{"id":5734,"date":"2019-07-31T16:26:11","date_gmt":"2019-07-31T13:26:11","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=5734"},"modified":"2019-09-25T13:03:32","modified_gmt":"2019-09-25T10:03:32","slug":"o-noua-ordine-mondiala-marcata-de-un-nou-razboi-rece","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/o-noua-ordine-mondiala-marcata-de-un-nou-razboi-rece\/","title":{"rendered":"O nou\u0103 Ordine Mondial\u0103 marcat\u0103 de un nou R\u0103zboi Rece?"},"content":{"rendered":"\n<p><strong>Discu\u0163ia despre  competi\u0163ia marilor puteri poate continua cu argumente diverse, cert este  c\u0103, ast\u0103zi, analiza situa\u0163iei rela\u0163iilor interna\u0163ionale ne duce c\u0103tre o  nou\u0103 competi\u0163ie a marilor puteri \u00eentr-un fundal de R\u0103zboi Rece.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong> Scurt excurs \u00een timp<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen 2015 vorbeam despre  un nou R\u0103zboi Rece \u00eentre SUA \u015fi Rusia. Am fost repede contrat de diver\u015fi  colegi, comentatori, dar \u015fi profesori \u015fi politicieni sau oameni din  servicii, care mi-au explicat c\u0103 nu este vorba de a\u015fa ceva. De fapt era o  repulsie a elitei politice de a recuno\u015fte o astfel de caracterizare.  Apoi a ap\u0103rut cartea lui lui Michael McFaul \u201eFrom Cold War to Hot Peace:  An American Ambassador in Putin&#8217;s Russia\u201c (De la R\u0103zboiul Rece p\u00e2n\u0103 la o  Pace Cald\u0103), o carte de memorii dublat\u0103 de o privire de ansamblu asupra  rela\u0163iilor SUA-Rusia \u00een ultimele patru decenii. Michael McFaul este un  specialist \u00een Rusia \u015fi un arhitect al reset\u0103rii rela\u0163iei cu Rusia \u00een  administra\u0163ia lui Barack Obama. \u00cen timpul campaniei preziden\u0163iale din  2008, McFaul l-a sf\u0103tuit pe Obama \u015fi apoi s-a al\u0103turat personalului s\u0103u  din cadrul Consiliului Na\u0163ional de Securitate al SUA. \u00centre 2012 \u015fi  2014, McFaul a fost ambasadorul SUA \u00een Rusia. <\/p>\n\n\n\n<p>\u201eDe la R\u0103zboiul Rece p\u00e2n\u0103 la Pacea Cald\u0103\u201c \u00eencepe, spunea McFaul, cu  promisiunea lui Mikhail Gorbaciov de glasnost \u015fi perestroika, dar se  \u00eencheie cu un epilog trist care are ca \u015fi cap de afi\u015f rela\u0163ia imposibil\u0103  dintre Trump \u015fi Putin. Este suficient s\u0103 spunem c\u0103 este o traiectorie  \u00eentunecat\u0103 \u015fi descendent\u0103. McFaul plaseaz\u0103 responsabilitatea pentru  deteriorarea rapid\u0103 a rela\u0163iilor dintre Statele Unite \u015fi Rusia, \u00een mod  direct, pe umerii pre\u015fedintelui rus \u015fi nu crede c\u0103 politica Kremlinului  fa\u0163\u0103 de Occident ar putea s\u0103 pivoteze \u00eenc\u0103 o dat\u0103, c\u00e2nd Putin se va  retrage, \u00eentr-un final de carier\u0103. Ideea este pesimist\u0103 pentru c\u0103  pre\u015fedintele Putin reprezint\u0103 un na\u0163ionalism revan\u015fard, de acum  \u00eenr\u0103d\u0103cinat, care vede ordinea interna\u0163ional\u0103 liberal\u0103 ca un simplu  \u201eecran de fum\u201c pentru avansarea agendelor politice occidentale.  Antagonismul profund \u00eenr\u0103d\u0103cinat fa\u0163\u0103 de Statele Unite ar putea dura  mult dup\u0103 ce Putin va pleca din fruntea Federa\u0163iei Ruse a\u015fa cum McFaul  concluzioneaz\u0103: \u201epacea cald\u0103, tragic\u0103 dar poate necesar\u0103, va r\u0103m\u00e2ne  aici\u201c. Am vorbit despre aceast\u0103 idee pentru ca a fost \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103 de  foarte mul\u0163i politicieni din Occident.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\"><p> Dac\u0103 SUA \u015fi Rusia vor  continua \u00een direc\u0163ia actual\u0103, suntem \u00een mod cert \u00eentr-un nou R\u0103zboi  Rece, care \u00een final va reseta anul 1945, nu anul 1985.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n<p> Eu continui s\u0103 cred c\u0103  nu este vorba de o pace cald\u0103, ci de un nou R\u0103zboi Rece de pe alte  aliniamente \u00een care de o parte sunt americanii \u015fi de partea cealalt\u0103  ru\u015fi \u015fi chinezii. Un r\u0103zboi dus de pe noi aliniamente Marea Neagr\u0103-Marea  Baltic\u0103 \u015fi Noua \u201eLinia Maginot\u201c a Americii din Asia care este alc\u0103tuit\u0103  dintr-un lan\u0163 de baze navale \u015fi aeriene, site-uri de colectare de  informa\u0163ii \u015fi de pre-pozi\u0163ionare de resurse militare, linie care  \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 China departe de ocuparea \u00eentregului sistem de insule  \u015fi atoli din Marea Chinei de Sud\/Marea Chine de Est unde inten\u0163ioneaz\u0103  s\u0103 dezvolte o zon\u0103 de A2\/AD. \u00cen Marea Neagr\u0103 \u015fi \u00een Marea Baltic\u0103, Rusia a  ridicat dou\u0103 Cortine de Fier bazate pe cele dou\u0103 fort\u0103re\u0163e militare  constituite \u00een Crimeea \u015fi \u00een Kaliningrad, dou\u0103 zone A2\/AD (anti  acces\/acces interzis). Un sfert de secol dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul R\u0103zboiului Rece,  ne descoperim \u00een mod nea\u015fteptat \u00eentr-un al doilea. Este diferit, \u015fi  totu\u015fi familiar. Rusia nu mai este o superputere, ci mai degrab\u0103 o \u0163ar\u0103  de aproximativ 145 de milioane de oameni cu o economie dependent\u0103 de  pre\u0163ul petrolului \u015fi al gazului \u015fi cu nici o ideologie politic\u0103 care  s\u0103-o ofere lumii. Chiar \u015fi a\u015fa, r\u0103m\u00e2ne unul dintre cele dou\u0103 state  de\u0163in\u0103toare de arme nucleare, are un loc permanent \u00een Consiliul de  Securitate al ONU \u015fi este dispus\u0103 s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 capacit\u0103\u0163ile sale  militare, energetice \u015fi cibernetice pentru a sprijini prietenii \u015fi  pentru a sl\u0103bi vecinii \u015fi adversarii.De\u015fi, noul r\u0103zboi, va fi  fundamental diferit de primul, va avea efecte negative \u201eimense\u201c. Spre  deosebire de primul, acesta nu va \u00eengloba toate \u0163\u0103rile, pentru c\u0103 lumea  nu mai este bipolar\u0103, iar regiuni semnificative, precum India, vor evita  s\u0103 fie atrase \u00een conflict.<\/p>\n\n\n\n<p>Cu toate acestea, un  nou astfel de conflict va afecta toate aspectele importante ale  sistemului interna\u0163ional, iar alienarea presedintelui Putin de valorile  culturale contemporane ale Vestului va \u201eajuta\u201c la aceast\u0103 \u00eenstr\u0103inare.  \u00cen final, dac\u0103 se va ajunge la o criz\u0103 a securit\u0103\u0163ii \u00een centrul Europei,  pericolul unui r\u0103zboi nuclear s-ar \u00eentoarce subit. Dac\u0103 SUA \u015fi Rusia  vor continua \u00een direc\u0163ia actual\u0103, suntem \u00een mod cert \u00eentr-un nou R\u0103zboi  Rece, care \u00een final va reseta anul 1945, nu anul 1985<a href=\"#1\">[1]<\/a>!<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Este timpul pentru un nou R\u0103zboi Rece 2.0?<\/h2>\n\n\n\n<p>Iat\u0103 unde suntem, din  punct de vedere geopolitice: Rusia este acuzat\u0103, pe bun\u0103 dreptate de  comunitatea de informa\u0163ii, de r\u0103zboi cibernetic pentru c\u0103 a \u00eencercat  influen\u0163area alegerilor preziden\u0163iale din SUA \u015fi a celor parlamentare  din Europa; Europa \u00ee\u015fi caut\u0103 busola \u015fi \u00eencerc\u0103 s\u0103 devin\u0103 un juc\u0103tor  global; Marea Britanie, una din cele dou\u0103 puteri nucleare ale Europei,  va p\u0103r\u0103si Uniunea, odat\u0103 cu venirea la putere a conservatorului Boris  Jhonson, Uniune pe care o v\u0103duve\u015fte de o for\u0163\u0103 militar\u0103 \u015fi economic\u0103  important\u0103; Orientul Mijlociu r\u0103m\u00e2ne \u00eentr-o stare de implozie constant\u0103  de la declan\u015farea Prim\u0103verii Arabe transformat\u0103 treptat \u00eentr-o Iarn\u0103  Arab\u0103; Coreea de Nord este pe punctul de a-\u015fi valorifica capacitatea de a  lovi cu o rachet\u0103 balistic\u0103 nuclear\u0103 Statele Unite; terori\u015ftii, \u00een  acela\u015fi timp, reu\u015fesc s\u0103 modeleze politica extern\u0103 a statelor mult mai  bine dec\u00e2t actorii statali tradi\u0163ionali. Lumea a intrat \u00eentr-o faz\u0103 cu  totul nou\u0103 a rela\u0163iilor interna\u0163ionale.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Ce evenimente m\u0103  \u00eengrijoreaz\u0103 acum, evenimente la care ar trebui s\u0103 fim foarte aten\u0163i ba  chiar proactivi \u00een condi\u0163iile \u00een care putem ac\u0163iona? <\/strong>Coreea de Nord \u015fi  probabilitatea ca, \u00een urm\u0103torii c\u00e2\u0163iva ani, s\u0103 realizeze rachete  balistice cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 nuclear\u0103. Un alt scenariu este cel care ne  spune c\u0103 Rusia poate ac\u0163iona, dup\u0103 modelul din Ucraina, \u00een alt\u0103 parte a  Europei. \u00cen al treilea r\u00e2nd, m\u0103 \u00eengrijoreaz\u0103 marea dezordine din  Orientul Mijlociu. De asemenea \u00eemi fac griji \u00een leg\u0103tur\u0103 cu terorismul  \u015fi cu posibilitatea ca terori\u015ftii s\u0103 primeasc\u0103 arme de distrugere \u00een  mas\u0103. Un al cincilea lucru care m\u0103 \u00eengrijoreaz\u0103 este un conflict  continuu \u00een spa\u0163iul cibernetic, iar noi suntem o societate deosebit de  vulnerabil\u0103 la acest lucru. Iar dac\u0103 ar fi vorba despre \u0163\u0103rii care m\u0103  \u00eengrijoreaz\u0103 pe primul loc a\u015f situa Pakistanul. Aceasta este o \u0163ar\u0103 cu  peste 100 de arme nucleare, o \u0163ar\u0103 care g\u0103zduie\u015fte unii dintre cei mai  teribili terori\u015fti din lume \u015fi care are una dintre cele mai  controversate guvern\u0103ri. <\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">\nNe afl\u0103m sau nu \u00eentr-un nou R\u0103zboi Rece sau \u00eentr-un R\u0103zboi Cald?<\/h2>\n\n\n\n<p><strong>R\u0103zboiul Rece 1.0 a  durat patru decenii.<\/strong> A \u00eenceput \u015fi s-a terminat la Berlin! Vestea bun\u0103 a  fost c\u0103 a r\u0103mas \u201erece\u201c &#8211; \u00een mare m\u0103sur\u0103 datorit\u0103 faptului c\u0103 armele  nucleare au introdus o disciplin\u0103 care a lipsit \u00een rivalit\u0103\u0163ile  anterioare ale marilor puteri \u015fi datorit\u0103 faptului c\u0103 Statele Unite,  \u00eempreun\u0103 cu alia\u0163ii s\u0103i europeni \u015fi asiatici, au devenit victorio\u015fi,  prin efortul sus\u0163inut de politici diplomatice, economice \u015fi militare  coerente ceea ce URSS nu a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 prin politica dus\u0103. <strong>Un sfert  de secol dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul R\u0103zboiului Rece, ne descoperim \u00een mod nea\u015fteptat  \u00eentr-un al doilea.<\/strong> Este diferit, \u015fi totu\u015fi familiar. Rusia nu mai este o  superputere, ci mai degrab\u0103 o \u0163ar\u0103 de aproximativ 145 de milioane de  oameni cu o economie dependent\u0103 de pre\u0163ul petrolului \u015fi al gazului \u015fi cu  nici o ideologie politic\u0103 care s\u0103-o ofere lumii. Chiar \u015fi a\u015fa, r\u0103m\u00e2ne  unul dintre cele dou\u0103 state de\u0163in\u0103toare de zeci de arme nucleare,  inclusiv \u201etriada nuclear\u0103\u201c, are un loc permanent \u00een Consiliul de  Securitate al ONU \u015fi este dispus\u0103 s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 capacit\u0103\u0163ile sale  militare, energetice \u015fi cibernetice pentru a sprijini prietenii \u015fi  pentru a sl\u0103bi vecinii \u015fi adversarii.<\/p>\n\n\n\n<p>O veste bun\u0103 este c\u0103,  \u00een ultimii 20 de ani &#8211; de fapt, de la sf\u00e2r\u015fitul R\u0103zboiului Rece &#8211; Asia a  r\u0103mas stabil\u0103, sus\u0163inut\u0103 de m\u00e2na ferm\u0103 a Americii \u015fi ajutat\u0103 de o  cre\u015ftere economic\u0103 global\u0103 rapid\u0103. \u00cen prezent, \u00eentrebarea este dac\u0103  stabilitatea va continua s\u0103 fie regula, dat fiind cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi  militar\u0103 a Chinei, aproape certitudinea c\u0103 Coreea de Nord nu numai c\u0103  nu va opri, dar va extinde capacit\u0103\u0163ile sale nuclear \u00een condi\u0163iile \u00een  care disputele asupra m\u0103rilor din sudul \u015fi estul Chinei, \u015fi asupra  numeroaselor insule vor continua cu posibile evolu\u0163ii militare. La  sfar\u015fitul R\u0103zboiului Rece am a\u015fteptat o nou\u0103 er\u0103 a rela\u0163iilor dintre  Rusia, SUA \u015fi Europa. S-a considerat c\u0103 Rusia post-comunist\u0103 se va  concentra pe dezvoltarea economic\u0103 \u015fi politic\u0103. Rela\u0163ii cu Occidentul  s-au dezvoltat odat\u0103 cu participarea Rusie al\u0103turi de SUA \u015fi alia\u0163ii s\u0103i  la scoaterea for\u0163elor militare ale lui Saddam, un prieten al Moscovei  sovietice, din Kuweit. Dar dorin\u0163a de a p\u0103stra ordinea interna\u0163ional\u0103  s-a dovedit efemer\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Unii observatori ai  politicii globale vor da vina pe pre\u015fedin\u0163ii succesivi ai Statelor  Unite, ar\u0103t\u00e2nd lipsa unui sprijin economic acordat Rusiei \u015fi, mai mult,  extinderea NATO, care, trat\u00e2nd Rusia ca un poten\u0163ial adversar, a sporit  probabilitatea ca aceasta s\u0103 \u015fi devin\u0103. Decizia de l\u0103rgire a NATO a fost  una corect\u0103. Este adev\u0103rat c\u0103 SUA ar fi putut s\u0103 fie mai generoase,  deoarece Rusia a trecut printr-o tranzi\u0163ie dureroas\u0103 la economia de  pia\u0163\u0103 \u00een anii 1990. A fost \u00een schimb Germania. Dar r\u0103spunsul Rusiei a  fost aducerea lui Putin la Puterea, martorul tacut, prezent \u00een RDG, cu  prilejul destr\u0103m\u0103rii URSS.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Ce era mai bine, l\u0103rgirea NATO sau alte aranjamente de securitate pentru Europa care ar fi inclus \u015fi Rusia?<\/h2>\n\n\n\n<p>S-a dovedit c\u0103  l\u0103rgirea NATO a fost mai avantajoas\u0103 pentru securitatea Europei. Acestea  fiind spuse, partea leului privind responsabilit\u0103\u0163ile pentru apari\u0163ia  celui de-al doilea R\u0103zboi Rece este cea a Rusiei \u015fi mai ales a  pre\u015fedintelui Vladimir Putin. La fel ca mul\u0163i dintre predecesorii s\u0103i,  Putin a privit ordinea mondial\u0103 dominat\u0103 de SUA ca o amenin\u0163are la  adresa conducerii sale \u015fi a ceea ce el a considerat drept locul potrivit  al \u0163\u0103rii sale \u00een lume. Rusia \u00een anii recen\u0163i a folosit for\u0163a armat\u0103  pentru anexarea Crimeei \u00een pofida principiilor interna\u0163ionale prin care  grani\u0163ele nu se schimb\u0103 prin for\u0163\u0103. Pre\u015fedintele Putin folose\u015fte for\u0163a  militar\u0103 pentru a destabiliza estul Ucrainei, Georgia \u015fi Balcanii de  Vest, dar \u015fi pentru a-l \u0163ine la putere \u00een Siria pe Assad. A f\u0103cut Serbia  principal aliat al Moscovei \u00een Balcani. S\u0103 fie un nou \u00eenceput de  opera\u0163iuni militare spre centrul Europei? Ca expert cred c\u0103 Rusia nu are  vreun interes s\u0103 intre \u00een conflict deschis cu NATO, atac\u00e2nd prima dar  are ca interes destabilizarea Europei.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Controlul armamentelor <\/h2>\n\n\n\n<p>Referitor la controlul  armamentelor lucrurile sunt diferite. At\u00e2t Rusia c\u00e2t \u015fi SUA sunt  interesate de ie\u015firea din tratatul INF, ca \u015fi din orice aranjamente  n\u0103scute \u00een logica ordinii bipolare, apuse acum circa treizeci de ani. De  ce? Din cauza Chinei. China este aceea care nefiind parte la tratatul  INF, c\u0103ci \u00een \u201etimpurile bune\u201c ale R\u0103zboiului Rece cei care contau \u00een  plan militar \u015fi negociau ordinea lumii erau numai ru\u015fii \u015fi americanii, a  putut dezvolta tehnologii \u015fi produce armament interzise Rusiei \u015fi SUA.  Or, China este ast\u0103zi principalul rival al Americii, dar \u015fi al Rusiei \u00een  Pacific. Edificiul americano-rus de control al armelor este \u00een pericol  s\u0103 se pr\u0103bu\u015feasc\u0103: Tratatul \u00eempotriva rachetelor anti-balistice \u015fi  Tratatul privind for\u0163ele armate conven\u0163ionale din Europa nu mai sunt \u00een  vigoare, tratatul INF al for\u0163elor nucleare cu raz\u0103 intermediar\u0103 dispare  \u00een august 2019, iar noul Tratatul START urmeaz\u0103 s\u0103 expire \u00een 2022. Nici  Rusia, nici Statele Unite nu sunt preg\u0103tite pentru un nou acord de  control al armelor, \u00een primul r\u00e2nd datorit\u0103 agendelor conflictuale.  Moscova dore\u015fte s\u0103 restric\u0163ioneze desf\u0103\u015furarea sistemelor SUA de ap\u0103rare  antirachet\u0103 \u015fi a armelor conven\u0163ionale de \u00eenalt\u0103 tehnologie, \u00een timp ce  Washingtonul dore\u015fte s\u0103 reduc\u0103 \u015fi mai mult num\u0103rul de arme nucleare  strategice \u015fi tactice ruse\u015fti. Dar nici unul nu vrea s\u0103 renun\u0163e total la  acestea.<\/p>\n\n\n\n<p>De unde au plecat  actualele reac\u0163ii la nivel global? Trei evenimente interconectate au dat  \u00een februarie-martie 2018 acest statut distinctiv de nou\u0103 confruntare  rece. <\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen primul r\u00e2nd, lansarea unei Strategiei Nucleare a SUA, revizuite, de  c\u0103tre administra\u0163ia Trump, o strategie care asigur\u0103 un arsenal nuclear  extins \u015fi o politic\u0103 mai permisiv\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte utilizarea  armelor nucleare. <\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen al doilea r\u00e2nd, decizia oficialilor chinezi de a elimina limitele  termenului mandatului pentru pre\u015fedintele \u0163\u0103rii, deschiz\u00e2nd calea ca  actualul pre\u015fedinte Xi Jinping s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een func\u0163ie \u015fi dup\u0103 \u00eencheierea  actualului mandat, \u00een 2023. <\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen al treilea r\u00e2nd, mesajul adresat na\u0163iunii ruse de pre\u015fedintele rus  Vladimir Putin, la 1 martie 2018, \u00een care a anun\u0163at dezvoltarea unei noi  familii de arme nucleare destinate s\u0103 evite sistemele antirachet\u0103 din  SUA \u015fi s\u0103 loveasc\u0103 \u201einima Americii\u201c.<\/p>\n\n\n\n<p>Discut\u00e2nd pe r\u00e2nd cele  trei subiecte, avem o nou\u0103 imagine a lumii. \u201eTrump&#8217;s Nuclear Posture  Review\u201c este un \u201egame changer\u201c pentru c\u0103 repudiaz\u0103 logica care a  guvernat armele nucleare sub pre\u015fedintele Obama &#8211; al c\u0103rui scop declarat  era de a limita folosirea lor la represalii pentru un atac nuclear al  inamicului &#8211; \u015fi, \u00een schimb, prevede utilizarea lor pentru o gam\u0103 larg\u0103  de scopuri, inclusiv pentru a bloca un avans rusesc asupra for\u0163elor NATO  sau pentru a retalia \u00eempotriva unui atac cibernetic asupra  infrastructurii critice din SUA. Al doilea element, cum am spus, este  decizia Chinei privind limitele termenului preziden\u0163ial. Ea este la fel  de important\u0103, deoarece va permite lui pre\u015fedintelu Xi s\u0103 continue  planurile sale de a restabili rolul istoric al Chinei ca putere  dominant\u0103 \u00een Asia &#8211; o for\u0163\u0103 care va determina o rezisten\u0163\u0103 rigid\u0103 din  partea Washingtonului, reticent s\u0103 predea rolul hegemonic al Statele  Unite \u00een regiune.<\/p>\n\n\n\n<p>Discursul  pre\u015fedintelui Putin a finalizat seria evenimentelor pivot, semnal\u00e2nd  hot\u0103r\u00e2rea Rusiei de a contracara progresele nucleare ale SUA cu m\u0103suri  terifiante. Afirm\u00e2nd c\u0103 Statele Unite \u00eencearc\u0103 s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t capacit\u0103\u0163ii  de lovire a Rusiei prin instalarea sistemelor avansate de ap\u0103rarea  antirachet\u0103 \u00een Polonia \u015fi Rom\u00e2nia, pre\u015fedintele Putin a anun\u0163at  planurile de a proiecta \u015fi testa rachete de croazier\u0103 supersonice \u015fi  rachete balistice destinate s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 aceste capacit\u0103\u0163i de ap\u0103rare.  Luate \u00eempreun\u0103, aceste trei evenimente au f\u0103cut mult pentru a crea un  mediu interna\u0163ional de suspiciune, ostilitate \u015fi belicozitate, nu  deosebit de climatul de co\u015fmar al R\u0103zboiului Rece. Afirma\u0163iile unei  p\u0103r\u0163i cu privire la dezvoltarea armelor de c\u0103tre cealalt\u0103 sunt folosite  pentru a justifica \u00eenc\u0103 \u015fi mai multe arme noi, declan\u015f\u00e2nd inevitabil  ac\u0163iuni reciproce \u00eentr-o curs\u0103 perpetu\u0103 a \u00eenarm\u0103rilor. Ca \u015fi \u00een  precedenta epoca \u201erece\u201c, m\u0103surile militare sunt, \u00een plus, \u00eenso\u0163ite de o  alunecare spre autoritarism \u015fi suprimarea opiniilor disiden\u0163ilor.<\/p>\n\n\n\n<p>Acum avem trei puteri  majore, mai degrab\u0103 dec\u00e2t dou\u0103, care sporesc spa\u0163iul pentru apari\u0163ia  gre\u015felilor, dar \u015fi pentru c\u0103 lumea con\u0163ine mai multe puncte de conflict  dec\u00e2t oric\u00e2nd \u00eenainte, inclusiv unele care implic\u0103 alte state armate  nucleare, cum ar fi India, Pakistan, Israel \u015fi Coreea de Nord. Noul  R\u0103zboi Rece, de\u015fi va fi fundamental diferit de primul, va avea efecte  negative \u201eimense\u201c. Spre deosebire de primul, acesta nu va \u00eengloba toate  \u0163\u0103rile, pentru c\u0103 lumea nu mai este bipolar\u0103, iar regiuni semnificative,  precum India, vor evita s\u0103 fie atrase \u00een conflict. Cu toate acestea, un  nou astfel de conflict va afecta toate aspectele importante ale  sistemului interna\u0163ional, iar alienarea presedintelui Putin fa\u0163\u0103 de  valorile culturale contemporane ale Vestului va \u201eajuta\u201c la aceast\u0103  \u00eenstr\u0103inare. \u00cen Europa de Sud-Est exist\u0103 convingerea c\u0103 fermitatea este  singura limb\u0103 pe care Rusia o \u00een\u0163elege (din nefericire \u015fi singura limb\u0103  pe care Germania, cea bogat\u0103 dar \u201emoale\u201c, n-o vorbe\u015fte!).<\/p>\n\n\n\n<p>Var\u015fovia se \u00eenarmeaz\u0103  \u00eempotriva Rusiei, cheltuind \u00een acest scop mai mult de 10 miliarde de  dolari \u00een 2017, \u015fi dore\u015fte sta\u0163ionarea permanent\u0103 a unei divizii  americane pe teritoriul na\u0163ional. Polonia \u00ee\u015fi permite totodat\u0103 una  dintre cele mai puternice armate din UE. Moscova se pl\u00e2nge c\u0103 Polonia \u015fi  Rom\u00e2nia au permis sta\u0163ionarea sistemelor de lansare vertical\u0103 MK 41  americane care ar putea fi utilizate pentru lansarea rachetelor de  croazier\u0103 cu raz\u0103 intermediar\u0103, adic\u0103 ceea ce interzice Tratatul INF.  Aceasta, la r\u00e2ndul s\u0103u, poate fi considerat\u0103 c\u0103 este o reac\u0163ie la  sta\u0163ionarea sistemelor ruse\u015fti de rachete Iskander \u00een jurul  Kaliningradului. Aceste sisteme pot fi folosite pentru lansarea noilor  rachete cu raz\u0103 intermediar\u0103 \u015fi posibil \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 nuclear\u0103 Novator.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">\nEuropa de Est \u00een noul context<\/h2>\n\n\n\n<p>\u00cen mijlocul acestui  nou R\u0103zboi Rece, Europa Central\u0103 \u015fi de Est este divizat\u0103.\u00cen timp ce  Polonia \u015fi Rom\u00e2nia, precum \u015fi cele mai vulnerabile \u0163\u0103ri, Republicile  Baltice, se bazeaz\u0103 pe o politic\u0103 a fermit\u0103\u0163ii \u015fi a for\u0163ei militare,  Ungaria, Republica Ceh\u0103 \u015fi Slovacia sunt mai pragmatice. Aceste \u0163\u0103ri se  simt mai pu\u0163in amenin\u0163ate de Rusia dec\u00e2t nord-estul Europei \u015fi vor s\u0103  fac\u0103 afaceri cu pre\u015fedintele Vladimir Putin. \u00cens\u0103 nimeni nu neag\u0103 faptul  c\u0103 vremurile se schimb\u0103. Dreptul celui mai puternic revine \u00een politic\u0103.  \u00cen astfel de vremuri este nevoie de o for\u0163\u0103 militar\u0103 puternic\u0103. \u00cen  Europa Central\u0103 \u015fi de Est, toat\u0103 lumea modernizeaz\u0103 armata. Potrivit  informa\u0163iilor Institutului de Cercetare pentru Pace SIPRI, cheltuielile  militare din aceste regiuni au crescut cu 12% \u00een 2017, iar \u00een Europa de  Vest (calculul cuprinde \u015fi Germania) doar cu 1,7%. <\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Suntem \u00eentr-adev\u0103r \u00eentr-un R\u0103zboi Rece!<\/h2>\n\n\n\n<p>Liderii comunit\u0103\u0163ii  interna\u0163ionale se sustrag de la o astfel de considera\u0163ie. Peisajul  geopolitic reliefat de m\u0103rul discordiei, Ucraina, au adus Rusia \u015fi  comunitatea euro-atlantice pe pozi\u0163ii adverse. Exist\u0103 tendin\u0163a de a nu  categorisi stadiul actual al rela\u0163iilor interna\u0163ionale ca fiind un nou  R\u0103zboi Rece, \u00eens\u0103, din p\u0103cate, suntem plasa\u0163i \u00eentr-un astfel de context  interna\u0163ional. NATO a redus la maximum cooperarea cu Rusia, chiar a  \u00eentrerupt-o pentru o perioad\u0103 de timp \u015fi asistam la cele mai ample  exerci\u0163ii militare ale NATO \u015fi ale Rusiei de la sf\u00e2r\u015fitul R\u0103zboiului  Rece. Politica de mare putere nu a disp\u0103rut, ci revine din desuetudine.  SUA anun\u0163\u0103 posibilitatea plas\u0103rii de armament greu \u00een state membre NATO  de pe flancul estic, prima astfel de decizie de dup\u0103 1991. Pre\u015fedintele  Vladimir Putin contraatac\u0103 cu anun\u0163ul achizi\u0163ion\u0103rii a 40 de rachete  balistice continentale ce vor penetra orice scut antirachet\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Ce \u00eenseamn\u0103 aceste  declara\u0163ii? Revenim la \u00eenarmare, la propagand\u0103, la utilizarea masurilor  active \u015fi la violarea unor acorduri de neproliferare. Revenim la  lec\u0163iile Razboiului Rece care implica ca avioanele de atac ruse\u015fti s\u0103  h\u0103r\u0163uiasc\u0103 navele Aliam\u0163ei NATO pe unde le g\u0103sesc. Parc\u0103 la acela\u015fi tip  de repere ne raport\u0103m \u015fi c\u00e2nd vorbim de epoca 1945-1991. O nou\u0103 Cortin\u0103  de Fier este \u00een curs de remodelare, dar cu alte puncte de localizare.  M\u0103rile Baltic\u0103 \u015fi Neagr\u0103 devin teatre de opera\u0163iuni militare \u00een ceea ce  se dore\u015fte a fi o gestionare preventiv\u0103 \u015fi o descurajare a  comportamentului agresiv. Noul R\u0103zboi Rece, de\u015fi \u00eenc\u0103 neacceptat ca  terminologie, prezint\u0103 date diferite, dar cu acela\u015fi fundament:  competi\u0163ie \u00eentre Occident, Rusia \u015fi China, care de data acesta nu mai  are valori ideologice, dar care se bazeaz\u0103 pe cucerirea influen\u0163ei  geopolitice \u00een zone care asigur\u0103 controlul liberei circula\u0163ii a  bunurilor serviciilor \u015fi energiei. Noul R\u0103zboi Rece nu va mai fi o  confruntare bipolar\u0103, va fi o confruntare \u00een trei Rusia SUA \u015fi China. O  confruntare economic\u0103, militar\u0103 \u015fi pentru sferele de influen\u0163\u0103. <strong>Europa  va trebui s\u0103 decid\u0103 ce c\u0103r\u0163i va juca!<\/strong><\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 concurezi China \u015fi Rusia sub pragul r\u0103zboiului?<\/h2>\n\n\n\n<p>Mai mult de un an de  c\u00e2nd noua Strategie Na\u0163ional\u0103 de Ap\u0103rare a reorientat armata SUA departe  de contrainsurgen\u0163\u0103 \u015fi \u00eenapoi c\u0103tre cei mai mari concuren\u0163i strategici  ai \u0163\u0103rii China \u015fi Rusia. <strong>Ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 concureze China \u015fi Rusia sub  pragul r\u0103zboiului?<\/strong> Ceea ce \u015ftim este scris \u00een cele 11 pagini, 4900 de  cuvinte, care se g\u0103sesc \u00een materialul declasificat al strategiei.  Oficialii din cadrul Departamentului Ap\u0103r\u0103rii, c\u00e2nd au fost \u00eentreba\u0163i ce  face SUA pentru a pune \u00een aplicare strategia, \u00eencep de multe ori s\u0103  vorbeasc\u0103 despre investi\u0163ii economice, asisten\u0163\u0103 pentru securitate \u015fi  v\u00e2nz\u0103ri de arme. \u00cen parte, aceasta se datoreaz\u0103 faptului c\u0103, \u00een special,  China utilizeaz\u0103 instrumente economice pentru a ob\u0163ine rezultate  militare \u015fi a confrunta SUA <a href=\"#2\">[2]<\/a>.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen Africa, liderii  Pentagonului urm\u0103resc s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 Beijingul va investi \u00eentr-un port din  Africa de Vest care ar putea s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 navele de r\u0103zboi la  nevoie <a href=\"#3\">[3]<\/a>. Strategia National\u0103 de Securitate a SUA pune accentul pe o  abordare interdepartamental\u0103 a problemei, solicit\u00e2nd \u201eintegrarea solid\u0103 a  mai multor elemente ale puterii na\u0163ionale &#8211; diploma\u0163ie, informa\u0163ie,  economie, finan\u0163e, informa\u0163ii, for\u0163e de ordine \u015fi militare\u201c. \u00cen  versiunea public\u0103 neclasificat\u0103, strategia subliniaz\u0103 importan\u0163a  alian\u0163elor \u015fi a parteneriatelor SUA \u00een \u201eextinderea spa\u0163iului competitiv.  Disponibilitatea rivalilor de a renun\u0163a la agresiune va depinde de  percep\u0163ia lor asupra puterii SUA \u015fi a vitalit\u0103\u0163ii alian\u0163elor \u015fi  parteneriatelor noastre\u201c, se arat\u0103 \u00een document. Aceste tipuri de  activit\u0103\u0163i de parteneriat non-conflict sunt, \u00een mod tradi\u0163ional, sub  responsabilitatea Departamentului de Stat. Exist\u0103 \u00eentreb\u0103ri dac\u0103  Departamentul are chiar expertiza necesar\u0103 pentru a face acel tip de  analiz\u0103 economic\u0103 care s\u0103 poat\u0103 duce la concluzii ce pot dezvolta o  concuren\u0163\u0103 cu evolu\u0163ia economic\u0103 a Chinei. (Nu exist\u0103 \u201eeconomist-\u015fef\u201c la  Pentagon, a\u015fa cum exist\u0103 nici la Departamentul de Stat).<\/p>\n\n\n\n<p>Concuren\u0163a \u00eentre  marile puteri descrie un model specific al rela\u0163iilor dintre state  practicat de marile imperii \u015fi state-na\u0163iuni din secolul al  \u015faptesprezecelea p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al XX-lea. Cre\u015fterea Chinei  ca putere economic\u0103 \u015fi politic\u0103 \u015fi asertivitatea cresc\u00e2nd\u0103 a Rusiei pe  scena mondial\u0103 au alimentat analogii cu acea vreme. Dar epoca emergent\u0103  nu se potrive\u015fte cu tiparele trecutului. Cazul clasic este Europa \u00een mai  multe perioade distincte din secolul al XVII-lea p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul  secolului al XX-lea: Fran\u0163a, Marea Britanie, imperiile habsburgice \u015fi  austro-ungare, Prusia (mai t\u00e2rziu Germania), Spania, Rusia \u015fi al\u0163ii  \u00eengrijora\u0163i, \u00eenarma\u0163i \u015fi alinia\u0163i unii \u00eempotriva altora \u00eentr-un concurs  geopolitic. \u00cen competi\u0163ia clasic\u0103 a marilor puteri, rivalit\u0103\u0163ile se  manifest\u0103 de obicei \u00een forme militare de concuren\u0163\u0103 \u015fi de conflict.  Tensiunile economice, sociale \u015fi culturale au modelat aceast\u0103  competi\u0163ie, dar conflictele tradi\u0163ionale \u00eentre marile puteri au fost  definite de perspectiva luptei la scar\u0103 larg\u0103. Marile puteri de la  Fran\u0163a lui Napoleon la Prusia lui Bismarck la perioada Wilhelmine <a href=\"#4\">[4]<\/a> a  Germaniei c\u0103tre revizioni\u015ftii anilor 1930 s-au amenin\u0163at unii pe al\u0163ii  prin invazie \u015fi r\u0103zboi. For\u0163a militar\u0103 a fost arbitrul final al  competi\u0163iei.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\"><p>Lumea de ast\u0103zi  reflect\u0103 astfel un amestec complex de elemente unipolare, bipolare \u015fi  multipolar\u0103, care nu se potrivesc cu viziunea clasic\u0103 a unui set de  coliziuni de puteri aproape echivalente. <\/p><\/blockquote>\n\n\n\n<p><strong>Fiecare dintre aceste  trei elemente &#8211; un sistem multipolar, o nerespectare general\u0103 a  constr\u00e2ngerilor bazate pe reguli asupra comportamentului \u015fi prezen\u0163a  unor forme politice \u015fi militare dominante de rivalitate &#8211; este prezent\u0103  \u00een perioadele de concuren\u0163\u0103 ale marilor puteri.<\/strong> Dar aceste rivalit\u0103\u0163i  (\u015fi alte rela\u0163ii dintre marile puteri de ast\u0103zi) se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een moduri  diferite \u015fi \u00eentr-un context interna\u0163ional mai larg, care nu seam\u0103n\u0103  prea mult cu competi\u0163iile dintre marile puteri, din trecut. <strong>Structura  actual\u0103 a sistemului interna\u0163ional nu este fundamental multipolar\u0103. Ea  prezint\u0103 semne cresc\u00e2nde de multipolaritate, \u00een grade reduse se  manifest\u0103 \u00eenc\u0103 o predominan\u0163\u0103 a SUA dar au ap\u0103rut mai multe puteri  regionale devenite, peste noapte, asertive.<\/strong> Cu toate acestea, structura  actual\u0103 p\u0103streaz\u0103 \u015fi multe elemente de unipolaritate ale perioadei de  post-r\u0103zboi. Washingtonul r\u0103m\u00e2ne puterea predominant\u0103 din mai multe  motive, printre care enumer\u0103m: superioritatea sa militar\u0103, rolul s\u0103u de  lider \u00een at\u00e2t de multe organiza\u0163ii interna\u0163ionale, setul s\u0103u formidabil  de alia\u0163i \u015fi proprietatea sa asupra monedei de rezerv\u0103 mondiale  (dolarul). \u00cen acela\u015fi timp, sistemul \u00een curs de dezvoltare are elemente  importante de bipolaritate: Statele Unite \u015fi China sunt \u00een mod clar pe  primul loc printre egali, iar rivalitatea lor ar putea juca un rol  dispropor\u0163ionat \u00een modelarea cursului politicii mondiale.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Lumea de ast\u0103zi  reflect\u0103 astfel un amestec complex de elemente unipolare, bipolare \u015fi  multipolar\u0103, care nu se potrivesc cu viziunea clasic\u0103 a unui set de  coliziuni de puteri aproape echivalente.<\/strong> Strategia principalului rival  al Statelor Unite &#8211; China &#8211; este, prin urmare, s\u0103-\u015fi promoveze  interesele \u00een primul r\u00e2nd prin mijloace economice, geopolitice \u015fi  informa\u0163ionale. Puterea militar\u0103 sus\u0163ine cu siguran\u0163\u0103 unele dintre  ambi\u0163iile Chinei, cum ar fi dominan\u0163a \u00een Marea Chinei de Sud \u015fi pozi\u0163ia  beligerant\u0103 fa\u0163\u0103 de Taiwan. Dar activit\u0103\u0163ile Chinei sunt palpabile  ast\u0103zi \u00een compara\u0163ie cu formele anterioare de agresiune militar\u0103 de mare  putere, care adesea au implicat amenin\u0163\u0103ri existen\u0163iale pentru \u0163\u0103rile  \u00een competi\u0163ie &#8211; flota Germaniei amenin\u0163\u00e2nd supravie\u0163uirea Regatului Unit  \u00eenainte de Primul R\u0103zboi Mondial, Fran\u0163a napoleonic\u0103 invad\u00e2nd vecinii  ei \u015fi altele asemenea. Indiferent care sunt obiectivele de ast\u0103zi ale  Chinei, ele nu vor fi servite de un atac direct asupra altor mari  puteri. Cartea Alb\u0103 a Ap\u0103r\u0103rii dat\u0103 publicita\u0163ii recent de China  r\u0103spunde la Raportul Secretarului Ap\u0103r\u0103rii al SUA referitor la Puterea  Militar\u0103 a Chinei. Cartea Alb\u0103 spune: \u201eRivalitatea strategic\u0103 la nivel  mondial se accentueaz\u0103\u201c, iar Statele Unite \u015fi-au ajustat strategiile \u00een  domeniile securit\u0103\u0163ii \u015fi ap\u0103r\u0103rii \u015fi au adoptat \u201em\u0103suri unilaterale\u201c.  Washingtonul a \u201eprovocat \u015fi intensificat rivalitatea \u00eentre principalele  \u0163\u0103ri, \u015fi-a crescut \u00een mod semnificativ cheltuielile cu Ap\u0103rarea, a cerut  capacit\u0103\u0163i suplimentare \u00een domeniile nuclear, spa\u0163ial, ap\u0103r\u0103rii  cibernetice \u015fi ap\u0103r\u0103rii antirachet\u0103 \u015fi a subminat stabilitatea  strategic\u0103 mondial\u0103\u201c.<\/p>\n\n\n\n<p>\n Cele dou\u0103 \u0163\u0103ri poart\u0103 \nun r\u0103zboi comercial din 2018 \u015fi se afl\u0103 \u201ela cu\u0163ite\u201c pe tema instal\u0103rii \nde c\u0103tre China a unor infrastructuri militare pe insule asupra c\u0103rora \nde\u0163ine controlul la Marea Chinei de Sud &#8211; o zon\u0103 a c\u0103rei suveranitate o \nrevendic\u0103 aproape \u00een \u00eentregime. Armata chinez\u0103 are ambi\u0163ia s\u0103-\u015fi \nconsolideze arsenalul tehnologic de v\u00e2rf \u015fi subliniaz\u0103 c\u0103 este \u201e\u00eenc\u0103 \nmult \u00een urma principalelor armate din lume\u201c. Conflictele evoleaz\u0103 c\u0103tre \nun \u201er\u0103zboi inteligent\u201c, se relev\u0103 \u00een document, \u00een care se evoc\u0103 recursul\n tot mai mare la inteligen\u0163a artificial\u0103, la date sau la cloud.\u201cCartea \nalb\u0103\u201c a Ap\u0103r\u0103rii promite, de asemenea, \u201ereprimarea\u201c separatismului \u00een \nTibet (vest), dar \u015fi \u00een Xinjiang (nord-vest) &#8211; un vast teritoriu \u00een care\n au loc frecvent atentate, atribuite de Beijing unor membri ai etniei \nmajoritar musulmane, \u00een regiune, a uigurilor. Ea este \u015fi mai ferm\u0103 \u00een \nproblema Taiwanului, o insul\u0103 cu aproximativ 23 de milioane de \nlocuitori, condus\u0103 de un regim rival Beijingului, dar pe care China o \nconsider\u0103 una dintre provinciile sale. \u201eChina trebuie \u015fi va fi \nunificat\u0103\u201c, se subliniaz\u0103 \u00een document. \u015ei c\u00e2nd te gande\u015fti ca la fiecare\n portavion american sunt dedicate 1200 de rachete cu raz\u0103 medie de \nac\u0163iune!<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Concuren\u0163a marilor puteri pe fundalul unui R\u0103zboi Rece<\/h2>\n\n\n\n<p>Discu\u0163ia despre  competi\u0163ia marilor puteri poate continua cu argumente diverse, cert este  c\u0103, ast\u0103zi, analiza situa\u0163iei rela\u0163iilor interna\u0163ionale ne duce c\u0103tre o  nou\u0103 competi\u0163ie a marilor puteri \u00eentr-un fundal de R\u0103zboi Rece. Dar  trebuie s\u0103 \u0163inem cont de obiectivele diferite pe care le au concuren\u0163ii.  Astfel, Rusia \u015fi China, de exemplu, prezint\u0103 provoc\u0103ri diferite pentru  Washington. Ambele caut\u0103 securitatea regimului \u015fi recunoa\u015fterea ca  puteri egale, dar Rusia urm\u0103re\u015fte s\u0103 perturbe ordinea curent\u0103 condus\u0103 de  SUA, \u00een timp ce China \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 rolul Statelor Unite \u00een  centrul politicii mondiale. Rela\u0163iile dintre Statele Unite \u015fi Rusia sunt  distorsionate \u015fi fiecare parte are o evaluare foarte diferit\u0103 a ceea ce  s-a \u00eent\u00e2mplat. Oficialii americani indic\u0103 anexarea Crimeei de catre  Kremlin \u015fi r\u0103zboiul ascuns s\u00e2ngeros pe care for\u0163ele ruse\u015fti le  desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een estul Ucrainei. Washingtonul remarc\u0103 totodat\u0103 suprimarea  de c\u0103tre Kremlin a societ\u0103\u0163ii civile \u00een \u0163ar\u0103, readucerea \u00een prim plan a  armelor nuclare \u015fi provoc\u0103rile sale militare fa\u0163\u0103 de alia\u0163ii \u015fi  partenerii americani din Europa. SUA subliniaz\u0103 interven\u0163ia militar\u0103 a  Rusiei \u00een Siria, menit\u0103 s\u0103 sus\u0163in\u0103 dictatura brutal\u0103 a lui Bashar  al-Assad \u015fi atrag aten\u0163ia asupra unei \u00eencerc\u0103ri f\u0103r\u0103 precedent, printr-o  campanie de hacking \u015fi dezinformare sus\u0163inut\u0103 de Kremlin, de a  interfera cu alegerile preziden\u0163iale din SUA din 2016.<\/p>\n\n\n\n<p>Pre\u015fedintele rus  Vladimir Putin \u015fi cercul s\u0103u de \u201eprieteni\u201c v\u0103d lucrurile \u00een mod diferit.  \u00cen Ucraina, Moscova se vede ca fiind de\u0163in\u0103torul de facto al puterii  oprind expansiunea geopolitic\u0103 a Statelor Unite, a NATO \u015fi a UE.  Kremlinul subliniaz\u0103 c\u0103 Washingtonul \u015fi alia\u0163ii s\u0103i au trimis trupe p\u00e2n\u0103  la grani\u0163a cu Rusia(!?). Ace\u015ftia sus\u0163in c\u0103 Statele Unite au intervenit  \u00een mod repetat \u00een politica intern\u0103 rus\u0103 \u015fi au contestat faptul c\u0103 fostul  Secretar de Stat american Hillary Clinton a instigat la proteste  antiguvernamentale la Moscova \u00een decembrie 2011. Ru\u015fii sus\u0163in c\u0103 Statele  Unite se amestec\u0103 \u00een Siria pentru a r\u0103sturna un guvern legitim, \u00eentr-o  ultim\u0103 \u00eencercare de a r\u0103sturna regimurile care nu le sunt pe plac.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\"><p>Abordarea sfid\u0103toare  pare s\u0103 aib\u0103 un sprijin puternic din partea elitei ruse\u015fti, care se  a\u015feaz\u0103 cu credin\u0163\u0103 \u00een cauza de a se ridica \u00een fa\u0163a Statelor Unite \u015fi de a  reafirma statutul de mare putere a Rusiei. <\/p><\/blockquote>\n\n\n\n<p>Analiz\u00e2nd la rece,  diferen\u0163a dintre aceste dou\u0103 nara\u0163iuni este periculoas\u0103. Nu numai c\u0103  tensiunile accentuate ridic\u0103 riscul unui accident militar sau al unei  confrunt\u0103ri \u00een Europa \u015fi \u00een afara ei, ele sunt, de asemenea, \u00een mare  m\u0103sur\u0103 o reflectare a resentimentelor profund \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een cadrul  unit\u0103\u0163ii de securitate na\u0163ional\u0103 ruseasc\u0103, care ar putea s\u0103 persiste  dincolo de epoca pre\u015fedintelui Putin. Diferen\u0163ele dintre Statele Unite  \u015fi Rusia sunt profunde \u015fi nu sunt supuse unor solu\u0163ii u\u015foare. Dup\u0103  revenirea lui Putin la pre\u015fedin\u0163ie \u00een 2012, regimul a creat o  mentalitate a \u201efort\u0103re\u0163ei\u201c, mobiliz\u00e2nd publicul intern pentru a ap\u0103ra  Rusia \u00eempotriva adversarilor str\u0103ini. Anexarea Crimeei a transformat  peste noapte peisajul politic rus intern, propuls\u00e2ndu-l pe pre\u015fedintele  Putin la niveluri de popularitate f\u0103r\u0103 precedent. Iar \u00een Siria,  Kremlinul \u015fi-a valorificat interven\u0163ia pentru a sublinia revenirea  Rusiei la proeminen\u0163a global\u0103. Colapsul pre\u0163urilor petrolului care a  \u00eenceput \u00een 2014 a lovit din greu economia Rusiei, la fel ca \u015fi  sanc\u0163iunile pe care Occidentul le-a aplicat ca r\u0103spuns la agresiunea  Rusiei din Ucraina \u00een acela\u015fi an. Cu toate acestea, pre\u015fedintele Putin a  demonstrat c\u0103 nu se retrage de pe scena interna\u0163ional\u0103. Abordarea  sfid\u0103toare pare s\u0103 aib\u0103 un sprijin puternic din partea elitei ruse\u015fti,  care se a\u015feaz\u0103 cu credin\u0163\u0103 \u00een cauza de a se ridica \u00een fa\u0163a Statelor  Unite \u015fi de a reafirma statutul de mare putere a Rusiei. <\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Concluzii<\/h2>\n\n\n\n<p>\u00cen ultimii ani, Rusia  \u015fi Occidentul s-au \u00eendreptat spre ceva care seam\u0103n\u0103 mult cu un al doilea  R\u0103zboi Rece. Aceast\u0103 confruntare poate s\u0103 nu prezinte o situ\u0163ie  similar\u0103 cu domeniul geopolitic \u015fi ideologic al primului, dar \u00eenc\u0103  prezint\u0103 un risc ridicat de conflict real. \u201e\u00cent\u00e2lnirile\u201c pe care navele  de r\u0103zboi ale NATO le-au avut cu avioanele de lupt\u0103 ruse\u015fti nu sunt un  accident, ele fac parte dintr-o strategie deliberat\u0103 a Kremlinului de a  intimida adversarii Moscovei, sunt dac\u0103 vre\u0163i o lec\u0163ie din timpul  R\u0103zboiului Rece. Chiar \u015fi a\u015fa, administra\u0163ia Trump ar trebui s\u0103 \u0163in\u0103 u\u015fa  deschis\u0103 pentru a continua procesul de g\u0103sire a unor solu\u0163ii la  controlul armelor. Edificiul americano-rus de control al armelor este \u00een  pericol s\u0103 se pr\u0103bu\u015feasc\u0103: Tratatul \u00eempotriva rachetelor anti-balistice  \u015fi Tratatul privind for\u0163ele armate conven\u0163ionale din Europa nu mai sunt  \u00een vigoare, tratatul INF al for\u0163elor nucleare intermediare dispare \u00een  august 2019, iar noul Tratatul START urmeaz\u0103 s\u0103 expire \u00een 2021. Nici  Rusia, nici Statele Unite nu sunt preg\u0103tite pentru un nou acord de  control al armelor, \u00een primul r\u00e2nd datorit\u0103 agendelor conflictuale.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\"><p>Congresul american are  puterea de a controla politica extern\u0103 american\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t, oricare  ar fi locuitorul de la Casa Alb\u0103, interesele Americii s\u0103 fie respectate  ad litteram! Asta este adevarata democra\u0163ie pe care grecii ne-au  transmis-o peste veacuri. <\/p><\/blockquote>\n\n\n\n<p>Moscova dore\u015fte s\u0103  restric\u0163ioneze desf\u0103\u015furarea sistemelor SUA de ap\u0103rare antirachet\u0103 \u015fi a  armelor conven\u0163ionale de \u00eenalt\u0103 tehnologie, \u00een timp ce Washingtonul  dore\u015fte s\u0103 reduc\u0103 \u015fi mai mult num\u0103rul de arme nucleare strategice \u015fi  tactice ruse\u015fti. Dar nici unul nu vrea s\u0103 renun\u0163e total la acestea.  Clinton, Bush \u015fi Obama \u015fi-au pus mari speran\u0163e asupra comer\u0163ului ca  motor al rela\u0163iilor mai bune cu Rusia. To\u0163i au fost frustra\u0163i de faptul  c\u0103 cele dou\u0103 \u0163\u0103ri nu sunt, \u00een mare parte, parteneri comerciali naturali.  Pre\u015fedintele Trump a mo\u015ftenit o rela\u0163ie c\u00e2rpit\u0103 \u00eentre SUA \u015fi Rusia,  datorat\u0103 la peste 25 de ani de speran\u0163e \u015fi dezam\u0103giri alternative. Ca \u015fi  candidat \u015fi dar \u015fi ca pre\u015fedinte ales, Trump a cerut \u00een mod repetat o  nou\u0103 abordare. \u201eDe ce s\u0103 nu te al\u0103turi Rusiei?\u201c, a \u00eentrebat el.  R\u0103spunsul este c\u0103, \u00een centrul rela\u0163iilor, exist\u0103 dezacorduri asupra  problemelor pe care fiecare \u0163ar\u0103 le consider\u0103 fundamentale pentru  interesele sale. Ele nu pot fi dep\u0103\u015fite cu u\u015furin\u0163\u0103 de trecerea timpului  sau de \u00eent\u00e2lnirea la nivel \u00eenalt sau de ambele luate \u00eempreun\u0103.  Congresul american are puterea de a controla politica extern\u0103 american\u0103  astfel \u00eenc\u00e2t, oricare ar fi locuitorul de la Casa Alb\u0103, interesele  Americii s\u0103 fie respectate<strong> ad litteram<\/strong>! Asta este adevarata democra\u0163ie  pe care grecii ne-au transmis-o peste veacuri. <\/p>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator\"\/>\n\n\n\n<p style=\"font-size:12px\"><span id=\"1\">[1]<\/span> 1945 &#8211; finalul celui  de-al Doilea R\u0103zboi Mondial cu na\u015fterea unei Noi Ordini Mondiale; 1985 &#8211;  anul \u00eenceperii dialogului pentru Acordul INF \u00eentre URSS \u015fi SUA semnat  \u00een 1987. <\/p>\n\n\n\n<p style=\"font-size:12px\"><span id=\"2\">[2]<\/span>\u00cen Groenlanda, de exemplu, Beijingul a c\u0103utat s\u0103 finan\u0163eze \u015fi s\u0103  construiasc\u0103 trei aeroporturi \u00een Nuuk, pe care Pentagonul le-a  considerat ca put\u00e2nd c\u0103p\u0103ta un profil militar dac\u0103 adminstratorii  oficiali ar fi intrat \u00een incapacitate de rambursare a finan\u0163\u0103rii. <\/p>\n\n\n\n<p style=\"font-size:12px\"><span id=\"3\">[3]<\/span>China are \u00eenc\u0103 din timpurile imperiale dorin\u0163a de cucerire de noi  teritorii \u00een Africa. Dup\u0103 alungarea mongolilor, \u00een 1368, \u00eemp\u0103ratul Yong  Le, din dinastia Ming, \u015fi-a pus \u00een aplicare planul de cucerire a  m\u0103rilor.El l-a numit pe Zheng He \u201eAmiral al M\u0103rilor din Vest\u201c \u015fi i-a pus  la dispozi\u0163ie resursele pentru construirea celei mai mari flote  cunoscute p\u00e2n\u0103 atunci. C\u00e2t de mare? Prima c\u0103l\u0103torie a amiralului He a  \u00eenceput \u00een 1405 \u015fi a fost condus\u0103 dintr-o nav\u0103 cu o lungime de 120 de  metri, aflat\u0103 \u00een fruntea unei flote de 317 de nave, care transporta  circa 28.000 de oameni, membri ai echipajului \u015fi solda\u0163i (Wikipedia). <\/p>\n\n\n\n<p style=\"font-size:12px\"><span id=\"4\">[4]<\/span>Termenul Imperiul German se refer\u0103 de obicei la Germania \u00eencep\u00e2nd cu  fondarea ei ca stat na\u0163ional unificat la 8 ianuarie 1871 \u015fi p\u00e2n\u0103 la  abdicarea ultimului kaizer, Wilhelm al II-lea, la 9 noiembrie 1918.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Discu\u0163ia despre competi\u0163ia marilor puteri poate continua cu argumente diverse, cert este c\u0103, ast\u0103zi, analiza situa\u0163iei rela\u0163iilor interna\u0163ionale ne duce c\u0103tre o nou\u0103 competi\u0163ie a marilor puteri \u00eentr-un fundal de R\u0103zboi Rece. Scurt excurs \u00een timp \u00cen 2015 vorbeam despre un nou R\u0103zboi Rece \u00eentre SUA \u015fi Rusia. Am fost repede contrat de diver\u015fi colegi, comentatori, dar \u015fi profesori \u015fi politicieni sau oameni din servicii, care mi-au explicat c\u0103 nu este vorba de a\u015fa ceva. De fapt era o repulsie a elitei politice de a recuno\u015fte o astfel de caracterizare. Apoi a ap\u0103rut cartea lui lui Michael McFaul \u201eFrom Cold War to Hot Peace: An American Ambassador in Putin&#8217;s Russia\u201c [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":5735,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,19,20,9],"tags":[],"class_list":["post-5734","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-america","category-asia","category-blog"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5734"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5734"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5734\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5755,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5734\/revisions\/5755"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5735"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5734"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5734"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5734"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}