{"id":5711,"date":"2019-06-20T15:01:44","date_gmt":"2019-06-20T12:01:44","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=5711"},"modified":"2019-09-24T15:54:56","modified_gmt":"2019-09-24T12:54:56","slug":"marea-neagra-de-la-lac-rusesc-la-spatiu-de-securitate-al-europei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/marea-neagra-de-la-lac-rusesc-la-spatiu-de-securitate-al-europei\/","title":{"rendered":"Marea Neagr\u0103, de la \u201elac rusesc\u201c la spa\u0163iu de securitate al Europei"},"content":{"rendered":"\n

Anexarea ilegal\u0103 a Crimeei reprezint\u0103 cea mai periculoas\u0103 criz\u0103 de dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece. Pozi\u0163ionarea militar\u0103 a Rusiei \u00een Marea Neagr\u0103 deschide o nou\u0103 Cortinei de Fier \u00een Estul Europei. Din mul\u0163imea conflictelor \u00eenghe\u0163ate din zona M\u0103rii Negre \u00eentotdeauna unul poate fi re\u00eenc\u0103lzit, de la Abhazia \u00een Georgia, p\u00e2n\u0103 la Donbas \u00een Ucraina.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Scurt\u0103 introducere \u00een cuprinsul materialului <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Despre problema a\u015fa numitului \u201espa\u0163iu de securitate\u201c istoricul Gheorghe I Bratianu a f\u0103cut unele referire \u00een lec\u0163ia inaugural\u0103 a cursului dedicat trecutului M\u0103rii Negre sus\u0163inut la Universitatea din Bucure\u015fti, \u00een perioada 1941-1942, cu titlul Chestiunea M\u0103rii Negre. El spunea: \u00cen spa\u0163iul nostru de securitate intr\u0103 problema Str\u00e2mtorilor, prelungirea gurilor Dun\u0103rii \u015fi a Por\u0163ilor de Fier, care \u00eei reguleaz\u0103 cursul, dup\u0103 cum intr\u0103 \u015fi aceea a bazelor aeriene \u015fi navale ale Crimeei. Nu ne poate fi indiferent, chiar dincolo de hotarul nostru cine le st\u0103p\u00e2ne\u015fte. <\/em><\/p>\n\n\n\n

Regiunea M\u0103rii Negre este la o r\u0103scruce de drum, o intersec\u0163ie \u00eentre Europa \u015fi Orientul Mijlociu. Ca multe dintre aceste puncte de intersec\u0163ie, este adesea un punct de fric\u0163iune. Fiind situat\u0103 \u00een flancul estic al continentului european, orice fric\u0163iune va implica aproape sigur \u0163\u0103rile NATO.\u00cen Marea Neagr\u0103, Rusia a instituit o Cortin\u0103 de Fier \u00een viziunea fostului SACEUR generalul Ben Hodge. Militarizarea M\u0103rii Negre de c\u0103tre Federa\u0163ia Ruse a for\u0163at NATO s\u0103 ia mai multe m\u0103suri politico-militare.Noua strategie propus\u0103 de militari americani pentru Marea Negr\u0103 \u015fi Marea Baltic\u0103 a fost denumit\u0103 Strategia ariciului\/porcului spinos. Mai mult, din mul\u0163imea conflictelor \u00eenghe\u0163ate din zona M\u0103rii Negre \u00eentotdeauna unul poate fi re\u00eenc\u0103lzit, de la Abhazia \u015fi Osetia de Sud \u00een Georgia, p\u00e2n\u0103 la Transnistria \u00een Republica Moldova \u015fi la Donbas \u00een Ucraina. Importan\u0163a zonei M\u0103rii Negre a crescut dup\u0103 interven\u0163ia militar\u0103 a Rusiei \u00een Siria, flota rus\u0103 din Sevastopol fiind responsabil\u0103 de sprijinul logistic al corpului expedi\u0163ionar din Levant. Acesta este unul dintre motivele pentru care Marea Neagr\u0103 \u015fi Marea Mediteran\u0103 de Est au devenit un mediu comun de securitate.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Pentru Occident, men\u0163inerea Turciei \u00een zona sa de influen\u0163\u0103 devine o solu\u0163ie vital\u0103 pentru securitatea sudului continentului european.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Rom\u00e2nia trebuie s\u0103-\u015fi sporeasc\u0103 capacit\u0103\u0163ile navale \u015fi antiaeriene la Marea Neagr\u0103. Dac\u0103 Rusia ar fi s\u0103 atace, o va face pe cale aerian\u0103 \u015fi maritim\u0103, e de p\u0103rere fostul comandant adjunct al for\u0163elor americane \u00een Europa, generalul Charles \u201eChuck\u201c F. Wald. Noul tandem Moldova-Ucraina trebuie analizat \u00eempreun\u0103, el fiind focarul unui posibil conflict armat la grani\u0163a de est a NATO, zon\u0103 care cuprinde Marea Neagr\u0103 \u015fi Marea de Azov. Ce \u00eenseamn\u0103 Conven\u0163ia de la Montreux [1]<\/a>? Va cere Rusia modificarea Conven\u0163iei? O modificare a acestei va \u00eent\u0103ri rolul Turciei? Dac\u0103 Turcia va construi un canal paralel, canal care nu se va supune Conven\u0163iei, atunci Occidentul va putea introduce c\u00e2te nave vor dori \u00een Marea Neagr\u0103?<\/p>\n\n\n\n

Pentru Occident, men\u0163inerea Turciei \u00een zona sa de influen\u0163\u0103 devine o solu\u0163ie vital\u0103 pentru securitatea sudului continentului european.<\/strong> Un lucru este cert, no\u0163iunea de spa\u0163iu de securitate presupune c\u0103 noi rom\u00e2nii nu putem fi indiferen\u0163i fa\u0163\u0103 de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een dou\u0103 pozi\u0163ii cheie ale acestei m\u0103ri, str\u00eemtorile \u015fi Crimeea. Conferin\u0163a de la Lausanne din 1923 a stabilit un regim de \u201edezarmare a str\u00e2mtorilor\u201c \u015fi a asigurat libera circula\u0163ie pentru comer\u0163 \u00een Marea Neagra. Conferin\u0163a de la Montreux a modificat acest regim \u00een 1936, ceea ce semnala o modificare a echilibrului strategic european la acel timp. De asemenea Congresul de la Paris din1856 desfiin\u0163ase bazele navale ruse\u015fti, distrusese Sevastopolul \u015fi interzisese Rusiei men\u0163inerea unei flote de r\u0103zboi la Marea Neagr\u0103. A\u015fa se garanta, la vreme aceea, spa\u0163iul de securitate, ce nu era numai al nostru, era, cum este \u015fi ast\u0103zi, al Europei. <\/p>\n\n\n\n

Rom\u00e2nia are nevoie de achizi\u0163iile militare pentru For\u0163ele Navale \u015fi are nevoie de structuri de \u00eentre\u0163inere a acestora precum un Arsenal naval re\u00eenfiin\u0163at la Gala\u0163i. Rom\u00e2nia are nevoie de sisteme de rachete pentru ap\u0103rarea \u0163\u0103rmului M\u0103rii Negre acolo unde vechile baterii de coast\u0103 au ruginit!. Dot\u0103rile armatei se bazeaz\u0103 \u00eenc\u0103 pe echipamente dep\u0103\u015fite tehnic, care dateaz\u0103 din vremea Pactului de la Var\u015fovia, \u00een ciuda achizi\u0163iilor recente. Marile contracte de achizi\u0163ii sunt \u00een stadiul incipient, dac\u0103 nu \u00eempotmolite. Pentru orice ministru al Ap\u0103r\u0103rii prioritatea num\u0103rul unu la guvernare este \u00eendeplinirea Planul de \u00eenzestrare al Armatei Rom\u00e2ne pe perioada 2019-2028 aprobat de Consiliul Suprem de Ap\u0103rare al \u0162\u0103rii \u015fi cele 8 proiecte de \u00eenzestrare aprobate de Parlamentul Rom\u00e2niei. Rom\u00e2nia se afl\u0103 lipit\u0103 geografic de o zon\u0103 fierbinte, unde Rusia a desf\u0103\u015furat \u00een ultimii ani opera\u0163iuni de r\u0103zboi clasic \u015fi hibrid \u015fi \u00een care poten\u0163ialul de conflict este real iar materialul \u00eencearc\u0103 s\u0103 v\u0103 dea o idee asupra situa\u0163iei strategice de la Marea Neagr\u0103 \u015fi s\u0103 v\u0103 ofere o viziune asupra flancului estic.<\/p>\n\n\n\n

Un studiu capital pentru Marea Neagr\u0103 \u00eentocmit de Ion C. Br\u0103tianu<\/h2>\n\n\n\n

\u00cenc\u0103 din 1478, ambasadorul lui \u015etefan cel Mare se exprima \u00een fa\u0163a senatului din Vene\u0163ia [2]<\/a>:<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n\u201eC\u0103ci sunt sigur c\u0103 \nturcul iar\u0103\u015fi va veni \u00eempotriva mea, \u00een vara aceasta, pentru cele dou\u0103 \nlocuri ale mele, Chilia \u015fi Monchastro [3]<\/a>, care \u00eei sunt cu sup\u0103rare… \u015ei\n \u00eenal\u0163imea Ta te po\u0163i g\u00e2ndi c\u0103 aceste dou\u0103 locuri sunt toat\u0103 Moldova, \u015fi\n Moldova cu aceste dou\u0103 locuri este un zid pentru \u0163ara ungureasc\u0103 \u015fi \n\u0163ara le\u015feasc\u0103. Afara de acestea eu zic \u015fi mai mult c\u0103 de se vor p\u0103stra \naceste cet\u0103\u0163i turcii vor pierde \u015fi Caffa \u015fi Cr\u00eemul \u015fi va fi u\u015for lucru\u201c.\n Aici se afl\u0103 schi\u0163a unei politici \u201epontice\u201c pe care o sublinia alian\u0163a \nvoievodului moldovean cu casa de Magup din Crimeea \u015fi care las\u0103 s\u0103 se \n\u00eentrevad\u0103 din aceast\u0103 epoc\u0103 o sr\u00e2ns\u0103 interdependen\u0163\u0103 \u00eentre soarta \nprincipatelor rom\u00e2ne\u015fti cea a litoralului M\u0103rii Negre. F\u0103r\u0103 a dori \u00een \nniciun mod s\u0103 \u00eencurajez tendinte imperialiste care nu au bantuit dec\u00e2t \nimagina\u0163iile cele mai dereglate, nu este mai pu\u0163in evident c\u0103 politica \nunui stat rom\u00e2n independent nu ar putea s\u0103 se dezintereseze de problema \nStr\u00e2mtorilor, prelungire natural\u0103 a Deltei Dun\u0103rene, ca \u015fi de existen\u0163a \nbazelor navale \u015fi aeriene care domin\u0103 spa\u0163iul pontic. Acesta este, \ndincolo de frontierele propriu-zis politice, un \u201espa\u0163iu de securitate\u201c, \nadesea invocat \u00een zilele noastre de c\u0103tre marile puteri, dar cu mult mai\n indispensabil, dac\u0103 se poate spune a\u015fa, libert\u0103\u0163ii \u015fi vie\u0163ii statelor \nde o mai mic\u0103 importan\u0163\u0103 \u015fi de o \u00eentindere mai redus\u0103. Este ceea ce \n\u00een\u0163elesese \u00een 1856 Congresul de la Paris \u015fi, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, \u015fi \nConferin\u0163a de la Lausanne \u00een 1923. Vicisitudinile istoriei rom\u00e2ne\u015fti \naduc o dovad\u0103 conving\u0103toare \u00een sprijinul acestei teze. <\/p>\n\n\n\n

\nProgresele supunerii \nfa\u0163\u0103 de domina\u0163ia otoman\u0103 sunt marcate: \u00een 1484 de c\u0103derea Chiliei \u015fi \nCeta\u0163ii Albe,care \u00eenchid accesul la Marea Neagr\u0103, \u00een 1526 de cucerirea \nUngariei care suprim\u0103 ap\u0103rarea natural\u0103 alc\u0103tuit\u0103 de podi\u015ful \ntransilv\u0103nean; \u00een 1538 prin anexarea Bugeacului \u015fi prezen\u0163a \ngarnizoanelor turce\u015fti pe cursul inferior al Nistrului p\u00e2n\u0103 la Tighina \nsau Bender. Din aceast\u0103 epoc\u0103 dataeaz\u0103 preponderen\u0163a Por\u0163ii \u00een \nproblemele interne ale Pricipatelor rom\u00e2ne. \u00centoarcerea la libertate \nurmeaz\u0103 acelea\u015fi: Tratatul de la Adrianopol, din 1829, ridic\u0103 ipoteca \ngrea pe care o reprezenta pentru economia moldo-valah\u0103 aprovizionarea \nfor\u0163at\u0103 a Constantinopolului cu pre\u0163ul monopolului impus de agen\u0163ii \nfiscului otoman. Congresul de la Paris acord\u00e2nd Principatelor Unite \ndeplina st\u0103p\u00e2nire a gurilor Dun\u0103rii, sublinieaz\u0103 interesul european \npentru acestea.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1878, Congresul de la Berlin recuno\u015ftea Rom\u00e2niei independente st\u0103p\u00e2nirea celei mai mari p\u0103r\u0163i a Dobrogei, care \u00eei asigura o cale maritim\u0103 \u015fi men\u0163inea la gurile Dun\u0103rii regimul Comisiei Interna\u0163ionale. C\u00e2nd \u00een mai 1918 Puterile Centrale, profit\u00e2nd de victoria momentan\u0103 \u00een est, au dictat Rom\u00e2niei condi\u0163iile lor prin tratatul de la Bucure\u015fti, ele puneau st\u0103p\u00e2nire pe acelea\u015fi pozi\u0163ii care asiguraser\u0103 av\u00e2ntul acestei \u0163\u0103ri spre libertate: creasta Carpa\u0163ilor \u015fi, prin Dobrogea, accesul la mare. C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu victoria for\u0163elor Antantei deschidea Rom\u00e2niei o \u00eentindere mai mare a litoralului M\u0103rii Negre, odat\u0103 cu podi\u015ful transilv\u0103nean \u015fi realizarea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale. \u00cemprejur\u0103rile mai recente sunt prezente \u00een toate memoriile. Ele confirm\u0103 odat\u0103 mai mult importan\u0163a fundamental\u0103 a problemelor M\u0103rii Negre \u015fi a Dun\u0103rii pentru dezvoltarea unui stat rom\u00e2n independent \u00een deplin\u0103 st\u0103p\u00e2nire a tuturor resurselor sale economice \u015fi \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103-\u015fi valorifice liber aspira\u0163iile legitime \u00eentr-un spa\u0163iu na\u0163ional. (Marea Neagr\u0103 – Gheorghe I Br\u0103tianu, pag. 99-101).<\/p>\n\n\n\n

Situa\u0163ia militar\u0103 din zona M\u0103rii Negre este una complicat\u0103 \u015fi impredictibil\u0103, iar din punctul de vedere al Rom\u00e2niei extrem de grav\u0103, pentru c\u0103 Rusia a atins un \u201epunct de dominan\u0163\u0103 militar\u0103 consolidat\u0103\u201c asupra a peste 90% din areal.<\/strong> Rusia \u015fi-a atins c\u00e2teva din obiective geopolitice la Marea Neagra, Crimeea, Abhazia, Osetia de Sud, dar mai vizeaz\u0103 gurile Dunarii \u015fi Marea Azov \u015fi ar putea fi tentat\u0103 s\u0103 testeze viabilitatea Articolului 5 sub acoperirea unei starii de confuzie generat\u0103 de un r\u0103zboi hibrid de dimensiuni reduse \u00een flancul estic, r\u0103zboi care s\u0103 aib\u0103 originea \u00een Balcanii de Vest. Rusia nu a finalizat obiectivele strategice propuse: federalizarea Ucrainei \u015fi ocuparea M\u0103rii Azov. Ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Moldova nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 creeze un cordon sanitar acceptat de Occident, \u00een numele dezoligarhiz\u0103rii at\u00e2t de necesare pentru ca Moldova s\u0103 evite modelul ucrainian, cordon sanitar care s\u0103-i permit\u0103 Moscovei continuarea presiunilor asupra Ucrainei. Pericolul unui conflict este ridicat. Evolu\u0163iile \u00een curs din R. Moldova au creat premise pentru destabiliz\u0103ri pe termen mediu \u015fi lung ale situa\u0163iei politice \u015fi de securitate din regiune. Parteneriatul estic pare un model dep\u0103\u015fit \u015fi inadecvat \u00een condi\u0163iile actuale. <\/p>\n\n\n\n

Situa\u0163ia militar\u0103 din zona M\u0103rii Negre este una complicat\u0103 \u015fi impredictibil\u0103, iar din punctul de vedere al Rom\u00e2niei extrem de grav\u0103, pentru c\u0103 Rusia a atins un \u201epunct de dominan\u0163\u0103 militar\u0103 consolidat\u0103\u201c asupra a peste 90% din areal. <\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Bilateralele \u00eentre UE \u015fi cele dou\u0103 \u0163\u0103ri pot contribui la crearea unui echilibrului necesar. Federa\u0163ia Rus\u0103 revine geopolitic \u00een R. Moldova, pe baza unui compromis (cel pu\u0163in de ordin tactic) cu UE \u015fi SUA, care prevede prioritar izolarea PDM \u015fi a oligarhului Vladimir Plahotniuc, epurarea institu\u0163iilor statului de controlul absolut al acestuia, dezoligarhizarea \u0163\u0103rii \u2013 cu pre\u0163ul am\u00e2n\u0103rii disputelor strategice privind direc\u0163ia geopolitic\u0103 viitoare a R. Moldova \u015fi a disputelor-conexe (inclusiv\/prioritar federalizarea R. Moldova). Este posibil s\u0103 asist\u0103m \u00een urm\u0103torii ani la o revenire geopolitic\u0103 a Federa\u0163iei Ruse \u00een \u00eentreaga regiune (R. Moldova, Ucraina, estul Europei etc.)? Cel pu\u0163in \u00een Moldova \u015fi Ucraina \u00een mod sigur. \u00cen orice caz reculul influen\u0163ei SUA \u015fi UE \u00een regiune poate afecta interesele Rom\u00e2niei. Bucure\u015ftiul r\u0103m\u00e2ne anchilozat \u00eentr-un amatorism primejdios de pozi\u0163ionare extern\u0103 f\u0103r\u0103 o participare la noile scheme geopolitice din plan regional. Ministru de externe al Rusiei Lavrov cere ca noua conducere ucrainean\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare acordurile care au fost stabilite la Minsk prin formatul Normandia, \u00eenainte de a putea fi re\u00eennoite contactele dintre liderii de la Kiev \u015fi Moscova – chiar \u015fi contactele la nivelul mini\u015ftrilor afacerilor externe. \u00cen acela\u015fi timp, ministrul rus de Externe sus\u0163ine c\u0103 nu Moscova, ci Kievul, nu implementeaz\u0103 aceste acorduri. Potrivit lui Lavrov, aceste \u00eent\u00e2lniri cerute de Kiev nu pot avea loc dec\u00e2t dup\u0103 ce noua conducere ucrainean\u0103 va pune \u00een aplicare aceste acorduri – inclusiv decizia de a \u201estabili procedurile de punere \u00een aplicare a legii privind statutul special al Donbasului prin desf\u0103\u015furarea alegerilor \u00een aceste teritorii\u201c.<\/p>\n\n\n\n

Pe scurt, Zelensky trebuie s\u0103 acorde mai \u00eent\u00e2i autonomie teritoriile ocupate \u015fi s\u0103 legalizeze regimurile marionet\u0103 create de Kremlin \u015fi numai atunci pre\u015fedintele rus, Vladimir Putin, va decide dac\u0103 merit\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u00een \u201eFormatul Normandia\u201c. Jocul Kremlinului continu\u0103 cu noile personaje de la Kiev. Pentru Vladimir Putin \u015fi Serghei Lavrov, ceea ce este important este propaganda \u015fi nu statisticile \u015fi \u00een niciun caz pacea cu Ucraina, ci dezmembrarea Ucrainei – indiferent de ce iluziile copil\u0103re\u015fti sunt create \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 de sus\u0163in\u0103torii lui Volodimir Zelenski sau de ce basme toarceLeonid Kucima \u00een Minsk. Moscova a demonstrat, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, c\u0103 nu numai c\u0103 nu trateaz\u0103 Ucraina ca stat independent, dar c\u0103 va face totul pentru a-i eroda institu\u0163iile pentru a dovedi c\u0103 cei care tr\u0103iesc \u00een acolo nu sunt doar vorbitori de limba rus\u0103, ci cet\u0103\u0163eni ai Federa\u0163iei Ruse pe care Kremlinul trebuie s\u0103-i protejeze.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u015ei din aceast\u0103 perspectiv\u0103, pe\u015fedintele Vladimir Putin \u015fi compatrio\u0163ii s\u0103i vor justifica orice ac\u0163iune agresiv\u0103 privind ocuparea ulterioar\u0103 a \u0163\u0103rii \u015fi \u201eprotec\u0163ia\u201c cet\u0103\u0163enilor ru\u015fi care locuiesc acolo, iar num\u0103rul acestor cet\u0103\u0163eni va continua s\u0103 creasc\u0103, pentru c\u0103 mul\u0163i sunt de acord s\u0103 accepte pa\u015fapoartele ruse\u015fti \u015fi cet\u0103\u0163enia rus\u0103. Ministrul de Externe al Rusiei sus\u0163ine c\u0103 \u201eautorit\u0103\u0163ile din Kiev sufoc\u0103 ru\u015fii\u201c c\u00e2nd \u201eadopt\u0103 legi privind educa\u0163ia, limba ucrainean\u0103 ca limb\u0103 de stat \u015fi abrog\u0103 legisla\u0163ia care protejeaz\u0103 drepturile vorbitorilor ru\u015fi \u015fi ale altor minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale\u201c. Condi\u0163iile unei crize devin din ce \u00een ce mai evidente, tandemul Moldova-Ucraina fiind acum \u00een centru aten\u0163ie planificatorilor strategici militari de la Moscova. <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cine sunt protagoni\u015ftii din arealul M\u0103rii Negre \u015fi care sunt capacit\u0103\u0163ile lor militare?<\/h2>\n\n\n\n

Ucraina cu aproximativ 1700 km de litoral, inclusiv Crimeea \u015fi, par\u0163ial, Gurile Dun\u0103rii; Turcia cu peste 1400 km de litoral \u015fi controlul complet al Str\u00e2mtorilor – sub reglement\u0103rile Conven\u0163iei de la Montreux; Rom\u00e2nia cu 245 km de litoral \u015fi controlul substan\u0163ial al Gurilor Dun\u0103rii la care se adaug\u0103 Canalul navigabil dobrogean, dar \u015fi cu vulnerabilitatea numit\u0103 Insula \u015eerpilor, preluat\u0103 abuziv de URSS (Rusia), ast\u0103zi punct sensibil \u00een rela\u0163iile rom\u00e2no-ucrainiene; Bulgaria cu vreo 350 km de litoral \u015fi Georgia cu 310 km de litoral.<\/p>\n\n\n\n

La data declan\u015f\u0103rii procesului de confruntare, Rusia avea o pozi\u0163ie important\u0103 ca stat riveran la Marea Neagra, mo\u015ftenind de la fosta URSS o por\u0163iune de litoral de aproape 500 km, \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163ea cu Ucraina controlul M\u0103rii Azov. Odat\u0103 cu r\u0103zboiul din Georgia, din 2008, Rusia a scos de sub autoritatea acesteia o parte a litoralul abhaz (210 km) \u015fi s-a pozi\u0163ionat strategic fa\u0163\u0103 de cel mai important port georgian Poti. Portul este un nod de leg\u0103tur\u0103 a Coridorului Transcaucazian\/TRACECA, un proiect multina\u0163ional care conecteaz\u0103 portul rom\u00e2nesc Constan\u0163a \u015fi portul bulgar Varna cu \u0163\u0103rile f\u0103r\u0103 ie\u015fire la mare din regiunea caspic\u0103 \u015fi Asia Central\u0103. Rusia st\u0103p\u00e2nea efectiv Marea Neagr\u0103 \u00eenc\u0103 de pe vremea URSS. Anexarea Crimeii cu \u00eentreaga sa capacitate militar\u0103 concretizat\u0103 \u00een baze navale, baze terestre, aeroporturi \u015fi depozite de logistic\u0103, \u00een total \u00een jur de 15, nu a f\u0103cut altceva dec\u00e2t a schimbat regulile interna\u0163ionale \u015fi a consolidat capul de pod al Rusiei c\u0103tre Mediteran\u0103. \u015ei pentru ca scenariul s\u0103 fie complet, Rusia a \u00eenchis efectiv Marea Azov (prin str\u00e2mtoarea Kerci) interzic\u00e2nd fizic accesul Ucrainei la zona economic\u0103 exclusiv\u0103 delimitat\u0103 prin acordul de la Haga. O analiz\u0103 a riveranilor M\u0103rii Negre ne spune: Turcia nu manifest\u0103 un interes evident pentru securitatea maritim\u0103 \u00een bazinul pontic (fiind concentrat\u0103 pe alte probleme de securitate mai presante pentru propriul interes na\u0163ional-kurzii), Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria au o capacitate de ac\u0163iune naval\u0103 mult sub nivelul care ar putea fi definit ca \u201emodest\u201c, Georgia nu intra \u00een discu\u0163ie, iar \u00een ceea ce prive\u015fte capacitatea naval\u0103 r\u0103mas\u0103 Ucrainei, este greu de f\u0103cut o estimare realist\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 analiz\u0103m din perspectiva celor trei categorii de for\u0163e – navale, terestre \u015fi aeriene – capacitatea de ap\u0103rare euro-atlantic\u0103 la Marea Neagr\u0103 este urm\u0103toarea<\/strong>: din perspectiva puterii navale, singura capacitate care conteaz\u0103 este cea reprezentat\u0103 de participarea periodic\u0103 la exerci\u0163ii \u00een Marea Neagr\u0103 a unor nave de lupt\u0103 din state NATO precum SUA, Marea Britanie, Fran\u0163a, Germania, Spania sau Olanda, durata prezen\u0163ei acestora fiind limitat\u0103 de acordul stabilit prin Conven\u0163ia de la Motreaux.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte ap\u0103rarea spa\u0163iului aerian \u00een perimetrul nemijlocit al M\u0103rii Negre, trebuie remarcat\u0103 cvasi-absen\u0163a\/prezen\u0163a extrem de redus\u0103 – inclusiv fizic\u0103, nu doar ca poten\u0163ial imediat de ac\u0163iune – a capacit\u0103\u0163ilor de tip avia\u0163ie de lupta (\u00een ceea ce prive\u015fte Rom\u00e2nia Bulgaria \u015fi Georgia), Rom\u00e2nia preg\u0103tindu-se s\u0103 opera\u0163ionalizeze cele 12 avioane F-16 recent intrate \u00een dotarea For\u0163elor Aeriene Rom\u00e2ne \u015fi aici intervenind participarea for\u0163elor aliate inclusiv cu avioane de cercetare anti-submarin; \u00een ceea ce priveste ap\u0103rarea anti-aerian\u0103 \u00een afar\u0103 de Rom\u00e2nia care a achizi\u0163ionat sistemele Patriot, Bulgaria \u015fi Georgia nu au sisteme moderne ele figur\u00e2nd cu sisteme fabricate \u00een URSS (Bulgaria a r\u0103mas singura \u0163ar\u0103 membr\u0103 NATO care men\u0163ine \u015fi modernizeaz\u0103 tehnica mo\u015ftenit\u0103 din vremea Tratatului de la Var\u015fovia \u2013 14 avioane MIG-29); din perspectiva ap\u0103r\u0103rii teritoriale (litoral plus ape teritoriale), cele trei \u0163\u0103ri men\u0163ionate mai sus sunt la limita de jos a unei aparari efective (de\u015fi sunt, cu siguran\u0163\u0103, capabile de riposta, acestea au o rezisten\u0163\u0103 redus\u0103 \u00eempotriva unor for\u0163e de genul celor pregatite de Rusia \u00een ultimii 5-6 ani \u015fi afi\u015fate la exercitiile de intimidare succesive, notificate sau nu.<\/p>\n\n\n\n

Din p\u0103cate, arsenalul armatei ucrainene dateaz\u0103 din perioada sovietic\u0103. Este \u00eemb\u0103tr\u00e2nit cu o genera\u0163ie, comparativ cu dotarea \u0163\u0103rilor dezvoltate, iar din lips\u0103 de piese de schimb, avia\u0163ia dispune de numai c\u00e2teva aparate vechi, gata de zbor, iar majoritatea pilo\u0163ilor au o preg\u0103tire pur teoretic\u0103. \u00cen plus, necesarul de carburant este acoperit numai pe jum\u0103tate. Nici marina ucrainean\u0103 nu se afl\u0103 \u00eentr-o stare mai bun\u0103. Dup\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163irea flotei sovietice de la Marea Neagr\u0103, \u00een 1997, Rusiei i-a revenit cea mai important\u0103 parte. Ucraina a r\u0103mas cu c\u00e2teva vase gata de lupt\u0103 \u015fi cu un submarin cu motoare diesel. Accidentele datorate acestei s\u0103ri de fapt s-au manifestat de-a lungul timpului cu prilejul diverselor exerci\u0163ii [4]<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Trebuie remarcat faptul c\u0103 Rom\u00e2nia se preg\u0103te\u015fte s\u0103 opera\u0163ionalizeze, \u00een iulie-iunie a.c., cele 12 avioane F-16 [5]<\/a> intrate recent \u00een dotarea For\u0163elor Aeriene Rom\u00e2ne fapt ce va cre\u015fte capacitate de a efectua poli\u0163ie aerian\u0103 deasupra M\u0103rii Negre. Rom\u00e2nia continu\u0103 \u00een prezent negocierile cu Portugalia pentru \u00eenc\u0103 cinci astfel de avioane (tot block 16, \u015fi tot trecute printr-un MLU) care s\u0103 completeze escadrila 53 Warhawks (o escadril\u0103 are 16 avioane \u00een compunere). Pe viitorul, conform planurilor anun\u0163ate de oficialii de la Bucure\u015fti, planuri care \u00een condi\u0163iile \u00een care s-au desf\u0103\u015furat programe de achizi\u0163ii \u00een ultimii doi ani sunt greu de crezut c\u0103 pot fi realizate<\/strong>, Rom\u00e2nia ar mai putea achizi\u0163iona \u00eenc\u0103 36 de avioane F-16, de\u015fi p\u0103rerile sunt \u00eemp\u0103r\u0163ite dac\u0103 acestea s\u0103 fie avioane tot second-hand modernizate sau s\u0103 fie avioane direct noi, \u00een condi\u0163iile \u00een care acestea se produc \u00een continuare (\u00eentr-o configura\u0163ie foarte modern\u0103) \u015fi deja state vecine au comandat \u015fi vor primi astfel de aeronave (F16V – Block 70\/72).<\/p>\n\n\n\n

\n\u201eCortina de fier\u201c din Marea Neagr\u0103 <\/h2>\n\n\n\n

\u201eSe pare c\u0103 Rusia \u00eencearc\u0103 s\u0103 instituie o nou\u0103 Cortin\u0103 de Fier \u00een Marea Neagr\u0103<\/strong>\u201c, a declarat pentru publica\u0163ia american\u0103 Stars and Stripes generalul \u00een retragere Ben Hodges, care a comandat armata american\u0103 \u00een Europa. La r\u00e2ndul s\u0103u, cel care i-a urmat pe func\u0163ie, amiralul Curtis Scaparoti, remarca referitor la opera\u0163iunile militare desf\u0103\u015furate de Federa\u0163ia Rus\u0103 \u00een Europa de Est, la grani\u0163a cu Ucraina, \u00een Belarus \u015fi \u00een zona Arctic\u0103: \u201eTo\u0163i ar trebui s\u0103 fie cu ochii larg deschi\u015fi<\/strong>\u201c.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Regiunea M\u0103rii Negre este la o r\u0103scruce de drum, o intersec\u0163ie \u00eentre Europa \u015fi Orientul Mijlociu. Ca multe dintre aceste puncte de intersec\u0163ie, este adesea un punct de fric\u0163iune. Orice fric\u0163iune va implica aproape sigur \u0163\u0103rile NATO.Anexarea ilegal\u0103 a Crimeei reprezint\u0103 cea mai periculoas\u0103 criz\u0103 de dup\u0103 c\u0103derea Cortinei de Fier. Mai mult, din mul\u0163imea conflictelor \u00eenghe\u0163ate din zona M\u0103rii Negre \u00eentotdeauna unul poate fi re\u00eenc\u0103lzit, de la Abhazia \u015fi Osetia de Sud \u00een Georgia, p\u00e2n\u0103 la Transnistria \u00een Republica Moldova \u015fi la Donbas \u00een Ucraina. Importan\u0163a zonei M\u0103rii Negre a crescut dup\u0103 interven\u0163ia militar\u0103 a Rusiei \u00een Siria, flota rus\u0103 din Sevastopol fiind responsabil\u0103 de sprijinul logistic al corpului expedi\u0163ionar. Acesta este unul dintre motivele pentru care Marea Neagr\u0103 \u015fi Marea Mediteran\u0103 de Est au devenit un mediu comun de securitate.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Un alt motiv care face ca Marea Neagr\u0103 s\u0103 fie important\u0103 este c\u0103 armata rus\u0103 a implementat un sistem puternic de r\u0103zboi electroni<\/strong>c, Murmansk-BN, sistem care monitorizeaz\u0103 toate navele care intr\u0103 \u015fi ies din Marea Neagr\u0103, inclusiv pe cele ale NATO, viz\u00e2nd cu acestea mai ales \u00eentrarea din str\u00eemtorile Bosfor \u015fi Dardanele. Rusia a instalat sisteme S-300, Iskander M (a c\u0103ror rampe de lansare pot fi utilizate \u015fi de racheta cu raz\u0103 intermediar\u0103 SSC-X-8), K300P Bastion P sisteme de rachete de coast\u0103, anti nav\u0103, sisteme de rachete Ball (au fost instalate \u00een jur de 30 de astfel de sisteme pe litoralul rusesc al Marii Azov \u015fi multe alte echipamente militare care nu au existat \u00eenainte de 2104. Este vorba \u00een primul r\u00e2nd de distrug\u0103toare, submarine echipate cu rachete de croazier\u0103 Kalibr, sisteme antinav\u0103, avia\u0163ie militar\u0103, \u00een special avioane de v\u00e2n\u0103toare Su-27 \u015fi Su-30 \u015fi \u00een plus, un regiment de elicoptere desf\u0103\u015furat la Djankoi, regiment care nu a existat acolo \u00eenainte de anexarea Crimeei.<\/p>\n\n\n\n

Armata rus\u0103 a implementat un sistem puternic de razboi electronic, Murmansk-BN, sistem care monitorizeaz\u0103 toate navele care intr\u0103 \u015fi ies din Marea Neagr\u0103, inclusiv pe cele ale NATO.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

\u00cen perioada de dup\u0103 anexarea peninsulei, Rusia a acordat o mare aten\u0163ie restabilirii \u015fi moderniz\u0103rii obiectivelor militare existente aici \u00eenc\u0103 din perioada URSS, \u00een special aeroporturi militare \u015fi depozitele de arme inclusiv cele cu op\u0163iuni nucleare precum Feodosia. Moscova a instalat \u00een Crimeea o sta\u0163ie radar de avertizare timpurie de tipul Voronej care va transforma peninsula \u00eentr-un portavion hipermilitarizat \u015fi va permite Federa\u0163iei Ruse s\u0103-\u015fi realizeze planurile opera\u0163ionale at\u00e2t \u00een Marea Neagr\u0103, c\u00e2t \u015fi s\u0103-\u015fi proiecteze for\u0163a \u00een Marea Mediteran\u0103. Pe aeroporturile militare din zonele de coast\u0103 ale M\u0103rii Azov se afl\u0103 \u00een prezent aproximativ 150 de avioane de lupt\u0103 ruse\u015fti, 62 de elicoptere militare \u015fi \u015fase sisteme pentru r\u0103zboiul radioelectronic (Electronic warfare – EW), capabile s\u0103 bruieze sistemul de comand\u0103 \u015fi de telecomunica\u0163ii al armatei ucrainene, a\u015fa cum a f\u0103cut Federa\u0163ia Rus\u0103 la manevre NATO din Norvegia din 2018, \u00een zona Arctic\u0103 cu sistemele de comunica\u0163ii militare \u015fi civile alia\u0163ilor NATO.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen exerci\u0163iul Zappad 2017, trupele ruse\u015fti participante \u015fi-au derulat ac\u0163iunile \u00eentr-un mediu de r\u0103zboi electronic ostil. A surprins nivelul de bruiaj al propriilor trupe exercitat de organizatorii exerci\u0163iului. \u00cen aceste condi\u0163ii, militarii au trebuit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la folosirea h\u0103r\u0163ilor \u015fi a informa\u0163iilor despre regiunea \u00een care erau disloca\u0163i \u00een Belarus. De asemenea sistemele de comunica\u0163ii mobile din anumite zone al \u0162\u0103rilor Baltice au fost blocate ore bune. Rachetele ruse\u015fti din Crimeea, rachete de croazier\u0103 Kalibre, cu raz\u0103 lung\u0103 de ac\u0163iune, permit s\u0103 fie lovite \u0163inte aproape pe teritoriul \u00eentregii Europe. \u00cen orice caz, \u00een raza lor de ac\u0163iune, se afl\u0103 integral Polonia, Germania, Slovacia, Cehia, Rom\u00e2nia, Bulgaria.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00centreaga Europ\u0103 de Est este \u00een mod real amenin\u0163at\u0103 de utilizarea unor astfel de sisteme de rachete lansate din loc\u0163iile din Crimeea sau de pe plaforme navale sau de pe submarine. \u00cen Crimeea a fost creat\u0103 o zon\u0103 de interdic\u0163ie de tip A2 \/ AD (un echipament de Razboi electronic care bruiaz\u0103 Sistemele de comunica\u0163ii de \u00eenalt\u0103 frecven\u0163\u0103, inclusiv sistemul de comunica\u0163ii globale de \u00eenalt\u0103 frecven\u0163\u0103 \u2013 HFGCS – adic\u0103 re\u0163eaua global\u0103 de transmi\u0163\u0103toare care ofer\u0103 comunica\u0163ii pentru sistemele de comand\u0103 \u015fi control \u00eentre agen\u0163iile de la sol \u015fi aeronavele militare americane, nave puncte de comnda dislocate \u00een teatrele de oper\u0163ii etc. Partenerii militari ai SUA au acces la aceast\u0103 re\u0163ea)<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Din aceast\u0103 cauz\u0103, o Strategie a porcului spinos sau a ariciului (Porcupine Strategy)<\/strong>, a\u015fa cum se preconizeaz\u0103 de c\u0103tre alia\u0163ii americani \u00een zona M\u0103rii Negre \u015fi a M\u0103rii Baltice, ar fi benefic\u0103. Strategia se bazeaz\u0103 pe trei ipoteze: (1) geografia M\u0103rii Negre \u015fi a celor dou\u0103 str\u00e2mtori Bosfor \u015fi Dardanele; (2) pe abilitatea statelor din zon\u0103 sprijinite de NATO de a opri \u015fi \u00eenfr\u00e2nge o poten\u0163ial\u0103 agresiune sau un atac, inclusiv contracararea m\u0103surilor active [6]<\/a>; (3) asigurarea de c\u0103tre NATO a unor m\u0103suri de descurajare \u015fi reasigurare pentru a reduce escaladarea amenin\u0163\u0103rilor. \u00cen esen\u0163\u0103 aceast\u0103 strategie este o variant\u0103 a strategiei A2\/AD unde interzicerea aerian\u0103 (AD) utilizeaz\u0103 mai multe m\u0103suri care includ contracararea m\u0103surilor active ruse\u015fti, a r\u0103zboiului informa\u0163ional \u015fi a celui electronic, subversiunea prin folosirea omule\u0163ilor verzi (for\u0163elor speciale).<\/p>\n\n\n\n

NATO \u015fi Marea Neagr\u0103<\/h2>\n\n\n\n

Militarizarea M\u0103rii Negre de c\u0103tre Federa\u0163ia Rus\u0103 a for\u0163at NATO<\/strong> s\u0103 ia mai multe m\u0103suri politico-militare. Rom\u00e2nia a cerut, la summitul Alian\u0163ei de la Var\u015fovia, \u00eenfiin\u0163area unui centru de exerci\u0163ii pentru Marea Neagr\u0103 la Constan\u0163a, \u00eens\u0103 o decizie privind acest proiect a fost am\u00e2nat\u0103 din cauza Bulgariei \u015fi Turciei, care au acceptat ini\u0163ial \u015fi apoi s-au opus unei astfel de ini\u0163iative. Dup\u0103 un an de negocieri, Alian\u0163a Nord-Atlantic\u0103 a aprobat \u00eenfiin\u0163area unei unit\u0103\u0163i speciale pentru monitorizarea riscurilor din Marea Neagr\u0103. Structura func\u0163ioneaz\u0103 \u00een cadrul sediului maritim NATO din Marea Britanie \u015fi are ca misiune coordonarea exerci\u0163iile navale din regiune \u015fi culegerea de informa\u0163ii necesare evalu\u0103rii riscurilor. Acest lucru va cre\u015fte num\u0103rul navelor NATO din Marea Neagr\u0103 \u00een viitor. \u201eVa fi un scenariu \u015fi mai intens pentru Rom\u00e2nia, din cauza localiz\u0103rii cu Marea Neagr\u0103, \u00een comun cu Turcia \u015fi cu Rusia\u201c, sus\u0163ine generalul Charles \u201eChuck\u201c F. Wald – fost general al For\u0163elor Aeriene SUA \u015fi loc\u0163iitorul \u015fefului Comandamentului SUA \u00een Europa (EUCOM) \u00eentre 2002 \u015fi 2006. \u201eImportan\u0163a Rom\u00e2niei \u00een zon\u0103 va fi tot \u00een cre\u015ftere, cred c\u0103 va avea un rol uria\u015f de jucat\u201c.<\/p>\n\n\n\n

De re\u0163inut c\u0103 sunt 2 grupuri navale \u00een NATO Grupul Naval 1-cu sediu \u00een Marea Britanie la Northwood (raspunde de Baltica \u015fi Atalanticul de nord dar poate ac\u0163iona \u015fi \u00een Mditeran\u0103-Operatiunea Activ Endever sub conducerea portavionului USS Enterprise) \u015fi Grupul Naval 2 (Olanda Canada Germania Turcia-3nave- Grecia-3 nave) – cu sediul \u00een Italia la Napoli (r\u0103spunde de Mediteran\u0103). Ast\u0103zi, ce este important pentru Rom\u00e2nia este sistemul de ap\u0103rare anti-aerian\u0103. Avem capacita\u0163ile necesare de detectare a \u0163inetelor dar avem, \u00een sf\u00e2r\u015fit \u015fi capacit\u0103\u0163ile necesare lovirii \u0163intelor \u015fi asta datorit\u0103 angaj\u0103rii echipamentelor militare americane \u00een zon\u0103. Dislocarea \u00een Rom\u00e2nia a unei baterii anti-rachet\u0103 THAAD care, \u00eempreun\u0103 cu scutul antirachet\u0103 de la Deveselu \u015fi sistemul Patriot achizi\u0163ionat de Rom\u00e2nia face din \u0163ara noastr\u0103 un lider al ap\u0103r\u0103rii anitrachet\u0103 cu cele mai bune capacit\u0103\u0163i existente \u00een NATO.<\/p>\n\n\n\n

Aegis Ashore, THAAD \u015fi Pac-3 – sunt sisteme 100% defensive<\/strong>. Sunt un element descurajant extrem de important. \u201eRusia e sup\u0103rat\u0103 c\u0103 le este \u00eenl\u0103turat\u0103 p\u00e2rghia de influen\u0163\u0103\u201c declara generalul Charles \u201eChuck\u201c F. Wald. \u201eRom\u00e2nia trebuie s\u0103-\u015fi sporeasc\u0103 capacit\u0103\u0163ile navale \u015fi antiaeriene la Marea Neagr\u0103. Dac\u0103 Rusia ar fi s\u0103 atace, o va face pe cale aerian\u0103 \u015fi maritim\u0103\u201c, este de p\u0103rere fostul comandant adjunct al for\u0163elor americane \u00een Europa. Dar at\u00e2t timp c\u00e2t licita\u0163iile pentru sistemele de rachete anti-nav\u0103, pentru modernizare fregatelor \u015fi construirea corvetelor e\u015fueaz\u0103 una dup\u0103 alta din cauza incompeten\u0163ei unor lideri civili de la Ministerul Ap\u0103r\u0103rii, flota militar\u0103 r\u0103m\u00e2ne incapabil\u0103 de o ripost\u0103 consolidat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

At\u00e2t timp c\u00e2t marina nu va dispune de un arsenal propriu \u00een care s\u0103-\u015fi \u00eentre\u0163in\u0103 navele, a\u015fa cum era \u00een vremea interbelic\u0103 la Gala\u0163i, nu vom reu\u015fi ca flota de mare \u015fi flotila de Dun\u0103re s\u0103 fie \u00eentr-o stare de operativitate permanent\u0103. <\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

S\u0103 nu uit\u0103m un lucru esen\u0163ial pentru sistemele pe care le achizi\u0163ioneaz\u0103 Rom\u00e2nia, acestea trebuie s\u0103 fie compatibile cu ale partenerilor care stationeaz\u0103 \u00een bazele rom\u00e2ne\u015fti sau care particip\u0103 la exrci\u0163iile navale. Aici competi\u0163ia se duce nu \u00eentre companii europene \u015fi americane, competi\u0163ia se duce pentru asigurarea interoperabilit\u0103\u0163ii \u015fi a compatibilit\u0103\u0163ii \u015fi ea este esen\u0163ial\u0103<\/strong>. \u201eCred c\u0103 factorii de decizie din \u0163ar\u0103 trebuie s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 dac\u0103 totu\u015fi vom lupta \u00eempreun\u0103, care sunt beneficiile de a avea sisteme \u015fi arme similare. E ca un fel de poli\u0163\u0103 de asigurare pentru partea de logistic\u0103 \u015fi aprovizionare\u201c, spune generalul Wald. \u00cenzestrarea armatei se g\u00e2nde\u015fte \u015fi din punct de vedere al posibililor parteneri de ac\u0163iuni militare, dar \u015fi din punct de vedere al asigur\u0103rii logistice pentru o \u0163ar\u0103 a c\u0103rei industrie de armament este incapabil\u0103 s\u0103 produc\u0103 nici m\u0103car pubere pentru cartu\u015fe \u015fi proiectile. Rom\u00e2nia, stat membru NATO, este nevoit\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi importe integral pulberea \u2013 ingredient cheie pentru producerea muni\u0163iei folosite de armata rom\u00e2n\u0103 \u2013 din Serbia, stat non-NATO care are rela\u0163ii str\u00e2nse cu Rusia. Nevoia de pulbere a armatei este de circa 150 de tone pe an, cantitate la care p\u00e2n\u0103 \u015fi s\u00e2rbii fac fa\u0163\u0103 cu greu.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Lini\u015ftitoare (!?) sunt declara\u0163iile ministrului Economiei, Nicolae B\u0103d\u0103l\u0103u (PSD), declara\u0163ii date \u00een repetate r\u00e2nduri c\u0103 \u201eun proiect de suflet\u201c al s\u0103u este repunerea pe picioare a fabricilor de pulbere din ora\u015fele bra\u015fovene F\u0103g\u0103ra\u015f \u015fi Victoria, pentru a ie\u015fi din acest prizonierat al importului de pulbere. Clar aburaeal\u0103 cu poiecte de suflet am mai auzit-o… parc\u0103 pe la Fifor, c\u00e2nd era ministru, ba mai mult acesta vroia s\u0103 fac\u0103 submarine la Constan\u0163a (?!) \u00een loc s\u0103-l trimita pe cel care-l avem la repara\u0163i undeva… prin Norvegia. At\u00e2t timp c\u00e2t marina nu va dispune de un arsenal propriu \u00een care s\u0103-\u015fi \u00eentre\u0163in\u0103 navele, a\u015fa cum era \u00een vremea interbelic\u0103 la Gala\u0163i, nu vom reu\u015fi ca flota de mare \u015fi flotila de Dun\u0103re s\u0103 fie \u00eentr-o stare de operativitate permanent\u0103<\/strong>. \u015eantierul Naval Militar de la Mangalia (nu \u015fantierul fost Daewoo v\u00e2ndut de sud-coreeni olandezilor de la Damen<\/strong> Shipyards Group), acum \u00een subordinea Ministerului Economie, este la p\u0103m\u00e2nt \u015fi \u00ee\u015fi vinde materialele \u015fi echipamentele r\u0103mase [7]<\/a>. Acolo unde s-a construit fregata M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti acum \u201elatr\u0103 c\u00e2inii a pustiu\u201c! <\/p>\n\n\n\n

Rolul Turciei \u00een Marea Neagr\u0103<\/h2>\n\n\n\n

Ankara, un juc\u0103tor cheie la Marea Neagr\u0103, spune c\u0103 ar fi periculos ca NATO s\u0103 schimbe a\u015fa \u201epretinsul\u201c echilibru \u00een regiunea M\u0103rii Negre \u015fi afirm\u0103 c\u0103 securitatea pentru \u0163\u0103rile din bazinul M\u0103rii Negre este, \u00een primul r\u00e2nd, o chestiune \u201eregional\u0103\u201c (adic\u0103 pentru \u0163\u0103rile riverane) \u015fi nu o chestiune a Alian\u0163ei. Turcia aprecieaz\u0103 c\u0103 ea este cea care \u00eempreun\u0103 cu Rusia trebuie s\u0103 gestioneze securitatea \u201eregional\u0103\u201c. De\u015fi deciziile recente ale NATO nu sunt \u00eenc\u0103 propor\u0163ionale cu amenin\u0163\u0103rile Rusiei \u00een regiunea M\u0103rii Negre, Turcia solicit\u0103 ca NATO s\u0103 acorde mai degrab\u0103 prioritate flancului sudic \u00een Marea Mediteran\u0103, dec\u00e2t frontierei estice a M\u0103rii Negre.<\/p>\n\n\n\n

La summitul de la Bruxelles din 2018, Alian\u0163a a anun\u0163at c\u0103 \u201em\u0103surile de asigurare adaptate pentru Turcia pentru a r\u0103spunde provoc\u0103rilor din ce \u00een ce mai mari de securitate din partea sudului contribuie la securitatea Alian\u0163ei ca \u00eentreg \u015fi vor fi puse \u00een aplicare pe deplin\u201c Deciziile privind Marea Neagr\u0103 sunt \u00een continuare puse \u00een a\u015fteptare pentru \u00eenc\u0103 un an sau cine \u015ftie c\u00e2t. \u00cen mod incontestabil, Turcia a fost considerat\u0103 principalul pion al NATO \u00een regiunea M\u0103rii Negre. Dar acest lucru nu mai poate fi considerat \u00een \u00eentregime. Ankara nu-\u015fi folose\u015fte influen\u0163a politic\u0103 pentru a \u00eencuraja o prezen\u0163\u0103 mai activ\u0103 a NATO \u00een Marea Neagr\u0103 \u015fi \u00een jurul ei. \u00cen schimb, ea caut\u0103 justific\u0103ri pentru a \u00eempiedica astfel de propuneri. Ankara ofer\u0103 astfel de argumente \u00een numele men\u0163inerii status quo-ului<\/strong> \u00een bazinul M\u0103rii Negre. Aceasta este o pozi\u0163ie de negare a realit\u0103\u0163ii. Ankara se aga\u0163\u0103 de un status quo<\/strong> care nu mai exist\u0103. Turcia nu mai poate contrabalansa puterea amenin\u0163\u0103toare a Rusiei, dar nici nu func\u0163ioneaz\u0103 proactiv cu alia\u0163ii s\u0103i din NATO pentru a face fa\u0163\u0103 acestei provoc\u0103ri cresc\u00e2nde.<\/p>\n\n\n\n

Timp de 200 de ani, turcii s-au aliniat succesiv cu Fran\u0163a napoleonian\u0103, cu Marea Britanie \u00een epoca victorian\u0103, cu Germania \u00een timpul primului r\u0103zboai mondial \u015fi cu Statele Unite \u015fi NATO \u00een timpul R\u0103zboiului Rece pentru a opri amenin\u0163area puterii ruse\u015fti direct peste Marea Neagr\u0103. Rolul s\u0103u de gardian al Conven\u0163iei de la Montreux a fost ad\u0103ugat la status quo-ul Turciei. De-a lungul acestor faze istorice, ra\u0163ionamentul consistent al turcilor a fost acela de a contrabalansa puterea rus\u0103 prin alinierea cu puterile occidentale. \u00cen prezent, acest model pare s\u0103 se fi schimbat. Politica Turciei nu mai trebuie s\u0103 se alinieze cu Occidentul pentru a contrabalansa Rusia, ci mai degrab\u0103 pentru a pozi\u0163iona Ankara pentru manevrele tranzac\u0163ionale dintre Occident \u015fi Moscova. Kremlinul de\u0163ine superioritatea \u00een termeni strategici militari, economici \u015fi politici fa\u0163\u0103 de o Turcie aparent plin\u0103 de satisfac\u0163ie \u00een aceast\u0103 rela\u0163ie de tranzac\u0163ionare.<\/p>\n\n\n\n

De ce sunt importante dezvolt\u0103rile militare din Marea Neagr\u0103?<\/h2>\n\n\n\n

Securitatea \u00een Marea Neagr\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eentr-o zon\u0103 crepuscular\u0103. Rusia \u015fi-a ref\u0103cut capacit\u0103\u0163ile militare din timpul R\u0103zboiului Rece. \u00cen noiembrie 2017, generalul Gerasimov a men\u0163ionat c\u0103 Rusia a ajuns la o capacitate de lupt\u0103 suficient\u0103, format\u0103 dintr-o divizie de ap\u0103rare anti-aerian\u0103, o divizie de avia\u0163iei, o baz\u0103 naval\u0103 consolidat\u0103 la Sevastopol \u015fi o structur\u0103 de CA (corp de armat\u0103). Superioritatea rus\u0103 \u00een zon\u0103 este dat\u0103 de echipamentele militare dislocate pe \u0163\u0103rmul M\u0103rii Negre. Sistemele anti-aeriene \u015fi anti-nav\u0103 cu raz\u0103 lung\u0103 de ac\u0163iune de p\u00e2n\u0103 la 250 km, cum ar fi S-400 SAM \u015fi Bastion-P, se constituie \u00een sisteme letale de lupt\u0103. \u00cenainte de incidentul din 25 noiembrie, din Str\u00e2mtoarea Kerci, au existat patru batalioane de S-400 \u00een Crimeea. Moscova a mutat, dup\u0103 incident, un al cincilea batalion la Dzhankoi, dar aceast\u0103 desf\u0103\u015furare probabil a fost planificat\u0103 udeva \u00een luna septembrie 2018. Acestea sunt completate de sistemul de ap\u0103rare S-300 SAM \u015fi Pantsir-S1. \u00cen mod similar, racheta de croazier\u0103 anti-nav\u0103 P-800 Oniks, parte a sistemului Bastion-P, are o raz\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 300 de kilometri, cu o vitez\u0103 de 2,5 mach, fapt ce o face extrem de greu de dobor\u00e2t cu mijloace cinetice. Mai mult, mobilitatea lansatoarelor \u015fi a altor echipamente asociate cu aceste sisteme le face pu\u0163in vulnerabile.<\/p>\n\n\n\n

Rusia are sisteme radar care acoper\u0103 \u00eentrega \u00eentindere de ap\u0103 a M\u0103rii Negre. Moscova a desf\u0103\u015furat \u00een Crimeea sistemul radar Monolit-B, un radar de c\u0103utare activ\u0103 \u015fi pasiv\u0103 care ofer\u0103 acoperire aproape a \u00eentregii Marea Neagr\u0103 fiind pozi\u0163ionat la Sevastopol. Are o distan\u0163\u0103 de detec\u0163ie pasiv\u0103 de aproximativ 450 de kilometri \u015fi ofer\u0103 armatei ruse\u015fti o imagine \u00een timp real a pozi\u0163iilor navelor de suprafa\u0163\u0103 str\u0103ine care opereaz\u0103 \u00een Marea Neagr\u0103. Rusia a desf\u0103\u015furat avioane de tipul Su-27SM \u015fi Su-30 precum \u015fi bombardire de tipul TU-22M3 [8]<\/a> \u00een bazele din Crimeea la Belbek, la Novofedorivka (\u00een vestul peninsulei)-aeroportul de unde ru\u015fii au executat atacuri false asupra navelor NATO \u015fi a avioanelor americane de cercetare P-8, sau aeroportul Gvardeyskoye (din centru peninsulei). Rusia are capacit\u0103\u0163i foarte avansate de a perturba GPS-ul. Peste 250.000 de de celule din Rusia au fost echipate cu dispozitive de blocare GPS ca o ap\u0103rare \u00eempotriva atacurilor cu rachete din partea SUA [9]<\/a>. <\/p>\n\n\n\n

De ce am amintit acest eveniment amintit la note de subsol (9)? R\u0103zboiul electronic este, de fapt, coloana vertebral\u0103 a provoc\u0103rii maritime \u00een bazinul M\u0103rii Negre \u015fi nu Flota M\u0103rii Negre a Federa\u0163iei Ruse. Combina\u0163ia de radare mobile, active \u015fi pasive, cu raz\u0103 lung\u0103 de ac\u0163iune permit o poz\u0103 \u00een timp real a situa\u0163ie navale, dar \u015fi crearea unei zone de interdic\u0163ie \u00een care nu se pot desf\u0103\u015fura opera\u0163iuni militare dec\u00e2t cu pierderi mari.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Bateriile cu rachete anti-aeriene \u015fi anti-nav\u0103 sunt printre cele mai avansate din punct de vedere tehnologic, iar mobilitatea lor le face extrem de greu de distrus. Mai mult, prezen\u0163a c\u00e2torva zeci de avioane tactice m\u0103re\u015fte \u00een mod special puterea de foc a Rusiei \u00een Marea Neagr\u0103. Pe scurt, \u00een compara\u0163ie cu navele de r\u0103zboi \u015fi submarinele, aceste sisteme ofer\u0103 capacit\u0103\u0163i excelente de detectare, o cantitate similar\u0103 de putere de foc \u015fi un grad mai mare de supravie\u0163uire pentru o frac\u0163iune din cost. Cu toate aceste dintre cele 4 flote ale Federa\u0163iei Ruse, Flota din Marea Neagr\u0103 s-a dovedit a fi cea mai versatil\u0103 asigur\u00e2nd beneficii opera\u0163ionale dar \u015fi controlul \u00een zona Marii Mediterane. Rusia a restabilit \u00een 2013, For\u0163a Permanent Opera\u0163ional\u0103 din Marea Mediteran\u0103, care nu va avea 45-50 de nave ca \u00een timpul R\u0103zboiului Rece, dar va avea in jur de 10-15 nave moderne dotate cu rachete de croazier\u0103 \u00eenso\u0163ite de nave de aprovizionare cu combustibil \u015fi muni\u0163ii. Anexarea Crimeei a permis Rusiei s\u0103 acorde un accent din ce \u00een ce mai mare dezvolt\u0103rii flotei ca instrument al puterii regionale. Ceea ce a fost odinioar\u0103 o for\u0163\u0103 naval\u0103 ruseasc\u0103 din curtea interioar\u0103 este acum elementul central al proiec\u0163iei puterii ruse\u015fti \u00een Marea Mediteran\u0103. Asta trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem: cu ce ne confrunt\u0103m \u00een Marea Neagr\u0103, ce tehnic\u0103 trebuie s\u0103 opunem capacit\u0103\u0163ilor militare ruse\u015fti \u015fi cine o poate face \u00een afar\u0103 de SUA?<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Turcia r\u0103m\u00e2ne un pion important pentru alian\u0163a NATO \u015fi pentru Europa la Marea Neagr\u0103. \u00cen schimb Turcia este precaut\u0103 cu flota sa. Ankara trebuie s\u0103-\u015fi distribuie for\u0163ele \u00eentre Marea Neagr\u0103 \u015fi Marea Mediteran\u0103. \u00cen consecin\u0163\u0103 a decis s\u0103 nu fac\u0103 din Marea Neagr\u0103 o prioritate, av\u00e2nd \u00een vedere situa\u0163ia din Siria \u015fi sensibilitatea dependen\u0163ei energetice fa\u0163\u0103 de Rusia<\/strong>. Acest lucru indic\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u015fi riscul unei \u201e\u00eenstr\u0103in\u0103ri cresc\u00e2nde\u201c \u00een rela\u0163ia Turciei cu NATO, av\u00e2nd \u00een vedere \u201efisurile din rela\u0163ia\u201c dintre Washington \u015fi Ankara. Cu toate acestea, au existat \u015fi unele semnale complet contradictorii. De exemplu, \u00eenainte de a veni la Odessa, distrug\u0103torul USS Donald Cook a fost \u00een exerci\u0163ii comune cu o fregat\u0103 turc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Din p\u0103cate, Conven\u0163ia de la Montreux semnat\u0103 acum 100 de ani nu mai corespunde situa\u0163iei geopolitice actuale ceea ce influen\u0163eaz\u0103 desf\u0103\u015furarea capacit\u0103\u0163ilor navale ale Alian\u0163ei. Mai mult, recenta incertitudine politic\u0103 din Turcia a creat provoc\u0103ri urgente pentru grani\u0163a sud-estic\u0103 a NATO. \u00cen prezent, capacit\u0103\u0163ile NATO de ap\u0103rare maritim\u0103 din \u015fi \u00een jurul M\u0103rii Negre r\u0103m\u00e2n extrem de vulnerabile. Vulnerabilit\u0103\u0163ile recente includ polarizarea politic\u0103 \u015fi impasul politic-militar \u00een unele \u0163\u0103ri membre ale NATO. Alian\u0163a este, de asemenea, afectat\u0103 de reapari\u0163ia conflictului economic \u015fi politic din cadrul NATO \u00eentre Statele Unite \u015fi \u0163\u0103rile europene. Aceste evolu\u0163ii au blocat investi\u0163ia \u00een capacit\u0103\u0163ile maritime de ap\u0103rare ale M\u0103rii Negre \u015fi au accentuat semnificativ riscurile de securitate. Pentru a consolida frontiera sud-estic\u0103, \u0163\u0103rile NATO trebuie s\u0103 reafirme importan\u0163a unei politici de ap\u0103rare coordonate care s\u0103 integreze ap\u0103rarea militar\u0103 \u00een zona M\u0103rii Negre \u015fi a M\u0103rii Mediterane. Din nefericire, accentul pus pe politica comun\u0103 \u00een capacit\u0103\u0163ile de ap\u0103rare a fost \u00eempins \u00een afara spa\u0163iului de discu\u0163ie \u00een ultimii ani, av\u00e2nd \u00een vedere accentul Americii asupra \u00eemp\u0103r\u0163irii sarcinilor finaciare \u015fi de Fran\u0163a pe crearea unei armate europene. <\/p>\n\n\n\n

Cum arat\u0103 r\u0103spunsul NATO la Marea Neagr\u0103?<\/h2>\n\n\n\n

Ne intereseaz\u0103 mai ales o cunoa\u015ftere mai exact\u0103 a regiunii, deci s\u0103 \u015ftim mai precis ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een zona M\u0103rii Negre, precum \u015fi o cre\u015ftere a capacit\u0103\u0163ii defensive. Aici se discut\u0103 trei m\u0103suri concrete. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen primul r\u00e2nd, NATO trebuie s\u0103 culeag\u0103 mai bine informa\u0163ii din Marea Neagr\u0103. La acest capitol sunt incluse \u015fi schimburile complexe de informa\u0163ii \u00eentre membrii NATO \u015fi parteneri. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, ne g\u00e2ndim la antrenamente \u015fi exerci\u0163ii ale NATO \u00eempreun\u0103 cu for\u0163ele navale ale Georgiei \u015fi Ucrainei. Sunt incluse \u015fi manevre comune care s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 compatibilitatea armamentului Georgei, Ucrainei \u015fi al NATO. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen al treilea r\u00e2nd, men\u0163inerea sanc\u0163iunilor \u00eempotriva Rusiei, \u00een urma incidentului din str\u00e2mtoarea Kerci, \u00een noiembrie 2018. Consider c\u0103 per total este o evolu\u0163ie pozitiv\u0103. Marea Neagr\u0103 face parte din arhitectura european\u0103 a securit\u0103\u0163ii \u015fi merit\u0103 aten\u0163ia sporit\u0103 fa\u0163\u0103 de cea pe care o prime\u015fte acum<\/p>\n\n\n\n

Rom\u00e2nia este un partener crucial al SUA \u015fi un element central al stabilit\u0103\u0163ii alian\u0163ei \u00een regiune.<\/strong> Evolu\u0163iile politice din interiorul NATO au creat obstacole suplimentare pentru procesul de modernizare naval\u0103 al Rom\u00e2niei. Similar cu Belgia, factorii de decizie din Rom\u00e2nia s-au trezit sub presiunea focului \u00eencruci\u015fat dintre America \u015fi Fran\u0163a.\u00cen aceste condi\u0163ii factorii de decizie de la Bucure\u015fti ar putea neglija aspecte importante privind de\u0163inerea \u00een comun \u015fi interoperabilitatea \u00eentre diverse platforme \u015fi tehnologii militare. \u00cen actualul context, este nevoie de asumarea de c\u0103tre SUA a unei pozi\u0163ii de conducere politic\u0103 \u015fi militar\u0103 mai pregnante \u00een cadrul NATO pentru \u00eent\u0103rirea frontului sud-estic al alian\u0163ei. Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 ia \u00een considerare metode alternative de luare a deciziilor. O astfel de posibilitate este procesul negocierii interguvernamentale, folosit cu succes de guvernul rom\u00e2n pentru cump\u0103rarea de sisteme de ap\u0103rare antiaerian\u0103 cu rachete Patriot. Suma dedicat\u0103 de Pentagon, \u00een mod specific \u201eprezen\u0163ei crescute\u201c \u00een est, este mai mare \u00een bugetul pentru 2020, de la 1,87 miliarde de dolari \u00een 2019, la 2,05 miliarde de dolari. Suma dedicat\u0103 exerci\u0163iilor \u015fi form\u0103rii s-a dublat din 2019 p\u00e2n\u0103 \u00een 2020, trec\u00e2nd de la 291 milioane dolari, la 609 milioane de dolari. Bugetul include, de asemenea, ajutor pentru Ucraina, pentru \u00eenlocuirea de arme. Fondurile de \u201eprezen\u0163\u0103 crescut\u0103\u201c sus\u0163in un num\u0103r sporit de for\u0163e de rota\u0163ie \u015fi am\u00e2n\u0103 reducerile de for\u0163e planificate anterior. Aceasta asigur\u0103 o prezen\u0163\u0103 a SUA \u00een Europa de Est care include \u0163\u0103rile baltice, Polonia, Bulgaria \u015fi Rom\u00e2nia. \u00cen 2018, navele NATO au petrecut 120 de zile \u00een Marea Neagr\u0103, fa\u0163\u0103 de 80, \u00een 2017.<\/p>\n\n\n\n

Statele Unite restabilesc o prezen\u0163\u0103 puternic\u0103 \u00een Europa \u015fi conduc din nou un NATO ren\u0103scut. Acest efort a \u00eenceput imediat dup\u0103 lansarea administra\u0163iei Trump \u015fi a continuat \u00een mod constant. Eu spun c\u0103 asta \u00eenseamn\u0103 a fi dur cu Rusia!<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/span> Conven\u0163ia de la Montreux privind regimul str\u00e2mtorilor, a\u015fa cum este cunoscut\u0103 \u00een mod oficial, impune Turciei s\u0103 permit\u0103 trecerea liber\u0103 a navelor comerciale, cu excep\u0163ia perioadei de r\u0103zboi sau atunci c\u00e2nd a fost amenin\u0163at\u0103 de o putere extern\u0103, dar a impus restric\u0163ii semnificative asupra navelor navale str\u0103ine chiar \u015fi \u00een timpul perioadei de pace. \u00cen conformitate cu Conven\u0163ia, nici o \u0163ar\u0103 nu a putut intra \u00een Marea Neagr\u0103 cu mai mult de nou\u0103 nave cu un deplasament mai mare de 15.000 de tone fiecare \u015fi nici un grup de state neriverane M\u0103rii Negre nu ar putea introduce vase cu un deplasament mai mare de 45.000 de tone. \u00cen plus, Conven\u0163ia prevede c\u0103 nici o astfel de nav\u0103 nu ar putea r\u0103m\u00e2ne \u00een Marea Neagr\u0103 mai mult de 21 de zile. <\/p>\n\n\n\n

[2]<\/span> Marea Neagr\u0103 – Gheorghe I. Br\u0103tianu Editura Meridiane (biblioteca de art\u0103 nr. 464), pag 99. <\/p>\n\n\n\n

[3]<\/span> Cetatea Alb\u0103 (Akkerman) de la v\u0103rsarea Nistrului. <\/p>\n\n\n\n

[4]<\/span> \u00cen anul 2000, o rachet\u0103 lansat\u0103 \u00een cadrul unui exerci\u0163iu de trageri a distrus un imobil de locuit \u00een apropierea capitalei Kiev; \u00een 2001, antiaeriana ucrainean\u0103 a dobor\u00e2t un avion rusesc de pasageri deasupra M\u0103rii Negre, iar \u00een 2002 un avion militar s-a pr\u0103bu\u015fit \u00een tribune, \u00een mijlocul spectatorilor veni\u0163i s\u0103 asiste la un miting aerian (conform unei \u015ftiri de pe site-lui DW). <\/p>\n\n\n\n

[5]<\/span> F-16 – 12 unit\u0103\u0163i F16 AM\/BM Block 15 trecute printr-un MLU, parte din escadrila 53 Warhawks de la baza aerian\u0103 86 Borcea. Practic, cele 12 avioane de la Borcea nu formeaz\u0103 deocamdat\u0103 o escadril\u0103 complet\u0103 \u015fi abia din iunie-iulie ar putea \u00eencepe oficial misiunile de poli\u0163ie aerian\u0103 \u00een cadrul NATO. Din cele 12, nou\u0103 sunt cu comand\u0103 simpl\u0103 \u015fi trei sunt dubl\u0103-comand\u0103 \u015fi folosesc schema de vopsire \u201eCarpathian Ghost\u201c. Rom\u00e2nia a cump\u0103rat cele 12 avioane F-16 de la Portugalia \u015fi le-a modernizat printr-un proces numit MidLife Upgrade (MLU). Ele au fost modernizate la standardul F-16 MLU 5.2R, aduc\u00e2ndu-le \u00een esen\u0163a undeva la echiavelentul unor avioane F-16 mult mai moderne (echivalentul block 40 cu unele elemente block 50\/52).Printre elementele cheie ale procesului de upgrade se num\u0103r\u0103: Motorizare F100-PW-220E \u2013 control digital; cabin\u0103 standard F-16 C\/D Block 50\/52, compatibil\u0103 cu sistemele de vedere pe timp de noapte; dou\u0103 display-uri multifunc\u0163ionale color; computer modular de misiune; radar de control al focului modernizat; sistem de naviga\u0163ie hibrid; sistem avansat de identificare amic-inamic; sistem de management pentru razboi electronic; sistem de transmitere a datelor Link 16. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea, pachetul a inclus \u015fi integrarea de altor dispozitive: SniperPod (container extern pentru cercetare \u015fi ochire) \u015fi JHMCS (Joint Helmet Mounted Cueing System – casc\u0103 cu afi\u015faj electornic) pentru folosirea lor cu rachetele de tip AIM-120C-7 AMRAAM \u015fi AIM-9 M \u015fi X Sidewinder (la fel, achizi\u0163ionate de Rom\u00e2nia). <\/p>\n\n\n\n

[6]<\/span> G\u0103urile negre nu sunt doar chestiuni ale fizicii. G\u0103urile negre strategice pot fi \u015fi mai confuze. NATO, cea mai reu\u015fit\u0103 alian\u0163\u0103 militar\u0103 din istorie, trebuie, \u00een prezent, s\u0103 se ocupe de trei dintre ele: Strategia NATO pentru secolul XXI, Rusia, \u015fi noile arme care \u00eenglobeaz\u0103 ultimele tehnologii. <\/p>\n\n\n\n

[7]<\/span> snmangalia.ro\/ro\/2019\/04\/16\/de-vanzare-materiale-si-echipamente\/ <\/p>\n\n\n\n

[8]<\/span> Acest avion este o variant\u0103 modernizat\u0103 a Tupolev Tu-22M, un bombardier strategic de concep\u0163ie sovietic\u0103 care poate transporta patru pilo\u0163i \u015fi membri ai echipajului. Poate zbura cu peste 2.000 km\/h \u015fi a fost folosit \u00een mai multe r\u00e2nduri de Rusia pentru lovituri aeriene \u00een Siria, \u00een sprijinul regimului Bashar al-Assad. <\/p>\n\n\n\n

[9]<\/span> Un incident maritim a fost raportat \u00een Marea Neagr\u0103 \u00een apropierea pozi\u0163iei 44-15.7N, 037-32.9E pe 22 iunie 2017 la 0710 GMT. Acest incident nu a fost confirmat. Natura incidentului este raportat\u0103 ca interferen\u0163\u0103 GPS. Ave\u0163i grij\u0103 atunci c\u00e2nd tranzita\u0163i aceast\u0103 zon\u0103. Dar istoria este mult mai interesant\u0103 \u015fi mai tulbur\u0103toare. La 22 iunie, un vas al G\u0103rzii de Coasta al SUA, a raportat la Centrul de Navigare al Pazei de Coast\u0103: echipamente GPS \u00een imposibilitatea de a obtine semnal GPS la apropierea de portul Novorossiysk, Rusia. GPS (precizia HDOP 0.8 \u00een termen de 100m) afi\u015feaz\u0103 o pozi\u0163ie la 25 de mile marine dep\u0103rtare. Dup\u0103 ce s-a confirmat c\u0103 nu au existat anomalii cu semnale GPS, sau teste \u00een curs de desf\u0103\u015furare, Garda de Coast\u0103 a declarat c\u0103 precizia GPS \u00een zona respectiv\u0103 ar trebui s\u0103 fie de trei metri \u015fi l-a sf\u0103tuit pe marinar s\u0103 verifice actualiz\u0103rile software-ului s\u0103u. R\u0103spunsul a fost c\u0103 toate navele din zon\u0103 \u00een jur de 20 au avut probleme cu GPS-ul. S-a dovedit \u00een final un caz de spoofing, adic\u0103 de transmitere de semnale false sau de bruiere a GPS-ului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anexarea ilegal\u0103 a Crimeei reprezint\u0103 cea mai periculoas\u0103 criz\u0103 de dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece. Pozi\u0163ionarea militar\u0103 a Rusiei \u00een Marea Neagr\u0103 deschide o nou\u0103 Cortinei de Fier \u00een Estul Europei. Din mul\u0163imea conflictelor \u00eenghe\u0163ate din zona M\u0103rii Negre \u00eentotdeauna unul poate fi re\u00eenc\u0103lzit, de la Abhazia \u00een Georgia, p\u00e2n\u0103 la Donbas \u00een Ucraina. Scurt\u0103 introducere \u00een cuprinsul materialului Despre problema a\u015fa numitului \u201espa\u0163iu de securitate\u201c istoricul Gheorghe I Bratianu a f\u0103cut unele referire \u00een lec\u0163ia inaugural\u0103 a cursului dedicat trecutului M\u0103rii Negre sus\u0163inut la Universitatea din Bucure\u015fti, \u00een perioada 1941-1942, cu titlul Chestiunea M\u0103rii Negre. El spunea: \u00cen spa\u0163iul nostru de securitate intr\u0103 problema Str\u00e2mtorilor, prelungirea gurilor Dun\u0103rii \u015fi a […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":5712,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,21],"tags":[],"class_list":["post-5711","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-europarusia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5711"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5711"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5711\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5728,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5711\/revisions\/5728"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5712"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5711"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5711"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5711"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}