{"id":5729,"date":"2019-07-20T16:23:41","date_gmt":"2019-07-20T13:23:41","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=5729"},"modified":"2019-09-25T13:40:14","modified_gmt":"2019-09-25T10:40:14","slug":"europa-si-relatia-transatlantica-versus-criza-sua-iran-un-comentariu-aproape-sf","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/europa-si-relatia-transatlantica-versus-criza-sua-iran-un-comentariu-aproape-sf\/","title":{"rendered":"Europa \u015fi rela\u0163ia transatlantic\u0103 versus criza SUA-Iran (un comentariu aproape SF!)"},"content":{"rendered":"\n

Vorbind la Conferin\u0163a de Securitate de la M\u00fcnchen din 2019, fostul vicepre\u015fedinte Joe Biden a transmis un mesaj lini\u015ftitor pentru politicienii, diploma\u0163ii \u015fi liderii militari europeni \u00eengrijora\u0163i de dezangajarea americanilor din Europa: Ne vom \u00eentoarce! Discursul lui Biden a fost \u00eent\u00e2mpinat cu aplauze. \u201eR\u0103bdarea\u201c este numele jocului actual.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Scurt excurs \u00een cuprins<\/strong>: un material despre rela\u0163ia transatlantic\u0103, despre Europa \u015fi grijile sale despre NATO \u015fi criza iranian\u0103. Principala amenin\u0163are la adresa rela\u0163iei transatlantice nu este o Casa Alb\u0103 ostil\u0103 sau o decuplare a intereselor transatlantice de catre aceasta. Criza de ast\u0103zi este \u00een primul r\u00e2nd un rezultat al asimetriei de putere dintre Statele Unite \u015fi Europa. De mult timp, ambele p\u0103r\u0163i au acceptat acest dezechilibru, chiar l-au cultivat. Europa a r\u0103mas \u201esupus\u0103\u201c \u00een schimbul unui loc sub umbrela de securitate militar\u0103 a SUA. Dar sf\u00e2r\u015fitul R\u0103zboiului Rece, 9\/11, \u015fi cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi militar\u0103 a Chinei au schimbat \u00een cele din urm\u0103 priorit\u0103\u0163ile de securitate ale Washingtonului spre Asia, l\u0103s\u00e2nd Europa singur\u0103 \u015fi nevolnic\u0103. Ast\u0103zi, continentul este \u201eun fel de vegetarian \u00eentr-o lume a carnivorelor\u201c, dup\u0103 cum a declarat Sigmar Gabriel, fost ministru de Externe german (2017-2018). <\/p>\n\n\n\n

Politica european\u0103 a administra\u0163iei Donald Trump, altern\u00e2nd \u00eentre indiferen\u0163\u0103 \u015fi ostilitate, a dat acestei revela\u0163ii un nou sens al urgen\u0163ei. Alian\u0163a transatlantic\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 fundalul modelului occidental de valori \u015fi principii liberale democratice dar va trebui s\u0103 se transforme pentru a r\u0103spunde provoc\u0103rilor cresc\u00e2nde din punct de vedere economic, de securitate \u015fi politice din partea Chinei \u015fi a Rusiei. Alian\u0163a a fost re\u00eenc\u0103rcat\u0103 <\/strong>de la agresiunea Rusiei \u00eempotriva Ucrainei. Ea a efectuat opera\u0163iuni militare pentru a semnala angajamentul s\u0103u de a proteja Europa de Est \u015fi a preg\u0103tit trupe de reac\u0163ie rapid\u0103 pentru a sus\u0163ine flancul estic al NATO. De asemenea, NATO s-a reorientat, spre misiunea sa principal\u0103: descurajarea teritorial\u0103 colectiv\u0103. \u00cen ciuda dezbaterilor publice despre Alian\u0163\u0103, pre\u015fedintele Donald Trump a cheltuit pentru Ini\u0163iativa European\u0103 de Descurajare, care serve\u015fte cu siguran\u0163\u0103 un scop similar cu cel al NATO, 6,5 \u200b\u200bmiliarde de dolari \u00een anul fiscal 2019 – o cre\u015ftere de peste 3 miliarde de dolari \u00een doi ani de administra\u0163ie. \u201eNoua Europ\u0103\u201c, conceptul enun\u0163at de fostul Secretar al Ap\u0103r\u0103rii Donald Rumsfeld cu ocazia celui de-al doilea r\u0103zboi din Golf \u00een 2003, Europa Ini\u0163iativei celor Trei M\u0103ri, devine centrul de securitate al unei Europe \u00een plin\u0103 reform\u0103 politic\u0103 \u015fi militar\u0103. Axa Washington-Var\u015fovia-Bucure\u015fti devine calea spre reforma sistemului de securitate al continentului European. Este o oportunitate pe care Bucure\u015ftiul nu trebuie s\u0103 o rateze.<\/p>\n\n\n\n

Rela\u0163ia transatlantic\u0103, \u00een pericol… de moarte! <\/h2>\n\n\n\n

A\u015fadar, Joe Biden, fost vicepre\u015fedinte al SUA, candidatul democrat cu cele mai mari \u015fanse de nominalizare din partea marelui partid Democrat, p\u0103rea s\u0103 spun\u0103 la Berlin c\u0103, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, liderii se pot \u00eentoarce la consensul transatlantic care a definit epoca postbelic\u0103, dup\u0103 cel de- Doilea R\u0103zboi Mondial. De acord, dar numai \u00een cazul \u00een care democra\u0163i c\u00e2\u015ftig\u0103 alegerile. Este foarte complicat s\u0103 dai un verdict de respingere a actualei conduceri republicane \u00een condi\u0163iile \u00een care \u015fomajul \u00een SUA a sc\u0103zut, iar economia este pe un trend cresc\u0103tor. Joe Biden hr\u0103ne\u015fte o speran\u0163\u0103 comun\u0103, dar iluzorie: Trump conduce \u00een sondajele pentru preziden\u0163ialele din 2020 cu o diferen\u0163\u0103 confortabil\u0103 (46-47% din votan\u0163i \u00eenregistra\u0163i l-ar alege pe Donald Trump) \u00een fa\u0163a Democra\u0163ilor angaja\u0163i \u00een cursa de nominalizare, inclusiv a lui Joe Biden.<\/p>\n\n\n\n

O nou\u0103 administra\u0163ie SUA ar putea s\u0103 atenueze unele dintre tensiunile transatlantice curente, de exemplu, elimin\u00e2nd tarifele pentru o\u0163elul \u015fi aluminiul european sau revenind la acordul privind clima de la Paris. Dar aceste repara\u0163ii nu ar rezolva problema de fond. Ruptura dintre Statele Unite \u015fi Europa nu a \u00eenceput cu pre\u015fedintele Donald Trump \u015fi nici nu se va termina cu el. \u00cen loc s\u0103 renun\u0163e la nostalgie, liderii americani \u015fi europeni ar trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu o evaluare sincer\u0103 a c\u0103ii care i-a condus la criza actual\u0103 – primul pas \u00een construirea unui parteneriat transatlantic matur \u015fi prospectiv. \u201e\u00cen acest moment, Europa a devenit regiunea cea mai instabil\u0103 din lume. Parisul arde, epoca Merkel se termin\u0103, Italia joac\u0103 un joc periculos cu UE, Rusia \u00eemparte Ucraina \u015fi Marea Britanie se \u00eendrept\u0103 spre Brexit. Povestea Europei se re\u00eentoarce \u00een timp!\u201c, a scris pe Twitter Richard Haass, pre\u015fedintele Consiliului pentru Afaceri Externe un ONG din SUA, cu mare influen\u0163\u0103 \u00een establishmentul de la Washington \u015fi nu numai. <\/p>\n\n\n\n

Principala amenin\u0163are la adresa rela\u0163iei transatlantice nu este o Cas\u0103 Alb\u0103 ostil\u0103 sau o decuplare a intereselor transatlantice de c\u0103tre aceasta. Criza de ast\u0103zi este \u00een primul r\u00e2nd un rezultat al asimetriei de putere dintre Statele Unite \u015fi Europa. De mult timp, ambele p\u0103r\u0163i au acceptat acest dezechilibru, chiar l-au cultivat. Europa a r\u0103mas \u201esupus\u0103\u201c \u00een schimbul unui loc sub umbrela de securitate militar\u0103 a SUA. Dar sf\u00e2r\u015fitul R\u0103zboiului Rece, 9\/11, \u015fi cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi militar\u0103 a Chinei au schimbat \u00een cele din urm\u0103 priorit\u0103\u0163ile de securitate ale Washingtonului spre Asia, l\u0103s\u00e2nd Europa singur\u0103 \u015fi nevolnic\u0103. Ast\u0103zi, continentul este \u201eun fel de vegetarian \u00eentr-o lume a carnivorelor\u201c, dup\u0103 cum a declarat Sigmar Gabriel, fost ministru de Externe german (2017-2018). Politica european\u0103 a administra\u0163iei Donald Trump, altern\u00e2nd \u00eentre indiferen\u0163\u0103 \u015fi ostilitate, a dat acestei revela\u0163ii un nou sens al urgen\u0163ei. <\/p>\n\n\n\n

Politica european\u0103 de \u201eautonomie strategic\u0103\u201c<\/h2>\n\n\n\n

Deocamdat\u0103, viziunile europene privind \u201eautonomia strategic\u0103\u201c fa\u0163\u0103 de Statele Unite, adesea invocate de \u201efostul\/\u00eenc\u0103 actualul\u201c pre\u015fedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, \u015fi de pre\u015fedintele francez Emmanuel Macron, r\u0103m\u00e2n doar viziuni. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, o armat\u0103 european\u0103 exist\u0103 doar \u00een documentele scrise \u015fi nu va fi cur\u00e2nd pus\u0103 \u00een practic\u0103.<\/strong> Dar chiar \u015fi astfel de propuneri provocatoare combusteaz\u0103 scepticismul, dac\u0103 nu chiar opozi\u0163ia, la Washington. Frica, se pare, vine din dorin\u0163a Europei de a-\u015fi face propria cale \u00een problemele de securitate ceea ce va pune continentul \u00een concuren\u0163\u0103 direct\u0103 cu Statele Unite. Deja avem un motiv de discu\u0163ie: Acordul de la Aachen, a c\u0103rei anex\u0103 secret\u0103 impune o anumit\u0103 conduit\u0103 semnatarilor prind produc\u0163ia \u015fi exportul de echipamente militare \u00een ter\u0163e state.<\/p>\n\n\n\n

Conducerea Americii ar prefera ca europenii s\u0103 cheltuiasc\u0103 mai mult \u00een limitele puterii militare a NATO, o idee care se bazeaz\u0103 pe ipoteza c\u0103 o Europ\u0103 cu capabilit\u0103\u0163i sporite va continua s\u0103 urmeze \u00een opera\u0163iunile militare, \u00een diferite teatre de r\u0103zboi de pe diferite continente, Statele Unite. Cu toate acestea, speran\u0163a c\u0103 Europa poate fi \u00eempins\u0103 s\u0103 investeasc\u0103 \u00een ap\u0103rarea sa f\u0103r\u0103 a dezvolta interese de securitate autonome este fantezist\u0103. Fran\u0163a are interese \u00een Orientul Mijlociu \u015fi pe continentul african \u00een fostele colonii. Europa nu poate pretinde \u201ecaftanul<\/strong>\u201c unei conduceri independente la nivel mondial \u015fi s\u0103 continue s\u0103 se bazeze pe Statele Unite pentru securitatea sa, inclusiv \u00een vecin\u0103tatea imediat\u0103. Sunt semnale, \u00een anumite p\u0103r\u0163i ale Europei, \u00een ultimele dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, care amintesc de agita\u0163ia \u015fi confuzia din 2015, c\u00e2nd mai mult de un milion de refugia\u0163i \u015fi migran\u0163i au sosit pe \u0163\u0103rmurile continentului. Din nou, migran\u0163ii au devenit un subiect de prima pagin\u0103 de la Roma la Berlin dup\u0103 ce guvernul populist italian a \u00eenchis porturile de pe coasta Mediteranei, reamintind \u0163\u0103rilor balcanice \u015fi central europene c\u0103 \u015fi-au \u00eenchis la r\u00e2ndul lor frontierele \u00een 2015 \u015fi 2016. Dar de data aceasta, Europa nu face fa\u0163\u0103 unui aflux de sute de mii de migran\u0163i. \u00cen schimb, europenii dezbat \u00een mod fierbinte despre aproximativ 40.000 de sosiri ale migran\u0163ilor \u00een 2019 \u00eentr-un bloc de peste 500 de milioane de locuitori. Chiar dac\u0103 num\u0103rul migran\u0163ilor care traverseaz\u0103 Marea Mediteran\u0103 a sc\u0103zut semnificativ \u00eencep\u00e2nd din 2015, extrema dreapt\u0103 din Europa a sunat din nou alarma. Ace\u015ftia vor o Europ\u0103 ca o cetate \u00eemprejmuit\u0103 de Marea Mediteran\u0103 \u015fi care s\u0103 negocieze cu Turcia, Marocul \u015fi Libia, f\u0103r\u0103 a mai men\u0163iona gardurile reale de la grani\u0163e.<\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, o armat\u0103 european\u0103 exist\u0103 doar \u00een documentele scrise \u015fi nu va fi cur\u00e2nd pus\u0103 \u00een practic\u0103.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Dezbaterea european\u0103 privind migra\u0163ia a fost \u00een mare m\u0103sur\u0103 declan\u015fat\u0103 de guvernul populist italian \u015fi de ministrul de interne de extrema dreapt\u0103, Matteo Salvini, care a interzis navelor de salvare private cu migran\u0163i la bord s\u0103 intre \u00een porturile \u015fi apele italiene. Suporterii acestor misiuni, pentru care primesc diverse stimulente, sus\u0163in c\u0103 Europa are o responsabilitate moral\u0103 de salvare a migran\u0163ilor, dintre care mul\u0163i au sc\u0103pat din conflictele din Africa Subsaharian\u0103, care includ r\u0103zboiul etnic \u015fi persecu\u0163ie. Dintre foarte pu\u0163inii imigran\u0163i care \u00eenc\u0103 sosesc, mul\u0163i sunt transfera\u0163i c\u0103tre alte unit\u0103\u0163i de primire din statele membre ale UE, \u00een care sprijinul pentru grupurile private de salvare maritim\u0103 a r\u0103mas ridicat. \u015ei totu\u015fi Salvini sus\u0163ine c\u0103 Italia nu are probleme cu migran\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Solu\u0163ii pentru salvarea rela\u0163iei transatlantice<\/h2>\n\n\n\n

Alian\u0163a transatlantic\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 fundalul modelului occidental de valori \u015fi principii liberale democratice, dar va trebui s\u0103 se transforme pentru a r\u0103spunde provoc\u0103rilor cresc\u00e2nde din punct de vedere economic, de securitate \u015fi politice din partea Chinei \u015fi a Rusiei<\/strong>. \u00cen loc s\u0103 cedeze pentru \u00eentoarcerea parteneriatul transatlantic tradi\u0163ional, care va continua s\u0103 se destrame, Statele Unite \u015fi Europa trebuie s\u0103 investeasc\u0103 acum \u015fi s\u0103 accepte consecin\u0163ele autonomiei. <\/p>\n\n\n\n

Pre\u015fedintele Donald Trump \u201efor\u0163eaz\u0103\u201c Europa s\u0103 se confrunte cu propriile sl\u0103biciuni. Politica \u201ebelicoas\u0103\u201c a pre\u015fedintelui SUA fa\u0163\u0103 de Iran a fost, p\u00e2n\u0103 acum, \u00eent\u00e2mpinat\u0103 cu o unitate de opozi\u0163ie neobi\u015fnuit\u0103 sus\u0163inut\u0103 de trei mari puteri ale Europei, Regatul Unit, Fran\u0163a \u015fi Germania (coali\u0163ie numit\u0103 generic \u015fi E3), precum \u015fi de membrii importan\u0163i ai Comisiei Uniunii Europeane. \u015ei totu\u015fi, \u00een ciuda ponderii lor economice \u015fi a prezen\u0163ei economice pe scena mondial\u0103, principalii juc\u0103tori europeni s-au dovedit \u00een mare m\u0103sur\u0103 lipsi\u0163i de putere pentru a face ceva \u00een fa\u0163a hegemoniei americanilor. Realitatea crud\u0103 este c\u0103 Europa \u00eenc\u0103 nu dispune de instrumentele sau de voin\u0163a de a-\u015fi proiecta puterea. Euro nu poate fi o alternativ\u0103 credibil\u0103 la dolar ca moned\u0103 de rezerv\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu este reformat radical, for\u0163a financiar\u0103 a Europei nu se poate compara cu aceea a Statelor Unite. Acum, privit\u0103 cu aten\u0163ie, problema diviziunii profunde din Europa, trebuie s\u0103 decidem dac\u0103 aceasta este o putere cu sau f\u0103r\u0103 Marea Britanie.<\/p>\n\n\n\n

Timp de 15 luni, dup\u0103 decizia pre\u015fedintelui Donald Trump din mai 2018 de a scoate SUA din Acordul Nuclear cu Iranul \u015fi decizia ulterioar\u0103 de a reinstaura sanc\u0163iunile asupra regimului de la Teheran, tensiunile au crescut constant \u00eentre SUA \u015fi Iran. De-a lungul timpului, Europa a \u00eendemnat SUA s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la mas\u0103 negocierilor \u00een \u00eencercarea de a men\u0163ine \u00een via\u0163\u0103 acordul din 2015 negociat de SUA, Fran\u0163a, China, Rusia \u015fi Germania, cu un succes pu\u0163in evident. Indiferent dac\u0103 le place sau nu, E3 va trebui s\u0103 r\u0103spund\u0103 la impunerea de c\u0103tre administra\u0163ia Trump a unor sanc\u0163iuni suplimentare asupra Republicii Islamice, inclusiv restric\u0163iile asupra liderului s\u0103u suprem, Ayatollahul Ali Khamenei \u015fi a persoanelor apropiate acestuia. \u00cen urma anun\u0163ului, Steven Mnuchin, Secretarul Trezoreriei SUA, a declarat c\u0103 inten\u0163ioneaz\u0103, de asemenea, s\u0103-l numeasc\u0103 pe Ministrul de Externe iranian Javad Zarif, drept principalul interlocutor al \u0163\u0103rii sale \u00een Occident. Aceast\u0103 op\u0163iune va reduce posibilit\u0103\u0163ile SUA pentru negocierile cu Teheranul \u00een vederea atenu\u0103rii tensiunilor, dar va face, totodat\u0103, ca eforturile Europei de a men\u0163ine Acordul nuclear \u00een via\u0163\u0103 s\u0103 fie tot mai periculoase.<\/p>\n\n\n\n

Fran\u0163a dore\u015fte ca Europa s\u0103 fie o putere; Germania nu. Dac\u0103 vrei s\u0103 fii o putere serioas\u0103, ai nevoie de o moned\u0103 global\u0103 serioas\u0103. Fran\u0163a dore\u015fte acest lucru, Germania nu.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Avertiz\u0103rile Europei, publice \u015fi private, referitoare la pericolele de escaladare au fost ignorate. Decizia Europei de a r\u0103m\u00e2ne \u00een afara noului regim de sanc\u0163iuni introduse de SUA \u00een noiembrie 2018, s-a dovedit \u00een mare m\u0103sur\u0103 irelevant. Teheranul a dep\u0103\u015fit pragul de puritatea de 3,68%, prev\u0103zut \u00een Acord, la \u00eembog\u0103\u0163irea uraniului \u015fi amenin\u0163\u0103 c\u0103 va \u00eenc\u0103lca \u00een urm\u0103toarele 60 de zile \u015fi alte prevederi ale Acordului nuclear. \u00cen fa\u0163a domin\u0103rii sistemului financiar de c\u0103tre SUA, dolarul r\u0103m\u00e2ne rege indiferent de pozi\u0163ia interna\u0163ional\u0103 a pre\u015fedintelui SUA. Aceast\u0103 realitate, recunoscut\u0103 \u00een mod privat de c\u0103tre diploma\u0163ii europeni, oficiali \u015fi consilierii de politic\u0103 extern\u0103, a eliminat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent p\u00e2rghia european\u0103 \u00een aceast\u0103 criz\u0103. Au ap\u0103rut clar diviziunile interne din cadrul UE fa\u0163\u0103 de politica \u015fi aspira\u0163iile sale externe, dup\u0103 votul Marii Britanii din 2016 de a p\u0103r\u0103si blocul. Criza iranian\u0103 a dezv\u0103luit tensiunea fundamental\u0103 din \u201es\u00e2nul\u201c UE adic\u0103 viziunea sa asupra viitorului s\u0103u rol \u00een lume: dore\u015fte sau nu s\u0103 fie o putere global\u0103?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Pentru a rivaliza cu puterea economic\u0103 a SUA, Europa are nevoie de o moned\u0103 rival\u0103 – \u015fi de o politic\u0103 monetar\u0103 unic\u0103. Dar, pentru a dezvolta o astfel de alternativ\u0103, euro are nevoie de genul de reform\u0103 radical\u0103 la care se opune \u00een mod continuu Berlinul. Germania se teme c\u0103 \u00ee\u015fi asum\u0103 responsabilitatea datoriilor blocului, din cauza puterilor economice diferite ale celor 19 membri ai zonei UE care utilizeaz\u0103 moneda. Berlinul este, de asemenea, \u00eengrijorat de faptul c\u0103 un adev\u0103rat rival al dolarului american ar cre\u015fte valoarea euro, lovind propriul model economic de succes, bazat pe export. \u015ei chiar pentru a \u00eencepe s\u0103 rivalizeze cu puterea militar\u0103 american\u0103, Europa ar avea nevoie de o reform\u0103 radical\u0103 a structurilor \u015fi aspira\u0163iilor sale – un pas la fel de controversat, \u00een special pentru Berlin. Problema este c\u0103 Fran\u0163a dore\u015fte ca Europa s\u0103 fie o putere; Germania nu. Dac\u0103 vrei s\u0103 fii o putere serioas\u0103, ai nevoie de o moned\u0103 global\u0103 serioas\u0103. Fran\u0163a dore\u015fte acest lucru, Germania nu.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pentru a rivaliza cu puterea economic\u0103 a SUA, Europa are nevoie de o moned\u0103 rival\u0103 – \u015fi de o politic\u0103 monetar\u0103 unic\u0103. Dar, pentru a dezvolta o astfel de alternativ\u0103, euro are nevoie de genul de reform\u0103 radical\u0103 la care se opune \u00een mod continuu Berlinul. Germania se teme c\u0103 \u00ee\u015fi asum\u0103 responsabilitatea datoriilor blocului, din cauza puterilor economice diferite ale celor 19 membri ai zonei UE care utilizeaz\u0103 moneda. Berlinul este, de asemenea, \u00eengrijorat de faptul c\u0103 un adev\u0103rat rival al dolarului american ar cre\u015fte valoarea euro, lovind propriul model economic de succes, bazat pe export. \u015ei chiar pentru a \u00eencepe s\u0103 rivalizeze cu puterea militar\u0103 american\u0103, Europa ar avea nevoie de o reform\u0103 radical\u0103 a structurilor \u015fi aspira\u0163iilor sale – un pas la fel de controversat, \u00een special pentru Berlin. Problema este c\u0103 Fran\u0163a dore\u015fte ca Europa s\u0103 fie o putere; Germania nu. Dac\u0103 vrei s\u0103 fii o putere serioas\u0103, ai nevoie de o moned\u0103 global\u0103 serioas\u0103. Fran\u0163a dore\u015fte acest lucru, Germania nu.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nu este totu\u015fi numai reticen\u0163a german\u0103. \u00cen 1997, Marea Britanie a cheltuit 2,7% din PIB pentru ap\u0103rare. Ast\u0103zi este abia la 2%, iar Marea Britanie este unul dintre juc\u0103tori militari importan\u0163i din Europa, al\u0103turi de Fran\u0163a. Germania abia asigur\u0103 1,38% din PIB pentru cheltuielile militare iar din punct de vedere al opera\u0163ivit\u0103\u0163ii tehnicii sale st\u0103 relativ nesatisf\u0103c\u0103tor. Criza iranian\u0103 a expus nu numai sl\u0103biciunea european\u0103, ci \u015fi continuarea for\u0163ei SUA, iar aceasta, a explicat e\u015fecul continentului. Puterile europene vor trebui s\u0103 acorde prioritate rela\u0163iei americane cu Iranul, av\u00e2nd \u00een vedere leg\u0103turile economice \u015fi de securitate cu SUA. Statele Unite au ar\u0103tat c\u0103 au o influen\u0163\u0103 at\u00e2t asupra Europei, c\u00e2t \u015fi asupra Iranului. Europa, at\u00e2t din punct de vedere economic, c\u00e2t \u015fi din punct de vedere diplomatic, nu poate s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 intereselor \u015fi dorin\u0163elor SUA, cel pu\u0163in \u00een condi\u0163iile actuale.<\/p>\n\n\n\n

Pozi\u0163ia UE<\/h2>\n\n\n\n

Declara\u0163ii care stupefiaz\u0103 pe oricine le cite\u015fte, dar care \u00eencet, \u00eencet spun unele adev\u0103ruri pe care liderii europeni nu vor s\u0103 le declare c\u00e2nd se adreseaz\u0103 europenilor de pe scena politic\u0103. Nathalie Tocci, consilier special al fostului ministru de Externe al UE, Federica Mogherini, declar\u0103 c\u0103 lipsa de putere a Europei \u00een timpul crizei iraniene se poate dovedi a fi un catalizator pentru ca ea s\u0103 devin\u0103 o putere global\u0103 influent\u0103, provoc\u00e2nd conducerea global\u0103 a SUA. \u201eAceast\u0103 poveste a Iranului este mult mai mare dec\u00e2t Iranul\u201c, spune Tocci. \u201eEste \u00eentr-adev\u0103r un punct de cotitur\u0103 structural\u0103 \u00een rela\u0163ia transatlantic\u0103\u201c. Tocci mai declar\u0103 c\u0103 \u00een acordul parafat dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial care SUA asigura securitatea Europei \u00een schimbul accept\u0103rii conducerii americane a Alian\u0163ei, se pr\u0103bu\u015fe\u015fte. \u201eMi\u015fcarea pe care o vedem acum, pentru recunoa\u015fterea europenilor, care ar trebui s\u0103 dezvolte o autonomie mai mare, este un proces extrem de dureros, deoarece \u00eencepe din recunoa\u015fterea faptului c\u0103 contractul social dintre Statele Unite \u015fi Europa nu mai este viabil\u201c, declara ea. \u201eAceasta este ceva care merge dincolo de administra\u0163ia Trump. Nu mai putem s\u0103 accept\u0103m [c\u0103] americanii vor asigura securitatea noastr\u0103. \u00cenc\u0103 nu suntem acolo. Suntem doar la etapele foarte timpurii ale acestei recunoa\u015fteri.\u201c <\/p>\n\n\n\n

Cum arat\u0103 Europa ast\u0103zi?<\/h2>\n\n\n\n

Nu cu mult timp \u00een urm\u0103, Europa p\u0103rea a fi o parte a lumii care seam\u0103n\u0103 mult cu idilicul sf\u00e2r\u015fit al istoriei descris de Francis Fukuyama la sf\u00e2r\u015fitul R\u0103zboiul Rece. Democra\u0163ia, prosperitatea \u015fi pacea p\u0103reau ferm \u00eenr\u0103d\u0103cinate. Nu mai este a\u015fa. P\u0103r\u0163i ale Parisului ard literalmente de focul pus de vestele galbene sau de cine conduce de fapt aceast\u0103 mi\u015fcare, Regatul Unit este divizat de Brexit, Italia este condus\u0103 de o coali\u0163ie controversat\u0103 de st\u00e2nga-dreapta care se opune regulilor bugetare ale UE, Germania se confrunt\u0103 cu o realiniere politic\u0103, fiind \u00een fazele timpurii ale tranzi\u0163iei la un nou lider, Ungaria \u015fi Polonia au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat illiberalismul, Spania se confrunt\u0103 cu na\u0163ionalismul catalan \u015fi Rusia comite noi acte de agresiune \u00eempotriva Ucrainei. Ceea ce trebuia s\u0103 reprezinte un moment istoric, prin \u00eenglobarea \u015fi consolidarea satelor est \u015fi central europene \u00een Uniune, s-a alienat, iar viitorul democra\u0163iei, prosperit\u0103\u0163ii \u015fi p\u0103cii \u00een Europa a devenit incert.<\/p>\n\n\n\n

O mare parte din ceea ce se presupunea a fi rezolvat pe scar\u0103 larg\u0103 nu este de fapt rezolvat. \u00cencercarea de demobilizare rapid\u0103 a NATO dup\u0103 R\u0103zboiul Rece a p\u0103rut prematur\u0103 \u015fi precipitat\u0103, ceea ce l-a determinat pe pre\u015fedintele Bill Clinton, \u00een 1997, s\u0103 mar\u015feze pentru l\u0103rgirea Alian\u0163ei \u00eempotriva \u00een\u0163elegerilor f\u0103cute cu Moscova odat\u0103 cu \u00eenfiin\u0163area Consiliului NATO-Rusia. Din pacate nu exist\u0103 o singur\u0103 explica\u0163ie pentru aceste evolu\u0163ii. Ceea ce vedem \u00een Fran\u0163a este populismul de st\u00e2nga, rezultatul faptului c\u0103 oamenii \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u0163i \u00een atingerea propriilor scopuri dar \u015fi respingerea de c\u0103tre ace\u015ftia a noilor impozite \u015fi taxe, indiferent de justificarea lor. Acest lucru este diferit de ceea ce a alimentat cre\u015fterea extremei drepte \u00een Europa: defensivitatea cultural\u0103 \u00een contextul provoc\u0103rilor locale \u015fi globale, \u00een special migra\u0163ia.<\/p>\n\n\n\n

Din p\u0103cate, a\u015fa cum nu exist\u0103 o singur\u0103 cauz\u0103 care s\u0103 explice dezordinea cresc\u00e2nd\u0103 a Europei, nu exist\u0103 nici o solu\u0163ie unic\u0103. Mai precis, nu exist\u0103 nicio solu\u0163ie!<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Uniunea European\u0103, \u00een schimb, \u015fi-a pierdut treptat modalit\u0103\u0163ile de a capta aten\u0163ia societ\u0103\u0163ii. Elitele conduc\u0103toare ale Uniunii s-au izolat \u015fi au consolidat birocra\u0163ia \u00een interiorul acesteia. \u00centre timp, agresiunea ruseasc\u0103 re\u00eennoit\u0103 reflect\u0103 pur \u015fi simplu hot\u0103r\u00e2rea pre\u015fedintelui Vladimir Putin, dup\u0103 ce a realizat \u201einvesti\u0163iile\u201c militare \u00een Ucraina \u015fi Siria, c\u0103 nu are de ce s\u0103 se team\u0103 sau s\u0103 piard\u0103 \u00een ac\u0163iunile ulterioare, planificate de factorul politic \u015fi executate cu sprijinul for\u0163elor armate ruse. Clasa politic\u0103 a Europei are partea sa de responsabilitate pentru tulburarea din ce \u00een ce mai mare de ast\u0103zi. UE a introdus o moned\u0103 comun\u0103 f\u0103r\u0103 o uniune fiscal\u0103 sau bancar\u0103, ceea ce face imposibil\u0103 realizarea unei politici economice coerente. Decizia Marii Britanii de a pune statutul de membru al UE la un vot popular, permi\u0163\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp unei majorit\u0103\u0163i simple s\u0103 decid\u0103 problema \u015fi s\u0103 nu precizeze condi\u0163iile de plecare, a fost gre\u015fit\u0103. De asemenea, deschiderea frontierelor germane la o avalan\u015f\u0103 de de refugia\u0163i, oric\u00e2t de solide ar fi fost motivele cancelarului Angelei Merkel, a declan\u015fat o reac\u0163ie \u00een lan\u0163 \u00een toat\u0103 Europa trasform\u00e2nd-o \u00eentr-un loc cu garduri la grani\u0163e. Recent, pre\u015fedintele francez, Emmanuel Macron, nu \u015fi-a f\u0103cut nici un favor sprijinind protestatarii \u201evestelor galbene\u201c \u015fi oferind compromisuri mult mai susceptibile de a alimenta demonstra\u0163ii suplimentare \u015fi de a exacerba situa\u0163ia bugetar\u0103 a \u0163\u0103rii sale.<\/p>\n\n\n\n

Lucrurile nu se vor \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i. Este doar o chestiune de timp p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd fostul Front Na\u0163ional \u015fi partidele politice extremiste din Europa \u00ee\u015fi vor da seama cum s\u0103 combine populismul economic \u015fi cultural \u015fi s\u0103 amenin\u0163e ordinea politic\u0103 stabilit\u0103 dup\u0103 al doilea R\u0103zboi Mondial. Guvernul populist hibrid al Italiei este o versiune a acestui fapt. Grupul de extrem\u0103 dreapta din Parlamentul European, numit \u00een prezent \u201eEuropa Na\u0163iunilor \u015fi Libert\u0103\u0163ilor\u201c, devine \u201eIdentitate \u015fi Democra\u0163ie\u201c \u015fi va avea 73 de eurodeputa\u0163i, printre care membrii partidului Liga al lui Matteo Salvini \u015fi ai forma\u0163iunii Rassemblement National (RN) conduse de Marine Le Pen, a anun\u0163at unul dintre reprezentan\u0163ii s\u0103i. \u015ei acesta este numai \u00eenceputul! Cum va suporta Marea Britanie Brexitul c\u00e2nd la orizont sunt apelurile re\u00eennoite pentru unitatea irlandez\u0103 \u015fi independen\u0163a sco\u0163ian\u0103. Nu exist\u0103 nicio formul\u0103 pentru \u00eemp\u0103r\u0163irea puterii \u00eentre Bruxelles \u015fi capitale \u0163arilor din Uniune, care s\u0103 fie acceptabil\u0103 at\u00e2t pentru UE, c\u00e2t \u015fi pentru guvernele na\u0163ionale.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre timp, este departe de a fi sigur c\u0103 pre\u015fedintele Vladimir Putin este mul\u0163umit cu ceea ce a realizat \u00een agresiunea sa \u00eempotriva Ucrainei sau \u00een r\u0103zboiul hibrid dus \u00een estul Europei. Europa reprezint\u0103 \u00eenc\u0103 un sfert din economia mondial\u0103. Este cea mai mare constela\u0163ie de \u0163\u0103ri democratice. Ultimul secol a demonstrat de mai multe ori costul elimin\u0103rii ordinii pe continent. Din p\u0103cate, a\u015fa cum nu exist\u0103 o singur\u0103 cauz\u0103 care s\u0103 explice dezordinea cresc\u00e2nd\u0103 a Europei, nu exist\u0103 nici o solu\u0163ie unic\u0103. Mai precis, nu exist\u0103 nicio solu\u0163ie!<\/p>\n\n\n\n

Politici pentru gestionarea Europei (o simpl\u0103 propunere!?)<\/h2>\n\n\n\n

Exist\u0103 totu\u015fi un set de politici care, dac\u0103 ar fi adoptate, ar ajuta liderii s\u0103 gestioneze provoc\u0103rile.<\/strong> O strategie pentru migra\u0163ie cuprinz\u0103toare care s\u0103 asigure securitatea, drepturile omului \u015fi competitivitatea economic\u0103 este o astfel de politic\u0103. Un efort de ap\u0103rare care se concentreaz\u0103 mai mult pe modul \u00een care sunt cheltui\u0163i banii dec\u00e2t pe c\u00e2t de mult este nevoie ar fi un mod corect de sus\u0163inere a securit\u0103\u0163ii Europei. Mai mult, descurajarea ar trebui construit\u0103 prin consolidarea NATO \u015fi \u00eenarmarea ulterioar\u0103 a Ucrainei. De asemenea, este important\u0103 renun\u0163area la dependen\u0163a Europei de gazele ruse\u015fti, ceea ce implic\u0103 oprirea realiz\u0103rii conductei Nord Stream II, care are ca scop s\u0103 aduc\u0103 gaz direct din Rusia \u00een Germania, ocolind Ucraina. Sunt necesare \u015fi programe suplimentare de recalificare pentru lucr\u0103torii ale c\u0103ror locuri de munc\u0103 vor disp\u0103rea ca urmare a globaliz\u0103rii \u015fi automatiz\u0103rii. O mare parte din aceast\u0103 agend\u0103 poate beneficia de implicarea \u015fi sprijinul american. Europa include \u0163\u0103rile cele mai bine preg\u0103tite \u015fi loiale, s\u0103 colaboreze cu SUA pentru a descuraja agresiunea Rusiei. Europa ar trebui s\u0103 integreze China \u00eentr-un cadru comercial \u015fi de investi\u0163ii globale, \u00een condi\u0163ii compatibile cu interesele occidentale. Europa trebuie s\u0103 participe activ la atenuarea \u015fi, dac\u0103 este necesar, adaptarea la schimb\u0103rile climatice \u015fi s\u0103 participe la stabilirea regulile de urmat pentru reglementarea spa\u0163iul cibernetic. Din p\u0103cate, o astfel de abordare este pu\u0163in probabil s\u0103 vin\u0103 de la pre\u015fedintele Donald Trump iar acest fapt nu-i las\u0103 Europei dec\u00e2t posibilitatea s\u0103 se confrunte cu dezordinea ei, mai ales c\u0103 a r\u0103m\u00e2ne pe cont propriu.<\/p>\n\n\n\n

NATO \u015fi investi\u0163iile \u00een industria de armament european\u0103<\/h2>\n\n\n\n

Va mai fi NATO un partener al politicii externe a SUA? Greu de r\u0103spuns la o astfel de \u00eentrebare \u00een condi\u0163iile actuale. \u00cen principiu conform declara\u0163iilor politice ale oficialilor de la Bruxelles r\u0103spunsul este da. NATO trebuie s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 un nou concept strategic<\/strong> acum c\u00e2nd rela\u0163ia transatlantic\u0103 este la cel mai sc\u0103zut nivel din istoria ei. Rela\u0163ia transatlantic\u0103 a fost \u00eentotdeauna tumultuoas\u0103. Fran\u0163a \u015fi Regatul Unit \u015fi-au dezvoltat propriile capabilit\u0103\u0163i de lovituri nucleare \u00een anii 1950 \u015fi 1960, de\u015fi au existat obiec\u0163ii ale liderilor americani. Fran\u0163a a p\u0103r\u0103sit chiar comanda militar\u0103 integrat\u0103 a NATO \u00een 1966, revenind abia \u00een 2009. Germania de Vest a c\u0103utat o destindere cu Germania de Est \u00een anii 1970, ceea ce a condus pe al\u0163i occidentali la concluzia ca trebuie s\u0103 se team\u0103 c\u0103 leg\u0103turile transatlantice care unesc Occidentul \u00eempotriva blocului estic se erodau. Evenimentele din Orientul Mijlociu au provocat, mai ales, dezacorduri \u00eentre Statele Unite \u015fi Europa \u00eenc\u0103 din 2003, cu mult \u00eenainte de retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul. <\/p>\n\n\n\n

De asemenea, dezangajarea SUA din Europa nu a \u00eenceput cu inaugurarea Administra\u0163ie Donald Trump. De la sf\u00e2r\u015fitul R\u0103zboiului Rece, Statele Unite s-au ar\u0103tat dispuse s\u0103 renun\u0163e la preocup\u0103rile de securitate ale europenilor. \u00cen 2001, pre\u015fedintele George W. Bush a retras Statele Unite din Protocolul de la Kyoto din 1997, \u00een ciuda existen\u0163ei unui lobby intens sus\u0163inut de Cancelarul german de la acea vreme Gerhard Schr\u00f6der. Fran\u0163a \u015fi Germania au refuzat s\u0103 se al\u0103ture \u201ecoali\u0163iei de voin\u0163\u0103\u201c a administra\u0163iei Bush \u00een r\u0103zboiul din Irak, o desp\u0103r\u0163ire care p\u0103rea s\u0103 marcheze un nou nivel sc\u0103zut al rela\u0163iilor transatlantice. Ruptura dintre Statele Unite \u015fi Europa nu a \u00eenceput cu Trump \u015fi nici nu se va termina cu el. <\/p>\n\n\n\n

Administra\u0163ia Barack Obama \u201ea pivotat\u201c \u00een Asia \u015fi a urmat o \u201eresetare\u201c a rela\u0163iei cu Rusia. \u00cen acela\u015fi timp, a anulat planurile de construire a unui sistem de ap\u0103rare antirachet\u0103 \u00een Polonia cu sta\u0163ii radar \u00een Republica Ceh\u0103 \u015fi ulterior a retras dou\u0103 brig\u0103zi americane din Europa. Doar dup\u0103 ce Rusia a anexat Crimeea \u00een 2014, administra\u0163ia Obama a inversat cursul, restabilind \u00een cele din urm\u0103 una dintre brig\u0103zi \u015fi \u00eenfiin\u0163\u00e2nd Ini\u0163iativa European\u0103 de Reasigurare (acum cunoscut\u0103 sub numele de Ini\u0163iativa European\u0103 de Descurajare), un fond al Pentagonului pentru opera\u0163iuni de ap\u0103rare a alia\u0163ilor europeni. Dar chiar \u015fi atunci, Obama a avut cuvinte dure pentru Europa, numind Fran\u0163a \u015fi Regatul Unit \u201efree riders\u201c (profitori) \u00eentr-un interviu acordat revistei The Atalntic.<\/p>\n\n\n\n

Privite \u00een perspectiva lectiilor trecutului, problemele de ast\u0103zi nu sunt at\u00e2t de neobi\u015fnuite. Diferen\u0163ele actuale dintre Statele Unite \u015fi Europa asupra \u00een\u0163elegerii nucleare a Iranului p\u0103lesc \u00een compara\u0163ie cu momentul \u00een care Washingtonul s-a opus invaziei britanice \u015fi franceze \u00een Egipt \u00een timpul crizei din Suez din 1956, sau cand au ap\u0103rut ne\u00een\u0163elegerile privind participarea \u00een Irak \u00een 2003, dar \u015fi ne\u00een\u0163elegerile recurente \u00een conflictul israelo-palestinian. Administra\u0163ia Trump nu poate fi \u00eenvinuit\u0103 de toate aceste momente care au marcat rela\u0163ia transatlantic\u0103. Situa\u0163ia din Europa este clar\u0103. F\u0103r\u0103 o viziune comun\u0103 pentru ap\u0103rare \u015fi cu presiuni destabilizatoare la periferia ei, continentul va servi \u00een cur\u00e2nd ca un teatru, mai degrab\u0103 dec\u00e2t ca un participant, \u00eentr-o competi\u0163ie a marilor puteri.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Rusia sprijin\u0103 activ partidele europene de dreapta \u015fi intervine \u00een mod regulat \u00een alegerile europene. \u00cen Ucraina, Rusia a anexat ilegal Crimeea \u015fi a instigat la un r\u0103zboi civil cu derulare lent\u0103, care a ucis 13.000 de ucraineni \u015fi a dislocat peste 1,5 milioane. Mai la sud, r\u0103zboiul civil sirian a condus milioane de refugia\u0163i la \u0163\u0103rmurile Europei, provoc\u00e2nd o divizare a politicii de imigrare pe continent \u015fi aliment\u00e2nd cre\u015fterea partidelor populiste. China, la r\u00e2ndul s\u0103u, a investit foarte mult \u00een porturile \u015fi infrastructura tehnologic\u0103 a Europei, \u00een parte pentru c\u0103 sper\u0103 s\u0103 creeze o falie \u00eentre Statele Unite \u015fi Europa. Cu c\u00e2t Europa este mai divizat\u0103, cu at\u00e2t mai mult se va g\u0103si la mila marilor puteri. Aceasta este o re\u0163et\u0103 pentru o Europ\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 cople\u015fit\u0103 de na\u0163ionalism, o Uniune irelevant\u0103 \u015fi o alian\u0163\u0103 transatlantic\u0103 \u00een care Europa are pu\u0163in\u0103 influen\u0163\u0103, iar Statele Unite nu au un partener puternic.<\/p>\n\n\n\n

\u201eCombina\u0163ia dintre defectele economice structurale, parohialismul politic \u015fi limitele militare vor accelera aceast\u0103 deviere transatlantic\u0103. O Europ\u0103 mai slab\u0103 va avea o voce \u015fi un rol mai mic. NATO nu va mai fi partenerul implicit pentru politica extern\u0103 american\u0103. \u00cen schimb, SUA vor crea coali\u0163ii ale celor dispu\u015fi s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 provoc\u0103rilor specifice. Aceste clustere vor include uneori \u0163\u0103ri europene, dar rareori, dac\u0103 vreodat\u0103, Statele Unite vor c\u0103uta fie NATO, fie UE \u00een ansamblu. Chiar \u00eenainte de a \u00eencepe, momentul Europei ca putere major\u0103 mondial\u0103 \u00een secolul 21 pare s\u0103 se fi \u00eencheiat\u201c – Richard Haass (President of the Council on Foreign Relations).<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Investi\u0163iile europene \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii, at\u00e2t de necesare, nu vor ap\u0103rea f\u0103r\u0103 obstacole. A\u015fa cum a semnalat crearea Fondului european de ap\u0103rare, continentul \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi dezvolte propria industrie de ap\u0103rare unde s\u0103 construiasc\u0103 principalele tipuri de arme avioane, nave tancuri cu care s\u0103 se doteze toate armatele UE. Cu toate acestea, interesele na\u0163ionale \u00een strategia militar\u0103, deseori, se deosebesc. Germania, de exemplu, a interzis produc\u0103torilor de arme s\u0103 exporte echipamente militare \u00een Arabia Saudit\u0103 dup\u0103 uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, \u00een timp ce Fran\u0163a continu\u0103 s\u0103 priveasc\u0103 Arabia Saudit\u0103 ca pe o pia\u0163\u0103 de export de arme. \u00cen plus, o industrie european\u0103 de ap\u0103rare \u00een cre\u015ftere ar concura cu idustria militar\u0103 din SUA, ad\u0103ug\u00e2nd un alt punct de tensiune rela\u0163iei transatlantice. Washingtonul a intrat deja sub tirul liderilor continentului pentru c\u0103 ar fi \u201epresat\u201c \u0163\u0103rile europene s\u0103 achizi\u0163ioneze echipament militar din SUA.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen martie, ministrul francez al Ap\u0103r\u0103rii, Florence Parly, a ar\u0103tat c\u0103 acordul de ap\u0103rare reciproc\u0103 a tratatului NATO nu cere \u0163\u0103rilor europene s\u0103 cumpere avioane de lupt\u0103 americane. \u201eSe nume\u015fte articolul 5, \u015fi nu articolul F-35\u201c, a spus ea. De fapt, militarii se orienteaz\u0103 c\u00e2nd cump\u0103r\u0103 tehnic\u0103 militara spre aceea care a fost folosit\u0103 \u00een conflicte (teatrele opera\u0163ionale) pentru c\u0103 \u015ftiu deja modul de comportare \u00een codi\u0163iile de lupt\u0103. Trebuie s\u0103 men\u0163ion\u0103m c\u0103 Alian\u0163a a fost re\u00eenc\u0103rcat\u0103 <\/strong>de la agresiunea Rusiei \u00eempotriva Ucrainei. Ea a efectuat opera\u0163iuni militare de preg\u0103tire, de la \u0162\u0103rile Baltice la Marea Neagr\u0103, pentru a semnala angajamentul s\u0103u de a proteja Europa de Est \u015fi a preg\u0103ti trupele de reac\u0163ie rapid\u0103 pentru a sus\u0163ine flancul estic al NATO \u00eempotriva unei agresiuni venite dinspre R\u0103s\u0103rit. NATO s-a reorientat, de asemenea, spre misiunea sa principal\u0103: descurajarea teritorial\u0103 colectiv\u0103. \u00cen ciuda dezbaterilor publice despre Alian\u0163\u0103, pre\u015fedintele Donald Trump a cheltuit pentru Ini\u0163iativa European\u0103 de Descurajare, care serve\u015fte cu siguran\u0163\u0103 unui scop similar cu cel al NATO, 6,5 \u200b\u200bmiliarde de dolari \u00een anul fiscal 2019 – o cre\u015ftere de peste 3 miliarde de dolari \u00een doi ani. Ce ne spune acest lucru? Administra\u0163ia Trump nu retrage trupele americane din Europa, dimpotriv\u0103, consolideaz\u0103 un dispozitiv militar puternic pe flancul estic, de la Riga la Constan\u0163a.<\/p>\n\n\n\n

Nu exist\u0103 o concluzie la acest material. Singurul lucru pe care putem s\u0103-l spunem cu certitudine este c\u0103 leg\u0103turile care leag\u0103 malurile Atlanticului sunt mai puternice dec\u00e2t alegerile individuale ale unor lideri situa\u0163i de o parte \u015fi de alta a Atlanticului, lideri care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u201edespart\u0103 cele dou\u0103 maluri\u201c. Liderii politici sunt temporari \u00een func\u0163ii \u015fi pozi\u0163ii, \u00een schimb rela\u0163ia transatlantic\u0103 este cea care a transformat continentul \u00eentr-un loc mai bun, un loc prosper \u015fi un loc mai sigur.<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vorbind la Conferin\u0163a de Securitate de la M\u00fcnchen din 2019, fostul vicepre\u015fedinte Joe Biden a transmis un mesaj lini\u015ftitor pentru politicienii, diploma\u0163ii \u015fi liderii militari europeni \u00eengrijora\u0163i de dezangajarea americanilor din Europa: Ne vom \u00eentoarce! Discursul lui Biden a fost \u00eent\u00e2mpinat cu aplauze. \u201eR\u0103bdarea\u201c este numele jocului actual. Scurt excurs \u00een cuprins: un material despre rela\u0163ia transatlantic\u0103, despre Europa \u015fi grijile sale despre NATO \u015fi criza iranian\u0103. Principala amenin\u0163are la adresa rela\u0163iei transatlantice nu este o Casa Alb\u0103 ostil\u0103 sau o decuplare a intereselor transatlantice de catre aceasta. Criza de ast\u0103zi este \u00een primul r\u00e2nd un rezultat al asimetriei de putere dintre Statele Unite \u015fi Europa. De mult timp, ambele […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":5730,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,9,6],"tags":[],"class_list":["post-5729","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-blog","category-regiuni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5729"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5729"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5729\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5756,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5729\/revisions\/5756"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5730"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5729"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5729"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5729"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}