu o glum\u0103 a lui Gorbaciov: \u201eIat\u0103 acum sunt oaspetele t\u0103u!<\/i>\u201c Bush i-a r\u0103spuns: \u201e\u00ce\u0163i place nava mea?\u201c <\/i>\u00centre stenogramele sovieticilor \u015fi cele americane exist\u0103 diferen\u0163e importante de nuan\u0163e referitoare la aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire. \u00cen vreme ce Cherniacov scrie c\u0103 Gorbaciov spune:\u00a0s\u0103 ne unim eforturile pentru a asigura securitatea mutual\u0103, <\/i>Rice scrie:\u00a0s\u0103 ne unim eforturile pentru verificarea limit\u0103rilor armelor nucleare<\/i>. Cherniacov scrie c\u0103 Gorbaciov a spus:\u00a0SUA continu\u0103 s\u0103 fie ghidat\u0103 de reac\u0163ii rapide concept care a fost adoptat acum 20 de ani \u00een contrast cu doctrina sovietic\u0103 defensiv\u0103\u00a0<\/i>iar Rice scrie: \u201eun r\u0103spuns flexibil al SUA\u201c, <\/i>nu \u201eo reac\u0163ie rapid\u0103\u201c.\u00a0<\/i>\u00cen timpul acestor discu\u0163ii Bush a declarat c\u0103\u00a0este \u201esurprins de rapiditatea cu care se fac schimb\u0103rile \u00een Europa, iar voi sovieticii sunte\u0163i mai aproape de ele \u015fi sunt convins c\u0103 \u015fti\u0163i mai multe\u201c.\u00a0<\/i>Gorbaciov a spus c\u0103: \u201eat\u00e2t SUA, c\u00e2t \u015fi URSS sunt aproape de Europa \u015fi \u00een mod egal implica\u0163i\u201c.\u00a0<\/i>Bush a r\u0103spuns: \u201eCeea ce am vrut s\u0103 spun este c\u0103 noi nu am fost a\u015fa de aproape de Europa de Est, dar am dori s\u0103 devenim mai apropia\u0163i, f\u0103r\u0103 s\u0103 d\u0103un\u0103m interesului sovietic\u201c.\u00a0<\/i>Gorbaciov a apelat la Bush s\u0103 sus\u0163in\u0103\u00a0un Summit Helsinki II care s\u0103 discute un cadru pentru schimb\u0103rile revolu\u0163ionare \u00een cadrul Casei Comune al Europei, ceea ce ar permite Tratatului de la Var\u015fovia \u015fi NATO s\u0103 dezvolte rela\u0163ii mai mult politice dec\u00e2t militare<\/i>. Cei doi au avut o dezbatere serioas\u0103 asupra conceptului de valori occidentale (cele pe care Vladimir Putin le respinge acum) pe care sovieticii nu-l agreaz\u0103. La finele discu\u0163iei au c\u0103zut de acord ca acest concept s\u0103 fie redefinit ca \u201evalori democratice\u201c. S-a discutat apoi despre Siria \u015fi Afganistan discu\u0163ie la care au achiesat \u015fi Baker \u015fi Severdnaze.\u00a0Cherniacov consilierul pe probleme de politic\u0103 extern\u0103 scrie \u00een jurnalul s\u0103u la o lun\u0103 dup\u0103 Summitul de la Malta: \u201e\u00cen Malta, Gorbaciov \u015fi Bush au dat o speran\u0163\u0103 umanit\u0103\u0163ii\u201c.<\/p>\n

CV-ul lui George H.W. Bush<\/h2>\n

George H.W. Bush, al 41-lea pre\u015fedinte al Statelor Unite ale Americii, are un CV impresionant: a fost, conform biografului s\u0103u, cel mai t\u00e2n\u0103r pilot din avia\u0163ia american\u0103 \u015fi a activat \u00een zeci de misiuni \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, a fost ambasador al Statelor Unite la ONU, diplomat \u00een China \u00een timpul lui Mao Zedong, director al CIA \u015fi vicepre\u015fedintele lui Ronald Reagan pe perioada ambelor mandate ale acestuia. \u015ei-a \u00eenceput cariera politic\u0103 \u00een 1964, c\u00e2nd a candidat pentru un loc \u00een Senat \u015fi a pierdut din cauza unui discurs cu nuan\u0163e de extrem\u0103 dreapt\u0103. Doi ani mai t\u00e2rziu, a candidat din partea republicanilor pentru Congres \u015fi a c\u00e2\u015ftigat un loc \u00een districtul Houston, un loc ocupat de peste 80 de ani de Democra\u0163i. \u00cen 1989 candideaz\u0103 \u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 pre\u015fedin\u0163ia Statelor Unite. \u00cen timpul mandatului s\u0103u a luat sf\u00e2r\u015fit R\u0103zboiul Rece, URSS s-a pr\u0103bu\u015fit, \u00een Europa de Est regimurile comuniste s-au dest\u0103mat. Imediat dup\u0103 \u00eenceputul mandatului, \u00een octombrie 1989 a c\u0103zut Zidul Berlinului \u015fi s-a intrat \u00een linie drept\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte reunificarea Germaniei, al c\u0103rei sus\u0163in\u0103tor a fost. Alia\u0163ii arabi au fost protejati \u00eentre 1990-1991 \u00een r\u0103zboiul \u00eempotriva lui Saddam Hussein. Rela\u0163iile permanente cu oficialii guvernului de la Moscova, \u00een special cu Gorbaciov, ultimul secretar general al Partidului Comunist al URSS, au adus schimb\u0103ri radicale \u00een Europa \u015fi au dus la detensionarea rela\u0163iilor dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri. Astfel, la \u00eenceputul anului 1990, pre\u015fedintele Bush s-a adresat Congresului, anun\u0163\u00e2nd c\u0103 \u00een urma \u00een\u0163elegerii pe care a f\u0103cut-o cu Moscova se vor diminua efectivele militare desf\u0103\u015furate de URSS \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est \u015fi cele americane din Occident. De asemenea, a reu\u015fit s\u0103 conving\u0103 Moscova s\u0103 lase fostele state comuniste din Europa de Est s\u0103-\u015fi decid\u0103 singure viitorul politic. Mandatul lui George H.W. Bush este unul din cele mai importante, al\u0103turi de cel a lui Donald Reagan, pentru rolul pe care America \u00eel joac\u0103 \u00een lume. \u00cencheierea R\u0103zboiului Rece, odat\u0103 cu reunificarea Germaniei \u015fi destr\u0103marea Tratatului de la Varsovia, cu toate implica\u0163iile acestuia privitoare la fostele state comuniste, au fost motivele pentru care George H.W. Bush trebuie men\u0163ionat \u00een toate tratatele de istorie ale secolului XX.<\/p>\n

Post scriptum:\u00a0<\/i><\/b>S\u0103-i p\u0103str\u0103m o amintire frumoas\u0103 pre\u015fedintelui George H W Bush pentru ceea ce a realizat, sprijinind \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece \u015fi preg\u0103tind lumea pentru secolul XXI!<\/i><\/p>\n

\n
\n

<\/a>[1]Tratatul START I – Strategic Arms Reduction Talks – a fost semnat la 31 iulie 1991 la Moscova de Mihail Gorbaciov, \u00een perioada respectiv\u0103 pre\u015fedinte al Uniunii Sovietice, \u015fi de omologul s\u0103u american, George Bush. Acesta a \u00eenlocuit acordul SALT-Strategic Arms Limitation Talks – Negocieri pentru limitarea armelor strategice, semnat \u00een 1972 \u015fi 1979 de Statele Unite \u015fi Uniunea Sovietic\u0103 care prevedea limitarea dezvolt\u0103rii armamentului.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

George H.W. Bush a murit cu doar o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenainte ca \u0163ara s\u0103 marcheze a 77-a aniversare a atacului japonez asupra Pearl Harbor – un eveniment care lui personal i-a schimbat via\u0163a. Pe 7 decembrie 1941, fiind la Academia Phillips din Andover, Massachusetts, Bush a auzit c\u0103 baza naval\u0103 american\u0103 din Hawaii a fost bombardat\u0103. Potrivit biografului\/istoricului preziden\u0163ial Jon Meacham, acesta a vrut s\u0103 se \u00eenroleze imediat \u00een for\u0163ele armate americane. Ini\u0163ial, Bush a decis c\u0103 dore\u015fte s\u0103 devin\u0103 pilot. \u00cen scurt timp, el s-a \u00eenscris \u00een For\u0163ele Aeriene Regale din Canada, deoarece perioada de ob\u0163inere a brevetului era mai scurt\u0103 dec\u00e2t \u00een America. Bush a fost \u00eens\u0103 atras, \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":5626,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,84],"tags":[],"class_list":["post-5628","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-global-governance"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5628"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5628"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5628\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5630,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5628\/revisions\/5630"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5626"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5628"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5628"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5628"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}