{"id":5664,"date":"2019-02-23T13:19:06","date_gmt":"2019-02-23T11:19:06","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=5664"},"modified":"2019-04-26T13:21:45","modified_gmt":"2019-04-26T10:21:45","slug":"ce-se-intampla-cand-ordinea-globala-se-destrama-cine-va-conduce-lumea-sua-china-sau-rusia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/ce-se-intampla-cand-ordinea-globala-se-destrama-cine-va-conduce-lumea-sua-china-sau-rusia\/","title":{"rendered":"Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd Ordinea Global\u0103 se destram\u0103? Cine va conduce lumea: SUA, China sau Rusia?"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n

Un g\u00eend bun de la un \u00eemp\u0103rat roman:<\/p>\n

\u201eNu l\u0103sa viitorul s\u0103-\u0163i strice lini\u015ftea. Dac\u0103 va fi nevoie, \u00eel vei \u00eenfrunta cu acelea\u015fi arme ale ra\u0163iunii cu care lup\u0163i ast\u0103zi \u00eempotriva prezentului<\/i>.\u201c Marcus Aurelius (\u00eemp\u0103rat roman din dinastia Antoninilor – \u00eentre anii 161 \u015fi 180 d.Hr. – \u015fi filosof stoic autor al \u201eG\u00e2nduri c\u0103tre sine \u00eensu\u015fi\u201c)<\/p>\n

O lume stabil\u0103 este un fapt rar. C\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103, lini\u015ftea vine dup\u0103 convulsii care creeaz\u0103 at\u00e2t condi\u0163iile, c\u00e2t \u015fi dorin\u0163a de ceva nou. Noua situa\u0163ie necesit\u0103 o distribu\u0163ie stabil\u0103 a puterii \u015fi o acceptare larg\u0103 a regulilor care guverneaz\u0103 conduita rela\u0163iilor interna\u0163ionale. Men\u0163inerea acesteia necesit\u0103 diploma\u0163ie creativ\u0103, institu\u0163ii func\u0163ionale \u015fi ac\u0163iuni eficiente pentru a o ajusta atunci c\u00e2nd circumstan\u0163ele se schimb\u0103 \u015fi a o sprijini atunci c\u00e2nd provoc\u0103rile vin una dup\u0103 alta. Pentru a c\u0103uta paralele cu lumea de ast\u0103zi ne uit\u0103m \u00een primul r\u00e2nd la Grecia antic\u0103 unde cre\u015fterea unei noi puteri a dus la r\u0103zboiul dintre Atena \u015fi Sparta, apoi la perioada dup\u0103 primul R\u0103zboi Mondial, unde izola\u0163ionalismul Statelor Unite a f\u0103cut ca Europa s\u0103 cad\u0103 \u00een m\u00e2inile Germaniei iar Asia \u00een m\u00e2inile Japoniei, cele dou\u0103 ignor\u00e2nd acordurile \u015fi invad\u00e2ndu-\u015fi vecinii.<\/p>\n

Din 1815 p\u00e2n\u0103 la izbucnirea primului r\u0103zboi mondial un secol mai t\u00e2rziu, ordinea stabilit\u0103 la Congresul de la Viena<\/a>[1] a definit numeroase rela\u0163ii interna\u0163ionale \u015fi a stabilit (chiar dac\u0103 adeseori nu a reu\u015fit s\u0103 impun\u0103) reguli de baz\u0103 pentru conduita interna\u0163ional\u0103. Acesta ofer\u0103 un model de gestionare colectiv\u0103 a securit\u0103\u0163ii \u00eentr-o lume multipolar\u0103. Ordinea global\u0103 a celei de-a doua jum\u0103t\u0103\u0163i a secolului al XX-lea \u015fi a primei p\u0103r\u0163i a celei de-a XXI-a a ap\u0103rut din \u201escrumul\u201c a dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale. Ordinea din secolul al XIX-lea a urmat unei convulsii interna\u0163ionale anterioare: r\u0103zboaiele napoleoniene, care, dup\u0103 Revolu\u0163ia Francez\u0103 \u015fi apari\u0163ia lui Napoleon Bonaparte, au devastat Europa de mai bine de un deceniu. Dup\u0103 ce a \u00eenvins pe Napoleon \u015fi pe armatele sale, alia\u0163ii victorio\u015fi – Austria, Prusia, Rusia \u015fi Marea Britanie, marile puteri ale zilei – s-au reunit la Viena \u00een 1814 \u015fi \u00een 1815. La Congresul de la Viena, puterile europene \u015fi-au propus m\u0103suri ca armata francez\u0103 s\u0103 numai amenin\u0163e niciodat\u0103 statele lor \u015fi ca mi\u015fc\u0103rile revolu\u0163ionare s\u0103 nu mai amenin\u0163e niciodat\u0103 monarhiile lor. Puterile victorioase au f\u0103cut, de asemenea, alegerea \u00een\u0163eleapt\u0103 de a integra o Fran\u0163\u0103 \u00eenvins\u0103, un curs foarte diferit de cel luat de Germania dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial \u015fi oarecum diferit de cel ales de Rusia dup\u0103 R\u0103zboiul Rece.<\/p>\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce Statele Unite se \u00eentorc spre interior \u015fi tind s\u0103 rezolve doar interesele lor imediate, risc\u0103 s\u0103 ignore sau s\u0103 subestimeze cre\u015fterea dictatorilor populi\u015fti \u015fi a puterilor agresive p\u00e2n\u0103 la un moment extrem de periculos.<\/p><\/blockquote>\n

Congresul a dat na\u015ftere unui sistem cunoscut sub numele de \u201eConcertul Europei\u201c<\/a>[2]. De\u015fi centrat \u00een Europa<\/a>[3], acesta s-a constituit \u00een ordinea interna\u0163ional\u0103 a momentului, av\u00e2nd \u00een vedere pozi\u0163ia dominant\u0103 a Europei \u015fi a europenilor \u00een lume<\/a>[4]. Un echilibru militar brut a descurajat orice stat tentat s\u0103 r\u0103stoarne ordinea stabilit\u0103. La mijlocul secolului al XIX-lea \u015fi la \u00eenceputul secolului XX o Germanie unificat\u0103 \u015fi o Japonie revan\u015fard\u0103 au ap\u0103rut \u00een for\u0163\u0103 pe scena global\u0103 \u00een timp ce Imperiul Otoman \u015fi Rusia \u0163arist\u0103 au dec\u0103zut din drepturile de mari puteri. Fran\u0163a \u015fi Marea Britanie au crescut dar nu suficient pentru a intra \u00een prima linie a for\u0163elor globale. Aceste schimb\u0103ri au dezechilibrat balan\u0163a de putere care s-a aflat la funda\u0163ia \u201eConcertului Europei\u201c, mai mult Germania a v\u0103zut status quo inconsistent cu interesele sale. Dou\u0103 lec\u0163ii stau la baza deterior\u0103rii securit\u0103\u0163i \u015fi declan\u015f\u0103rii ostilit\u0103\u0163ilor: (1) dezacordurile nu s-au datorat ordinii politice \u015fi sociale din Europa, ele s-au datorat competi\u0163ie pentru controlul periferiei; (2) \u015fi, \u00een al doilea r\u00e2nd, deoarece ordinea tindea s\u0103 se \u00eencheie mai degrab\u0103 cu un \u201eb\u00e2z\u00e2it\u201c, dec\u00e2t un \u201ebang\u201c, procesul de deteriorare nu este adesea evident pentru factorii de decizie p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu avanseaz\u0103 considerabil.<\/p>\n

Ordinea global\u0103 construit\u0103 \u00een urma celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial a constat din dou\u0103 centre de putere Washingtonul \u015fi Moscova. Unul dintre acestea a e\u015fuat la finele R\u0103zboiului Rece. La baza rela\u0163iei dintre cele dou\u0103 centre de putere s-a situat un echilibru brut al puterii militare \u00een Europa \u015fi Asia, sus\u0163inut de descurajarea nuclear\u0103. Cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i au ar\u0103tat un grad de re\u0163inere \u00een rivalitatea lor. Rollback – \u201eR\u0103sturnarea\u201c – concept al R\u0103zboiului Rece pentru ceea ce se nume\u015fte ast\u0103zi \u201eschimbarea regimului\u201c – a fost respins ca fiind at\u00e2t imposibil, c\u00e2t \u015fi nes\u0103buit. Ambele p\u0103r\u0163i au urmat reguli informale ale drumului care au inclus respect pentru administra\u0163iile \u015fi alia\u0163ii celorlal\u0163i. \u00cen cele din urm\u0103, ei au ajuns la o \u00een\u0163elegere asupra ordinii politice din Europa, principala aren\u0103 a competi\u0163iei pentru R\u0103zboiul Rece, iar \u00een 1975 a codificat aceast\u0103 \u00een\u0163elegere reciproc\u0103 \u00een Acordurile de la Helsinki.<\/p>\n

Chiar \u00eentr-o lume divizat\u0103, cele dou\u0103 centre de putere au convenit asupra modului \u00een care va fi organizat\u0103 competi\u0163ia: o competi\u0163ie bazat\u0103 pe mijloace mai degrab\u0103 dec\u00e2t pe scopuri. Fiind doar dou\u0103 centre de putere acordul \u00eentre ele a fost u\u015for de realizat. Lumea de ast\u0103zi nu este pe deplin comparabil\u0103 cu lumile care au rezultat din \u201emolozul\u201c celor dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale. Cu toate acestea, pe m\u0103sur\u0103 ce Statele Unite se \u00eentorc spre interior \u015fi tind s\u0103 rezolve doar interesele lor imediate, risc\u0103 s\u0103 ignore sau s\u0103 subestimeze cre\u015fterea dictatorilor populi\u015fti \u015fi a puterilor agresive p\u00e2n\u0103 la un moment extrem de periculos. Pre\u015fedintele Vladimir Putin al Rusiei a \u00eenc\u0103lcat deja normele \u015fi acordurile interna\u0163ionale, mai ales \u00een Crimeea, iar al\u0163i pre\u015fedin\u0163i – cum ar fi pre\u015fedintele Recep Tayyip Erdogan din Turcia sau pre\u015fedintele chinez Xi Jinping – par s\u0103 fie dispu\u015fi s\u0103 fac\u0103 acela\u015fi lucru. \u015ei c\u00e2nd Washingtonul \u015fi alte puteri democratice abdic\u0103 de la responsabilitatea pentru ordinea global\u0103, puterile mai mici \u00ee\u015fi pot abandona speran\u0163ele pentru o ordine interna\u0163ional\u0103 pa\u015fnic\u0103 \u015fi, \u00een schimb, se supun b\u0103t\u0103liilor \u00een \u201ecartierele\u201c lor.<\/p>\n

Rela\u0163ia transatlantic\u0103<\/h2>\n

Este cert c\u0103 rela\u0163ia transatlantic\u0103 trece prin momente grele, iar discu\u0163iile de la Conferin\u0163a de Securitate de la M\u00fcnchen au devoalat \u00eenc\u0103 o dat\u0103, dac\u0103 mai era cazul, acest fapt. Pericolul iminent este dat de faptul c\u0103 aceste fisuri transatlantice risc\u0103 s\u0103 fie exploatate de Rusia \u015fi China. Din p\u0103cate, \u00een cele mai importante capitale ale Occidentului, Paris \u015fi Berlin, \u00eencrederea \u00een politica lui Donald Trump scade v\u0103z\u00e2nd cu ochii.<\/p>\n

Europa a devenit \u00een ochii Washingtonului un rival economic. Alian\u0163a devine unilateral\u0103 \u015fi tranzac\u0163ional\u0103<\/a>[5]. \u015ei totu\u015fi exist\u0103 o parte a establishmentului american care crede \u00een rela\u0163ia transatlantic\u0103 dovad\u0103 c\u0103 mai mult de cincizeci de parlamentari americani, at\u00e2t republicani, c\u00e2t \u015fi democra\u0163i, au luat parte la conferin\u0163a de la M\u00fcnchen. Lipsa de dialog \u00een ceea ce prive\u015fte teatrele de opera\u0163ii din Siria \u015fi Afganistan dar \u015fi retragerea din Tratatul INF creeaz\u0103 incertitudine \u00een viitorul geoplitic global afect\u00e2nd securitatea european\u0103.<\/p>\n

Ministrul de externe francez, Jean-Yves Le Drian, a numit politica american\u0103 \u00een Siria ca fiind \u201eun mister pentru mine (n. A.G. pe el \u00eensu\u015fi)\u201c. \u00cen centrul acestei dezbaterii transatlantice se situeaz\u0103 rela\u0163ia SUA-Germania. Aceasta este marcat\u0103 de abordarea diferit\u0103 a leg\u0103turii celor dou\u0103 cu Rusia \u015fi de strategiile na\u0163ionale diferite. SUA s-a concentrat de-a lungul a 100 de ani de istorie pe eliminarea unui stat hegemon al Europei \u015fi din aceast\u0103 cauz\u0103 a intrat \u00een cele dou\u0103 R\u0103zboaie Mondiale: pentru a opri ascensiunea unei Germanii revan\u015farde \u015fi \u00een R\u0103zboiul Rece pentru a contracara URSS. Concluzion\u00e2nd Germania s-a situat de fiecare dat\u0103, c\u00e2nd America a venit \u00een Europa, \u00een centru acestei strategii chiar \u015fi \u00een R\u0103zboiul Rece atunci c\u00e2nd grani\u0163a dintre Pactul de la Varsovia \u015fi NATO se afla \u00een Germania. Germania \u015fi-a dorit unitatea teritorial\u0103 \u015fi p\u0103strarea prosperit\u0103\u0163ii pe care Europa i-a asigurat-o de-a lungul perioadei de dup\u0103\u00a0\u00a0al Doilea R\u0103zboi Mondial. Ceea ce \u00eenfioreaz\u0103 Germania de ast\u0103zi este cre\u015fterea complexului militar american \u00een estul Europei \u00een Polonia \u015fi Rom\u00e2nia.<\/p>\n

De fapt este clar c\u0103 \u00een cadrul UE avem dou\u0103 blocuri cu interese separate: Occidentul condus de Germania \u015fi de cealalt\u0103 parte Europa de Est cu Polonia \u015fi Rom\u00e2nia. Germania vrea o \u00een\u0163elegere politic\u0103 cu Rusia, pentru c\u0103 una economic\u0103 exist\u0103 deja chiar \u015fi numai axat\u0103 pe resursele de gaz \u015fi nu dore\u015fte o competi\u0163ie militar\u0103 la grani\u0163a de est.<\/p>\n

Este o fals\u0103 idee c\u0103 \u00eentre alia\u0163ii europeni \u015fi SUA exist\u0103 o divizare \u00een cadrul NATO. Complexitatea situa\u0163iei face ca rela\u0163ia transatlantic\u0103 s\u0103 fie analizat\u0103 din mai multe puncte de vedere, nu numai din cel al alian\u0163ei NATO. Unul din motivele care provoac\u0103 o astfel de viziune este discu\u0163ia inflamat\u0103 despre procentul de 2% din PIB pentru armatele na\u0163ionale. \u00cens\u0103 pe mas\u0103 este \u015fi situa\u0163ia UE care nu este tocmai roz\u0103 \u00eenainte de alegerile care pot aduce 1\/3 anti europeni \u00een Parlament.\u00a0<\/b><\/p>\n

Germania are nevoie de Uniunea European\u0103 ca o pia\u0163\u0103 de desfacere a bunurilor sale dar are \u015fi loc de manevr\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t SUA asigur\u0103 securitatea european\u0103. Din p\u0103cate, UE se fragmenteaz\u0103 din motive economice \u015fi politice. Cea de-a doua cea mai mare economie din Europa dar \u015fi cea mai mare putere militar\u0103, Marea Britanie, iese din UE, Italia, a patra economie, este \u00een conflict cu Bruxelles \u00een timp, Bruxelles-ul\u00a0\u00a0atac\u0103 Polonia \u015fi Ungaria pentru devia\u0163ii politice. Puzzle-ul UE se sparge, iar Germania nu poate s\u0103-l \u0163in\u0103 \u00eempreun\u0103. De ce oare Cancelarul Merkel a precizat la Conferin\u0163a de Securitate de la Munchen c\u0103 NATO este nu numai o alian\u0163\u0103 militar\u0103 ci \u015fi una politic\u0103? Nu vrea ca componenta sa militar\u0103 s\u0103 predomine \u015fi s\u0103 fie atras\u0103 \u00eentr-o confruntare \u00een flancul estic cu Rusia(?!). Strategia Germaniei este mai complicat\u0103. Se caut\u0103 o solu\u0163ie politic\u0103 pentru rezisten\u0163a cu care se confrunt\u0103 cu partenerii de coali\u0163ie. Ca \u00eentotdeauna, nu exist\u0103 o solu\u0163ie \u201eelegant\u0103\u201c la problema strategic\u0103 german\u0103.<\/p>\n

Este o fals\u0103 idee c\u0103 \u00eentre alia\u0163ii europeni \u015fi SUA exist\u0103 o divizare \u00een cadrul NATO. Complexitatea situa\u0163iei face ca rela\u0163ia transatlantic\u0103 s\u0103 fie analizat\u0103 din mai multe puncte de vedere, nu numai din cel al alian\u0163ei NATO.<\/p><\/blockquote>\n

O alt\u0103 serie de \u00eentreb\u0103ri ne agaseaz\u0103? De ce oare a fost nevoie dup\u0103 70 de ani de NATO\u00a0\u00a0de semnarea tratatului de la Aachen? Care sunt efectele asupra alia\u0163ilor SUA din Europa de Est \u015fi Central\u0103? Nu mai este bun tratatul de la Lisabona? Ce se ascunde \u00een spatele acestui tratat? De fapt ar fi c\u00e2teva r\u0103spunsuri. Unul dintre ele este c\u0103 UE traverseaz\u0103 o perioad\u0103 de\u00a0\u00a0criz\u0103 iar Germania f\u0103r\u0103 Merkel trebuie s\u0103-\u015fi asigure hegemonia economic\u0103.\u00a0Alian\u0163a cu Fran\u0163a, care dup\u0103 plecarea Marii Britanii devine cel mai puternic stat militar din Europa, ne duce cu g\u00e2ndul la o Uniune cu dou\u0103 viteze dar \u015fi mult mai mic\u0103<\/a>[6]<\/b>.<\/i><\/p>\n

De ce \u00eentoarce Germania spatele Americii? Dup\u0103 mai bine de 60 \u00een care Washingtonul a fost principalul protector al securit\u0103\u0163ii europene, dar \u015fi cel mai mare finan\u0163ator, \u00een special, al Germaniei (Planul Marshall), acum este tratat drept un inamic poten\u0163ial at\u00e2t de Fran\u0163a, c\u00e2t \u015fi de Germania (vezi discursul lui Macron<\/a>[7]). Cum va reac\u0163iona Washingtonul prin administra\u0163ia Trump? Dac\u0103 vre\u0163i un r\u0103spuns: cred c\u0103 Europa de Est \u015fi Central va fi piesa central\u0103 a politicii americane \u00een urm\u0103torii doi ani sau poate 6 ani. America la r\u00e2ndul ei, prin vocea vicepre\u015fedintelui Mike Pence, a reluat tema acordului nuclear cu Iranul \u015fi le-a cerut europenilor s\u0103 se retrag\u0103 din acest acord. De fapt, sanc\u0163iunile re\u00eennoite de Statele Unite asupra Iranului afecteaz\u0103 mai mult companiile europene dec\u00e2t pe cele americane.<\/p>\n

R\u0103d\u0103cinile acestei alter\u0103ri a rela\u0163iilor transatlantice se datoreaz\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, dispari\u0163iei celor care au creat-o, cei din genera\u0163ia lui John McCain, cei care au f\u0103cut r\u0103zboiul \u015fi au a \u0163inut piept URSS \u00een timpul R\u0103zboiului Rece, asigur\u00e2nd securitatea Europei \u00een fa\u0163a ma\u015finii de r\u0103zboi \u015fi a propagandei sovietice.\u00a0<\/b><\/p>\n

La acest fapt se adaug\u0103 schimb\u0103rile tectonice globale datorate unei Rusii revan\u015farde care \u00eencearc\u0103 refacerea zonei de influen\u0163\u0103 est europene, resurgen\u0163a unei Chine retehnologizate \u00een Asia \u015fi crearea unei zone de influen\u0163\u0103 a acesteia \u00een Asia Central\u0103, \u00een Africa \u015fi Europa de est. \u00cen timp ce liderii vechii Europe se dueleaz\u0103 cu Casa Alb\u0103, Vietnamul se preg\u0103te\u015fte s\u0103-l \u00eent\u00e2mpine pe pre\u015fedintele nord-coreean Kim Jong Un, a\u015fteptat s\u0103 vin\u0103 peste c\u00e2teva zile cu trenul, \u00een vederea celui de-al doilea summit cu pre\u015fedintele american Donald Trump care are loc la 27-28 februarie la Hanoi.<\/p>\n

Rela\u0163ia SUA-Federa\u0163ia Rus\u0103 se acutizeaz\u0103!<\/h2>\n

Un proiect de lege, bipartizan, introdus \u00een Senatul Statelor Unite – Legea privind ap\u0103rarea securit\u0103\u0163ii americane de agresiunea Kremlinului (DASKA) – a generat nervozitate semnificativ\u0103 pe coridoarele puterii de la Moscova. Dac\u0103 este aprobat \u015fi semnat de pre\u015fedintele SUA, proiectul de lege ar putea declan\u015fa noi sanc\u0163iuni care vizeaz\u0103 datoria de stat a Rusiei, proiectele de energie din str\u0103in\u0103tate \u015fi b\u0103ncile importante. Acest nou pachet de sanc\u0163iuni a fost introdus ca pedeaps\u0103 pentru ac\u0163iunile ruse\u015fti din Siria \u015fi Ucraina, \u00een special dup\u0103 incidentul din 25 noiembrie 2018 din \u015fi \u00een jurul Str\u00e2mtorii Kerci, unde for\u0163ele ruse au capturat trei nave ucrainene. Navele, \u00eempreun\u0103 cu echipajele lor, sunt \u0163inute \u00een custodie \u00een Rusia.<\/p>\n

At\u00e2t SUA, c\u00e2t \u015fi Uniunea European\u0103 au insistat asupra eliber\u0103rii lor. Purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a denun\u0163at proiectul de lege DASKA drept o manifestare ilegal\u0103 a rusofobiei. \u00cen aceast\u0103 lun\u0103 mini\u015ftrii ap\u0103r\u0103rii din statele membre ale Organiza\u0163iei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) s-au reunit la Bruxelles. Tema principal\u0103 a acestei ministere a fost soarta Tratatului asupra For\u0163elor Nucleare Intermediare (INF) din 1987, pe care Washingtonul \u015fi Moscova l-au \u201esuspendat\u201c timp de \u015fase luni. La finele lui iulie, INF ar putea deveni oficial defunct \u015fi at\u00e2t Rusia, c\u00e2t \u015fi SUA ar fi libere din punct de vedere legal s\u0103 desf\u0103\u015foare rachete nucleare cu raz\u0103 intermediar\u0103 nuclear\u0103 \u00een Europa \u015fi \u00een \u00eentreaga lume, ca \u015fi \u00een timpul R\u0103zboiului Rece. Oficiali NATO \u015fi SUA au negat orice planuri de redistribuire a rachetelor cu raz\u0103 intermediar\u0103 \u00een Europa, chiar dac\u0103 INF este abandonat, observ\u00e2nd c\u0103 este \u00eenc\u0103 posibil\u0103 \u201esalvarea\u201c tratatului de control al armelor dac\u0103 Rusia este de acord s\u0103 \u00eenceteze desf\u0103\u015furarea \u015fi s\u0103 distrug\u0103 rachetele 9M729 (SSC-8), rachete de croazier\u0103 cu raz\u0103 lung\u0103 de ac\u0163iune. Num\u0103rul acestora se ridic\u0103 dup\u0103 estim\u0103ri la 64 buc\u0103\u0163i dispuse \u00een 4 loca\u0163ii din Rusia.<\/p>\n

Siguran\u0163a regional\u0103 deteriorat\u0103 afecteaz\u0103 mul\u0163i europeni, dar dezbaterile de la M\u00fcnchen arat\u0103 o hot\u0103r\u00e2re tot mai mare de a-\u015fi uni eforturile \u00een combaterea diferitelor provoc\u0103ri provenite din Rusia.<\/p><\/blockquote>\n

Rusia la r\u00e2ndul ei cere renun\u0163area la scutul antirachet\u0103 din Polonia \u015fi Rom\u00e2nia, cu referire la lansatoarele pentru rachetele SM-3, MK-41, lansatoare care, \u00een opinia ru\u015filor, pot fi folosite pentru lansarea rachetelor de croazier\u0103 americane. Dar nu numai scutul antirachet\u0103 \u00eei deranjeaz\u0103 pe ru\u015fi. Dronele MQ-1 Predator, MQ-9 Reaper \u015fi Avenger \u00eencalc\u0103, dup\u0103 opinia Moscovei, tratatul INF. Lista, \u00eenm\u00e2nat\u0103 ata\u015fatului militar al SUA la Moscova\u00a0\u00a0pare \u00eentr-adev\u0103r \u201ecomic\u0103\u201c. Moscova va introduce noile rachete \u015fi printre acestea ar putea fi \u015fi rachetele de croazier\u0103 Kalibr-M cu baza la sol \u00een Asia acolo unde chinezi de\u0163in superioritatea \u00een rachete cu raz\u0103 intermediar\u0103. Dar \u015fi Europa va fi o \u0163int\u0103 a acestor desf\u0103\u015fur\u0103ri de rachete \u015fi, \u00een special, fostele state comuniste din est. Perioada de \u00eenceput a anului 2019 este una plin\u0103 de reuniuni a dou\u0103 din cele trei blocuri nou formate: Europa Veche, Europa Nou\u0103 \u015fi \u0163\u0103rile garante ale p\u0103cii \u00een Siria.<\/p>\n

La Conferin\u0163a de Securitate de la M\u00fcnchen, Lavrov a caracterizat lumea ca un puzzle spart exact ceea ce a f\u0103cut \u015fi Raportul conferin\u0163ei lansat la \u00eenceputul acesteia. Siguran\u0163a regional\u0103 deteriorat\u0103 afecteaz\u0103 mul\u0163i europeni, dar dezbaterile de la M\u00fcnchen arat\u0103 o hot\u0103r\u00e2re tot mai mare de a-\u015fi uni eforturile \u00een combaterea diferitelor provoc\u0103ri provenite din Rusia, de la modernizarea nuclear\u0103 p\u00e2n\u0103 la dezvoltare capacit\u0103\u0163ilor sale militare \u00een a bloca sistemele de naviga\u0163ie GPS.\u00a0Dar poate cele mai importante amenin\u0163\u0103ri sunt cele cibernetice.\u00a0<\/i><\/p>\n

Nou\u0103sprezece minute!\u00a0<\/b>\u00cen acest timp<\/a>[8]<\/b>, victima unui grup de hackeri, sponsorizat de statul rus, trebuie s\u0103 reac\u0163ioneze \u00eenainte ca penetrarea ini\u0163ial\u0103 a unei re\u0163ele s\u0103 devin\u0103 acces mai larg, furt \u015fi distrugere, potrivit datelor publicate de compania de securitate CrowdStrike.<\/i> Prin compara\u0163ie, al doilea cel mai rapid grup, nord-coreenii, au avut nevoie \u00een medie de dou\u0103 ore pentru a sari de la primul calculator compromis la cel de-al doilea, iar grupurile de hakeri chinezi au avut nevoie \u00een medie de patru ore<\/i>.<\/p>\n

\u00cen 2018, ru\u015fii au vizat entit\u0103\u0163i militare din Europa \u015fi din NATO, precum \u015fi grupurile de reflec\u0163ie-NGO, Jocurile Olimpice de Iarn\u0103 de la PyeongChang \u015fi chiar laboratorul elve\u0163ian care lucra \u00een cazul otr\u0103virii fostului agent rus Skirpal.<\/p>\n

Axa Var\u015fovia-Soci, o ax\u0103 f\u0103r\u0103 solu\u0163ii<\/h2>\n

Dou\u0103 alian\u0163e, ad-hoc, diferite s-au \u00eent\u00e2lnit zilele acestea \u00een Europa ambele discut\u00e2nd situa\u0163ia din Orientul Mijlociu. Henry Kissinger a spus odat\u0103: \u201eArabii nu pot face r\u0103zboi f\u0103r\u0103 Egipt \u015fi nu pot face pace f\u0103r\u0103 Siria<\/i>\u201c. O genera\u0163ie mai t\u00e2rziu, cuvintele lui Kissinger sunt adev\u0103rate – dar \u00eentr-un context diferit. Ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Siria trimite \u201evaluri\u201c mult dincolo de grani\u0163ele sale. Siria este ca o r\u0103scruce de frontier\u0103 regional\u0103 – la grani\u0163a cu Libanul, Israelul, Irakul, Iordania \u015fi Turcia.<\/p>\n

Instabilitatea \u00een Siria, afundarea sa \u00een r\u0103zboiul civil sau r\u0103sturnarea pre\u015fedintelui Bashar al-Assad ar oferi oportunit\u0103\u0163i diverse pentru adversarii regimului, dar \u015fi riscuri mari. \u00cen timp ce Consiliul de Cooperare al Golfului \u00ee\u015fi redeschide ambasadele una c\u00e2te una la Damasc, Ankara face o \u00eentoarcere complet\u0103 fa\u0163\u0103 de pozi\u0163ia anterioar\u0103 care cerea \u201enici un viitor pentru Assad\u201c, iar Washingtonul accept\u0103, \u00een cele din urm\u0103, r\u0103m\u00e2nerea lui Assad la putere. Toate aceste ridic\u0103 o serie de \u00eentreb\u0103ri. \u00cen primul r\u00e2nd, de ce au gre\u015fit exper\u0163i \u00een evaluarea situa\u0163iei \u015fi a evolu\u0163iei evenimentelor \u00een Siria?<\/p>\n

Damascul se afl\u0103 acum pe drumul s\u0103u spre reluarea rolului regional, dup\u0103 cum, recentul ministrul demisionar al ap\u0103r\u0103rii din Israel, Avigdor Lieberman, a declarat c\u0103 Tel Avivul va lua \u00een considerare o reluare a unei rela\u0163ii diplomatice cu Assad. De fapt, Damascul se preg\u0103te\u015fte s\u0103 reintre \u00een Liban ca sprijin pentru Hezbollah \u015fi iranieni, iar kurzii se uit\u0103 la Assad ca la un izb\u0103vitor \u00een fa\u0163a agresiuni turce.<\/p>\n

Ce a rezultat din cele dou\u0103 sesiuni?<\/h2>\n

Conferin\u0163a de la Var\u015fovia s-a concentrat asupra instabilit\u0103\u0163ii din Orientul Mijlociu, afectat\u0103 de interven\u0163ia Rusiei \u00een Siria. \u00cen cursul acestei opera\u0163iuni, Moscova a trebuit s\u0103 creeze o \u201efraternitate de arme\u201c cu Teheranul, \u015fi el un important juc\u0103tor \u00een regiunea extins\u0103 a Orientului. Cert este c\u0103 locul l\u0103sat de retragerea SUA din Siria nu va fi preluat de alia\u0163ii Washingtonului, nici de francezii \u015fi nici de englezii care actioneaz\u0103 acum acolo. To\u0163i se retrag. Americani vor mai p\u0103stra trupe la grani\u0163a cu Iordania, la baza Tanf – conform declara\u0163iilor lui John Bolton, consilierul de securitate al pre\u015fedintelui Trump.<\/p>\n

Organizatorii au c\u0103utat s\u0103 evite concentrarea dezbaterilor asupra problemei iraniene, dar Netanyahu, care este \u00een campanie electoral\u0103, a cerut eforturi comune pentru a opri avansului for\u0163elor iraniene \u00een Siria \u015fi a elimina opozi\u0163ia iranienilor asupra zborurilor israeliene deasupra Siriei. Netanyahu inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 la Moscova pentru a vorbi cu pre\u015fedintele Putin despre situa\u0163ia din Orient \u015fi despre apropierea ru\u015filor de iranieni.<\/p>\n

Summitul de la Var\u015fovia a ar\u0103tat, \u00een primul r\u00e2nd, diviziunea existent\u0103 \u00eentre Europa \u015fi SUA \u00een problema iranian\u0103. Jared Kushner, ginerele pre\u015fedintelui Donald Trump, a declarat la Var\u015fovia c\u0103 America va prezenta un plan pentru Orientul Mijlociu dup\u0103 5 aprile c\u00e2nd sunt programate alegerile \u00een Israel.\u00cen a\u015fteptarea planului, Abbas a \u00eenceput o rund\u0103 de discu\u0163ii cu liderii Cvartetului Arab (Egipt, Arabia Saudit\u0103, Emiratele Arabe Unite \u015fi Iordania).<\/p>\n

Cert este c\u0103 locul l\u0103sat de retragerea SUA din Siria nu va fi preluat de alia\u0163ii Washingtonului, nici de francezii \u015fi nici de englezii care actioneaz\u0103 acum acolo. To\u0163i se retrag.<\/p><\/blockquote>\n

El a vrut s\u0103 se asigure c\u0103 statele arabe pro-americane, care ofer\u0103 un sprijin vital PLO-ului, nu \u00eel surprind prin adoptarea unui plan care s\u0103 nu includ\u0103 toate componentele Ini\u0163iativei Arabe de Pace din 2002 (dou\u0103 state bazate pe frontierele din 1967, cu un schimb de teritorii convenit de ambele p\u0103r\u0163i, Ierusalimul de Est capitala Palestinei \u015fi un acord privind solu\u0163ionarea problemei refugia\u0163ilor palestinieni din 1948). \u00centre timp, ru\u015fii, care nu joac\u0103 un rol mic \u00een regiune, pot avea rezerve fa\u0163\u0103 de plan, dar ei \u00eenc\u0103 nu resping aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat, pe 12 februarie, c\u0103 Statele Unite inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 for\u0163eze o solu\u0163ie \u00een cazul palestinienilor. De\u015fi nu se opune ideii unei ini\u0163iative americane, Lavrov este \u00eempotriva oric\u0103rui plan care nu include stabilirea unui stat palestinian.<\/p>\n

Ru\u015fii au schimbat macazul \u00een ceea ce prive\u015fte Hezbollahul, pe care \u00eel denumesc acum o \u201efor\u0163\u0103 pentru stabilitate \u015fi securitate \u00een Liban\u201c \u015fi asta \u00eenaintea vizitei prim-ministrului Binyamin Netanyahu la Moscova pe 21 februarie. Pe 9 februarie, ambasadorul rus la Beirut, Alexander Zasypkin, a declarat c\u0103 un nou conflict ar putea izbucni \u00eentre Israel \u015fi Liban, ca urmare a ac\u0163iunilor Statelor Unite care au avut drept scop\u00a0\u00eens\u0103m\u00e2n\u0163area discordiei \u00een regiune(!?)<\/i>. El a creditat Hezbollah cu o abordare responsabil\u0103 fa\u0163\u0103 de conflictul sirian. De ce oare aceast\u0103 nou\u0103 turnur\u0103? Pentru c\u0103 Rosneft, gigantul energetic rus, \u015fi-a dezvoltat proiecte \u00een industria gazelor \u015fi petrolului \u00een Liban, dup\u0103 ce a semnat recent un acord pe 20 de ani pentru gestionarea instala\u0163iilor de petrol \u015fi gaze \u00een ora\u015ful Tripoli. Beirutul va fi sprijinit de Moscova \u00een disputa sa cu Israelul privind controlul asupra c\u00e2mpurilor de gaze din estul Mediteranei. Argumentul acesta poate provoca un nou conflict.<\/p>\n

Summitul trilateral ruso-turco-iranian de la Soci <\/b>a fi trebuit s\u0103 produc\u0103 un progres decisiv \u00een rezolvarea blocajului sirian. \u00cens\u0103 aceast\u0103 ambi\u0163ie a e\u015fuat. Fiecare dintre cei trei lideri vede noi oportunit\u0103\u0163i ca rezultat al retragerii anun\u0163ate a for\u0163elor americane, dar aceste a\u015ftept\u0103ri merg \u00een direc\u0163ii destul de diferite. Pre\u015fedintele Putin a \u00eencercat s\u0103 ob\u0163in\u0103 consim\u0163\u0103m\u00e2ntul lui Erdogan pentru a nu deschide un nou front \u00een nordul Siriei, o nou\u0103 ofensiv\u0103 \u00eempotriva provinciei rebele Idlib, dar se pare c\u0103 a e\u015fuat.<\/p>\n

Turcia nu dore\u015fte s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unui nou val de refugia\u0163i \u015fi persist\u0103 \u00een construirea unei \u201ezone tampon\u201c \u00een nordul Siriei. \u00centre timp, Iranul \u00eencearc\u0103 s\u0103 atenueze \u00eengrijor\u0103rile Rusiei cu privire la acumularea sa militar\u0103 \u00een Siria. Generalul Mohammad Bagheri, \u015feful personalului armatei iraniene, a avut o \u00eentrevedere la Soci cu ministrul rus al Ap\u0103r\u0103rii, Serghei Shoigu.<\/p>\n

Cine va lipi piesele de puzzle? Se vor a\u015feza la masa tratativelor SUA, Rusia \u015fi China? Va conta UE \u00eentr-o ecua\u0163ie de securitate global\u0103? Am trecut de la un R\u0103zboi Rece la o Pace foarte fierbinte!<\/p><\/blockquote>\n

Fa\u0163ada oficial\u0103 a parteneriatului pare amiabil\u0103, iar rapoartele din mass-media ruseasc\u0103 despre presupusele confrunt\u0103ri dintre for\u0163ele ruse\u015fti \u015fi cele pro-iraniene din Siria r\u0103m\u00e2n neconfirmabile. Cu toate acestea, suspiciunea reciproc\u0103 dintre Moscova \u015fi Teheran este clar\u0103. \u00cen mod surprinz\u0103tor, pre\u015fedintele iranian Rouhani a vorbit \u00een favoarea kurzilor, cer\u00e2nd ca \u201edrepturile lor trebui s\u0103 fie asigurate \u00een cadru statului sirian \u015fi c\u0103 ace\u015ftia ar trebui s\u0103 aib\u0103 rolul lor \u00een construc\u0163ia suveranit\u0103\u0163ii Siriei<\/i>\u201c. O nou\u0103 coalitie se formeaz\u0103 \u00een jurul dorin\u0163ei unei prezen\u0163e iraniane reduse \u00een Siria.<\/p>\n

Statele Unite, Rusia, Israel, statele din Golf \u015fi Assad doresc ca Iranul s\u0103 renun\u0163e la prezen\u0163a \u00een Siria – din motive diferite. Chiar \u015fi Secretarul General al Hezbollah, Hassan Nasrallah, ar dori s\u0103-\u015fi aduc\u0103 \u00eenapoi \u00een Liban for\u0163ele, dac\u0103 Teheranul va aproba acesast\u0103 mutare. \u00cens\u0103, pentru Iran, prezen\u0163a \u00een Siria \u00eenseamn\u0103 chiar esen\u0163a puterii iraniene \u00een Orientul Mijlociu.<\/p>\n

Cine va lipi piesele de puzzle? Se vor a\u015feza la masa tratativelor SUA, Rusia \u015fi China? Va conta UE \u00eentr-o ecua\u0163ie de securitate global\u0103? Am trecut de la un R\u0103zboi Rece la o Pace foarte fierbinte!<\/p>\n

\n
\n

<\/a>[1]Congresul de la Viena (german\u0103 Wiener Kongress) a fost o conferin\u0163\u0103 a ambasadorilor statelor europene prezidat\u0103 de omul de strat austriac Klemens von Metternich, care \u015fi-a desf\u0103\u015furat lucr\u0103rile \u00een Vienna \u00een mod oficial din noiembrie 1814 p\u00e2n\u0103 \u00een 1815.Obiectivul Congresului era g\u0103sirea unei solu\u0163ii pentru asigurarea unei p\u0103ci pe termen lung pentru Europa, prin rezolvarea unor probleme importante ap\u0103rute dup\u0103 \u00eencheierea Revolu\u0163iei Franceze \u015fi a r\u0103zboaielor napoleoniene. Obiectivele Congresului nu erau doar simpla reinstaurare a ordinei conservatoare \u015fi restabilire a vechilor regimuri absolutiste, dar \u015fi revenirea la vechile frontiere \u015fi redimensionarea marilor puteri, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie capabile s\u0103 se contrabalanseze reciproc \u015fi, prin aceasta, s\u0103 asigure p\u0103strarea p\u0103cii. Liderii prezen\u0163i la Congres erau conservatori, care se opuneau republicanismului \u015fi spiritului revolu\u0163ionar, tendin\u0163e care amenin\u0163au status quoul \u00een Europa. Fran\u0163a a pierdut toate cuceririle f\u0103cute \u00een ultimul timp, \u00een vreme ce Prusia, Imperiul Austriac \u015fi Imperiul Rus au c\u00e2\u015ftigat teritorii importante. Prusia a \u00eencorporat micile state germane din vest, Pomerania Suedez\u0103 \u015fi aproximativ 60% din Regatul Saxoniei. Austria a primit Vene\u0163ia \u015fi cea mai mare parte a Italiei de nord. Rusia a ocupat p\u0103r\u0163i din Polonia. Regatul \u0162\u0103rilor de Jos, care ap\u0103ruse pe harta politic\u0103 a Europei doar cu c\u00e2teva luni mai \u00eenainte, a inclus \u015fi teritoriul care ap\u0103r\u0163inuse Austriei \u015fi care \u00een 1830 ava s\u0103 devin\u0103 ceea este \u00een zilele noastre Belgia (Wikipedia).<\/p>\n

<\/a>[2]Concertul Europei , cunoscut \u015fi sub denumirea de Sistemul Congresului sau Sistemul de la Viena dup\u0103 Congresul de la Viena (1814-15), a fost un sistem de solu\u0163ionare a litigiilor adoptat de marile puteri ale Europei pentru a evita conflictele viitoare care au evoluat \u00een r\u0103zboi \u015fi pentru a se consolida \u015fi \u00ee\u015fi men\u0163in puterea \u00een regiunile lor controlate.<\/p>\n

<\/a>[3]Mini\u015ftrii de Externe s-au \u00eent\u00e2lnit (la ceea ce au ajuns s\u0103 fie numit \u201econgrese\u201c) ori de c\u00e2te ori a ap\u0103rut o problem\u0103 major\u0103. Tratatul de la Viena a f\u0103cut numeroase ajust\u0103ri teritoriale \u015fi apoi a blocat frontierele Europei, permi\u0163\u00e2nd schimb\u0103ri numai dac\u0103 to\u0163i semnatarii au fost de acord. De asemenea, a f\u0103cut ceea ce a putut pentru a sprijini monarhiile \u015fi a \u00eencuraja pe al\u0163ii s\u0103 vin\u0103 \u00een ajutorul lor (a\u015fa cum a f\u0103cut Fran\u0163a \u00een Spania \u00een 1823) atunci c\u00e2nd a fost amenin\u0163at\u0103 de revoltele populare.<\/p>\n

<\/a>[4]Au existat o serie de \u00een\u0163elegeri comune cu privire la rela\u0163iile dintre state, mai ales un acord de excludere a invaziei unei alte \u0163\u0103ri sau de implicarea \u00een afacerile interne ale unui alt stat f\u0103r\u0103 permisiunea acestuia.<\/p>\n

<\/a>[5]Vezi ultimele evolu\u0163ii referitoare la taxele vamale pentru automobilele importate din Europa \u00een SUA<\/p>\n

<\/a>[6]La baza militar\u0103 din Lohheide, Germania, solda\u0163ii germani \u015fi olandezi servesc \u00eempreun\u0103 \u00eentr-un batalion de tancuri. Este un prototip pentru o armat\u0103 european\u0103 care r\u0103m\u00e2ne o viziune \u00eendep\u0103rtat\u0103 a sus\u0163in\u0103torilor precum cancelarul Angela Merkel \u015fi pre\u015fedintele Emmanuel Macron. Exist\u0103 multe obstacole \u00een calea unei astfel de \u00eencerc\u0103ri \u00een primul r\u00e2nd bariere lingvistice. Olandezii \u015fi-au unit for\u0163ele cu Germania, deoarece \u0162\u0103rile de Jos nu au tancuri \u00een dotare. Eforturile ptrecum aceast\u0103 unitate, Batalionul 414, sunt \u201einsule\u201c care trebuie s\u0103 prolifereze \u015fi apoi s\u0103 se coalizeze \u00eentr-o structur\u0103 de ap\u0103rare continental\u0103, a declarat Hans-Peter Bartels, comisarul parlamentar german pentru for\u0163ele armate.<\/p>\n

<\/a>[7]\u201eNu vom putea ap\u0103ra europenii dac\u0103 nu decidem s\u0103 avem o adev\u0103rat\u0103 armat\u0103 european\u0103. \u00cen fa\u0163a Rusiei, care este la frontierele noastre \u015fi care arat\u0103 c\u0103 poate fi amenin\u0163\u0103toare, trebuie s\u0103 avem o Europ\u0103 care s\u0103 se poat\u0103 ap\u0103ra mai mult de una singur\u0103, f\u0103r\u0103 a depinde doar de Statele Unite, \u015fi care s\u0103 fie mai suveran\u0103\u201c, a declarat Emmanuel Macron \u00eentr-un interviu acordat postului Europe 1. Pre\u015fedintele Fran\u0163ei a avertizat, f\u0103r\u0103 a oferi detalii, c\u0103 exist\u0103 \u201eputeri autoritariste ce reapar \u015fi se re\u00eenarmeaz\u0103 la frontierele Europei\u201c. \u201eTrebuie s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m de China, de Rusia \u015fi chiar de Statele Unite ale Americii\u201c, a ad\u0103ugat Emmanuel Macron, conform cotidianului Le Figaro.<\/p>\n

<\/a>[8]Conceptul de \u201etimp de breakout<\/b>\u201c, se refer\u0103 statisctic la cantitatea de timp necesar\u0103 atacatorului pentru a\u00a0s\u0103ri\u00a0<\/i>\u00eentre nodurile de re\u0163ea, odat\u0103 p\u0103truns \u00een\u0103untru. De asemenea, arat\u0103 c\u00e2t de mult timp au ap\u0103r\u0103torii, \u00een medie, s\u0103 detecteze o intruziune ini\u0163ial\u0103, s-o investigheze \u015fi s\u0103 scoat\u0103 atacatorul din re\u0163ea, \u00eenainte ca datele sensibile s\u0103 poat\u0103 fi furate sau distruse – au scris anali\u015ftii CrowdStrike \u00eentr-un raport din 2018, cand au introdus conceptul.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un g\u00eend bun de la un \u00eemp\u0103rat roman: \u201eNu l\u0103sa viitorul s\u0103-\u0163i strice lini\u015ftea. Dac\u0103 va fi nevoie, \u00eel vei \u00eenfrunta cu acelea\u015fi arme ale ra\u0163iunii cu care lup\u0163i ast\u0103zi \u00eempotriva prezentului.\u201c Marcus Aurelius (\u00eemp\u0103rat roman din dinastia Antoninilor – \u00eentre anii 161 \u015fi 180 d.Hr. – \u015fi filosof stoic autor al \u201eG\u00e2nduri c\u0103tre sine \u00eensu\u015fi\u201c) O lume stabil\u0103 este un fapt rar. C\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103, lini\u015ftea vine dup\u0103 convulsii care creeaz\u0103 at\u00e2t condi\u0163iile, c\u00e2t \u015fi dorin\u0163a de ceva nou. Noua situa\u0163ie necesit\u0103 o distribu\u0163ie stabil\u0103 a puterii \u015fi o acceptare larg\u0103 a regulilor care guverneaz\u0103 conduita rela\u0163iilor interna\u0163ionale. Men\u0163inerea acesteia necesit\u0103 diploma\u0163ie creativ\u0103, institu\u0163ii func\u0163ionale \u015fi ac\u0163iuni eficiente pentru […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":5662,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,84],"tags":[],"class_list":["post-5664","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-global-governance"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5664"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5664"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5664\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5666,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5664\/revisions\/5666"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5662"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5664"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5664"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5664"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}