{"id":5814,"date":"2019-12-23T12:22:00","date_gmt":"2019-12-23T10:22:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=5814"},"modified":"2020-01-06T12:46:36","modified_gmt":"2020-01-06T10:46:36","slug":"sultanul-de-la-bosfor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/sultanul-de-la-bosfor\/","title":{"rendered":"Sultanul de la Bosfor"},"content":{"rendered":"\n

\u00cen urm\u0103 cu zece ani, mul\u0163i politicieni din Europa au pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii nevoia unor depozite avansate pentru armele nucleare americane. Aceast\u0103 discu\u0163ie a devenit \u201emut\u0103\u201d acum, deoarece Moscova a adoptat o atitudine beligerant\u0103 fa\u0163\u0103 de Occident, iar militarii ru\u015fi au confiscat Crimeea \u015fi au provocat un conflict armat \u00een estul Ucrainei. Washingtonul \u015fi NATO v\u0103d \u00een continuare necesitatea de\u0163inerii de bombe nucleare americane \u00een Europa.<\/p>\n\n\n\n

\n\tDe\u015fi orice utilizare a unei arme nucleare ar avea un efect militar dar \n\u015fi unul civil devastator, Alian\u0163a a considerat c\u0103 aceste bombe au \u00een \nprimul r\u00e2nd un scop politic: descurajarea \u015fi, \u00een cazul \u00een care \ndescurajarea e\u015fueaz\u0103 \u015fi un conflict izbucne\u015fte, s\u0103 semnalizeze (prin \nposibila utilizare a lor) c\u0103 problemele sunt pe punctul de a escalada la\n niveluri poten\u0163ial oribile \u015fi, astfel, ar pune cap\u0103t conflictului. <\/em>Rela\u0163iile\n SUA-Turcia s-au deteriorat \u00een mod dramatic \u00een ultimul timp. De cur\u00e2nd, \nun senator republican a sugerat suspendarea Turciei din alian\u0163a NATO.<\/p>\n\n\n\n

\n\t\u00cen aceste condi\u0163ii, armele nucleare americane nu-\u015fi g\u0103sesc locul \u00een \nTurcia. Este timpul s\u0103 le aducem \u00een Europa! O alt\u0103 chestiune \n\u00eengrijor\u0103toare este o declara\u0163ie recenta a lui Erdogan. Pre\u015fedintele \nErdogan spune c\u0103 vrea arme nucleare \u00een propriul arsenal militar. \u00cen \nseptembrie, el a spus partidului s\u0103u politic: \u201eUnele \u0163\u0103ri au rachete \ncu focoase nucleare. Dar Occidentul insist\u0103 asupra faptului c\u0103 noi nu le\n putem avea. Nu pot accepta acest lucru<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-un interviu la televiziune, pe data de 11 decembrie, ministrul de externe, Mevlut Cavusoglu, a avertizat c\u0103 Turcia ar putea \u00eempiedica Statele Unite s\u0103 foloseasc\u0103 dou\u0103 baze cheie din \u0163ar\u0103 ca r\u0103spuns la posibile sanc\u0163iuni privind achizi\u0163ionarea de rachete ruse\u015fti S-400 de c\u0103tre Ankara \u015fi datorit\u0103 campaniei sale militar\u0103 din nord-estul Siriei. Nu a fost prima dat\u0103 c\u00e2nd Ankara a dat astfel de avertismente, dar cu perspectiva sanc\u0163iunilor care se apropie, tonul avertismentului pare s\u0103 fie mai dur.\u00a0\u00cen interviul acordat canalului pro-guvernamental A Haber, Cavusoglu a fost \u00eentrebat:\u00a0cum va r\u0103spunde Ankara la eventualele sanc\u0163iuni ale Congresului SUA \u015fi dac\u0103 starea bazei americane din Incirlik, nu departe de grani\u0163a cu Siria, poate fi revizuit\u0103<\/em>?. Ministrul a r\u0103spuns c\u0103 starea \u201eat\u00e2t a bazei de la Incirlik c\u00e2t \u015fi a bazei de la Kurecik<\/em>\u201d poate fi revizuit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n\tKurecik este o baz\u0103 NATO din estul provinciei Malatya, care g\u0103zduie\u015fte o\n sta\u0163ie radar de avertizare timpurie ca parte a sistemului de ap\u0103rare \nanti-rachet\u0103 al NATO. \u00cen 2017, Cavusoglu avertizase c\u0103 Turcia ar putea \nlua \u00een considerare \u00eenchiderea bazei Incirlik, deoarece a fost \u201eenervat\u0103<\/em>\u201d de \u201eatitudinea unora dintre membrii NATO<\/em>\u201d\n fa\u0163\u0103 de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), grupul insurgent \nconsiderat o organiza\u0163ie terorist\u0103 de Ankara \u015fi de o parte a comunit\u0103\u0163ii\n interna\u0163ionale. \u00cen iulie trecut, el a f\u0103cut aluzie din nou la \nutilizarea \u201ecardului Incirlik\u201d \u00een cazul sanc\u0163iunilor din cadrul Legea \nprivind combaterea adversarilor din Americii prin sanc\u0163iuni \n(CAATSA-Countering America\u2019s Adversaries Through Sanctions Act). <\/p>\n\n\n\n

\n\tAv\u00e2nd \u00een vedere cele mai recente evolu\u0163ii de la Washington, luarea \u00een \ndiscu\u0163ie a bazelor americane de la  Incirlik \u015fi Kurecik are ca scop \nstimularea puterii de negociere a Ankarei. Tensiunile turco-americane au\n atins maximul \u00een octombrie 2019, dup\u0103 ce Ankara a lansat Opera\u0163iunea \nIzvorul P\u0103cii (Peace Spring) \u00eempotriva kurzilor din Unit\u0103\u0163ilor de \nProtec\u0163ie a Poporului afiliate la PKK, din nord-estul Siriei, ceea ce a \ndeterminat o mul\u0163ime de proiecte de sanc\u0163iuni \u00een Congresul SUA. Cu toate\n acestea, pre\u015fedintele SUA, Donald Trump, \u015fi-a men\u0163inut atitudinea \n\u201elini\u015ftit\u0103\u201d fa\u0163\u0103 de Turcia, iar tensiunile par s\u0103 se relaxeze, \u00een \nspecial dup\u0103 vizita pre\u015fedintelui Recep Tayyip Erdogan din 13 noiembrie \nde la Washington. Cu toate acestea, mecanismul de sanc\u0163iuni din Congres,\n merge \u00eenainte.<\/p>\n\n\n\n

\n\tComitetul pentru Rela\u0163ii Externe al Senatului a avansat pe 11 decembrie\n un proiect de lege conceput pentru a sanc\u0163iona liderii Turciei, \nindustria energetic\u0103 \u015fi sistemul financiar implicat \u00een campania militar\u0103\n din Siria. Legisla\u0163ia con\u0163ine, de asemenea, o dispozi\u0163ie pentru \naplicarea CAATSA, care ar putea \u00eenghe\u0163a activele turce\u015fti, restric\u0163iona \nvizele \u015fi poate limita accesul la credite, ca r\u0103spuns la achizi\u0163ionarea \nde c\u0103tre Ankara a sistemelor de ap\u0103rare aerian\u0103 S-400 din Rusia.<\/p>\n\n\n\n

\n\tBaza aerian\u0103 Incirlik a devenit opera\u0163ional\u0103 \u00een 1955, deoarece \nTurcia a \u00eencercat s\u0103 promoveze leg\u0103turile cu NATO \u015fi cu blocul de \nsecuritate occidental. Este \u00een esen\u0163\u0103 o baz\u0103 turc\u0103, cu o parte din ea \nalocat\u0103 folosirii armatei americane. Facilitatea este una dintre cele \nmai mari 13 baze disponibile militarilor americani din \u00eentreaga lume. \nCele mai recente condi\u0163ii de utilizare ale acesteia sunt stabilite \u00een \nAcordul de ap\u0103rare \u015fi cooperare economic\u0103, pe care Turcia \u015fi Statele \nUnite le-au semnat \u00een martie 1980. \u00cen baza acordului, toate bazele \u015fi \nfacilit\u0103\u0163ile pe care le acoper\u0103 – inclusiv Incirlik – sunt alocate \nStatelor Unite ca parte a principiile din Tratatul NATO \u015fi \u00een \nconformitate cu planurile de ap\u0103rare ale NATO. Conform acordului, \nStatele Unite recunosc toate drepturile suverane turce asupra Incirlik \n\u015fi se angajeaz\u0103 s\u0103 nu disloce avioane de r\u0103zboi pentru alte opera\u0163iuni \ndec\u00e2t misiunile NATO. For\u0163a aerian\u0103 turc\u0103 este responsabil\u0103 pentru toate\n serviciile de trafic aerian \u015fi de control din baz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n\tA 10-a escadril\u0103 american\u0103 de avioane de alimentare, condus\u0103 de un \ngeneral, este sta\u0163ionat\u0103 la Incirlik pentru a \u00eendeplini misiuni de \nrealimentare \u00een zbor \u00een zona Orientului Mijlociu. \u00cenc\u0103 de la inaugurare,\n baza a f\u0103cut obiectul unor controverse politice \u015fi a \u201eatacurilor\u201d \nadversarilor interni ai parteneriatului militar cu Statele Unite. De \nfapt, Ankara a \u00eempiedicat Statele Unite s\u0103 foloseasc\u0103 baza \u00eenc\u0103 \u00eenainte \nde anii 80. Mi\u015fcarea a avut loc \u00een iulie 1975, \u00een urma embargoul SUA \nasupra livr\u0103rii armelor c\u0103tre for\u0163ele turce, ca urmare a interven\u0163iei \nmilitare a Turciei \u00een Cipru, \u00een anul 1974. Baza a fost redeschis\u0103 dup\u0103 \nce Congresul SUA a ridicat embargoul \u015fi a reinstalat asisten\u0163a militar\u0103 \npentru Turcia \u00een septembrie 1978. Un sondaj public de opinie, realizat \nla jum\u0103tatea lunii noiembrie, arat\u0103 c\u0103 30% din turci consider\u0103 c\u0103 ar \ntrebui ca s\u0103 fie interzis\u0103 folosirea bazei de la Incirlik de c\u0103tre SUA, dac\u0103 leg\u0103turile bilaterale se deterioreaz\u0103 \u00een continuare,<\/em> \u00een timp ce 64% sunt \u00een favoarea unei interdic\u0163ii directe<\/em>.\n De asemenea, sondajul sugereaz\u0103 c\u0103 turcii nu prea au \u00eencredere c\u0103 \npre\u015fedintele Donald Trump ar putea ajuta la ameliorarea leg\u0103turilor \nbilaterale. Peste 84% consider\u0103 c\u0103 nu ar trebui s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00een \npre\u015fedintele Donald Trump \u015fi doar 6% afirm\u0103 c\u0103 pre\u015fedintele american \ngaranteaz\u0103 \u00eencrederea bilateral\u0103. Cu alte cuvinte, publicul turc este deja \u201epreg\u0103tit\u201d pentru \u00eenchiderea bazei!<\/strong>C\u00e2t\n de departe s-ar putea ajunge \u00een acest joc de negociere este greu de \nprev\u0103zut, \u00eens\u0103 un lucru este cert: Ankara nu \u00ee\u015fi poate permite s\u0103 \n\u00eenchid\u0103 baza Incirlik dec\u00e2t dac\u0103 decide c\u0103 \u00ee\u015fi poate permite s\u0103 renun\u0163e \nla NATO.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n\tGrecia, noul pol cu greutate geopolitic\u0103 la Mediteran\u0103 <\/strong><\/h2>\n\n\n\n

SUA au 50 de bombe nucleare B-61 la Incirlik, bombe care trebuie transferate \u00eentr-o infrastructur\u0103 european\u0103 stabil\u0103 \u015fi sigur\u0103, cum ar fi, de exemplu, baza aerian\u0103 Aviano din Italia sau la alte baze europene [1]<\/a>, eventual mutarea poate avea loc \u00een \u0163\u0103ri ca Ciprul sau Grecia. \u00cen Cipru exist\u0103 baza aerian\u0103 Akrotiriou care este deja sediul avia\u0163iei militare \nregale a Marii Britanii \u015fi dispune de coridoare \u015fi de instala\u0163ii asem\u0103n\u0103toare celor de la Incirlik. Baza cipriot\u0103 ofer\u0103 oportunit\u0103\u0163i similare cu cele de la baza Incirlik. \u00cen plus, se afl\u0103 \u00een apropierea \u201eteatrului de opera\u0163iuni\u201d din Orientul Mijlociu, av\u00e2nd avantajul c\u0103 se afl\u0103 pe teritoriu european. Alegerea Ciprului va trimite \u00een acela\u015fi timp Turciei un mesaj clar c\u0103 SUA nu mai sunt dispuse s\u0103 tolereze supravegherea ilegal\u0103 a activit\u0103\u0163ii petroliere \u015fi h\u00e2r\u0163uirea naval\u0103 permanent\u0103 a companiilor care cerceteaz\u0103 \u015fi exploateaz\u0103 \u0163i\u0163ei, din partea Turciei, \u00een zona economic\u0103 exclusiv\u0103 a Ciprului. Trebuie men\u0163ionat faptul c\u0103 for\u0163ele aeriene americane, germane, olandeze, belgiene \u015fi italiene au fiecare aeronave cu capacitate dubl\u0103 de operare a muni\u0163iei (clasic\u0103\/nuclear\u0103), certificate pentru a transporta arme nucleare \u015fi echipaje antrenate \u00een livrarea bombelor nucleare \u00een teatrele\n de opera\u0163iuni. Motivul pentru men\u0163inerea armelor nucleare la Incirlik devine din ce \u00een ce mai \u00eendoielnic.<\/p>\n\n\n\n

\n\tEste timpul ca For\u0163ele Aeriene ale Statelor Unite s\u0103 le mute.<\/strong> Administra\u0163ia\n Trump a f\u0103cut deja primul s\u0103u pas important pentru crearea unui coridor\n NATO centrat pe Grecia, dup\u0103 ce ambasadorul Statelor Unite \u00een Grecia, \nGeoffrey R. Pyatt, a anun\u0163at c\u0103 \u0163ara sa inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 achizi\u0163ioneze \nportul strategic Alexandroupoli.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 Atena accept\u0103 o astfel de propunere, s-ar produce o escaladare geopolitic\u0103 important\u0103 \u00een zon\u0103. SUA \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u201eaduc\u0103\u201d Grecia, o rival\u0103 tradi\u0163ional\u0103 fa\u0163\u0103 de Turcia, mai aproape de ei, \u00eentr-un moment \u00een care Ankara continu\u0103 s\u0103 sfideze NATO prin consolidarea rela\u0163iilor cu Rusia.\u00a0Portul Alexandroupoli are o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 pentru politica SUA nu numai \u00een Balcani, dar mai ales fa\u0163\u0103 de Rusia. De asemenea, este o rut\u0103 energetic\u0103 important\u0103, \u00eentruc\u00e2t conducta de interconectare Grecia-Bulgaria (IGB) \u015fi conducta trans-adriatic\u0103 (TAP) sunt \u00een regiune. De asemenea, portul este important pentru transport, deoarece este situat strategic \u00een apropierea Dardanelelor controlate de turci, str\u00e2mtoare care face leg\u0103tura dintre Marea Egee \/ Mediteran\u0103 cu Marea Neagr\u0103 \u015fi, prin urmare, cu traseele flotei ruse de r\u0103zboi c\u0103tre Mediterana.<\/p>\n\n\n\n

\n\tOdat\u0103 cu achizi\u0163ia acestui port, for\u0163ele NATO \u015fi SUA ar putea fi \n\u00een Balcani \u00een doar c\u00e2teva ore \u015fi pot opri cu u\u015furin\u0163\u0103 comer\u0163ul rusesc cu\n lumea prin Marea Neagr\u0103 prin blocarea Dardanelelor. \u00centruc\u00e2t Turcia a \nsfidat tot mai mult NATO – \u00een care Grecia este \u015fi ea stat membru – prin \n\u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea rela\u0163iilor cu Rusia \u015fi achizi\u0163ionarea S-400, SUA pot \nalinia Grecia cu ea sub pretextul clar al asigur\u0103rii securit\u0103\u0163ii. Turcia\n \u00eencalc\u0103 zilnic spa\u0163iul maritim \u015fi aerian al Greciei \u015fi pre\u015fedintele \nErdogan profereaz\u0103 amenin\u0163\u0103ri continue la o eventual\u0103 invadare a restul \nCiprului. Cu ceva timp \u00een urm\u0103, el a \u0163inut un discurs \u00een fa\u0163a unei h\u0103r\u0163i\n care arata insulele est-mediteraneene ale Greciei ocupate de Turcia, \niar \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva luni Turcia a eliminat insula greac\u0103 Kastellorizo,\n o insul\u0103 locuit\u0103 de cet\u0103\u0163eni greci, de pe h\u0103r\u0163ile online, pentru a \nrevendica suveranitatea asupra rezervelor de petrol \u015fi gaze, \u00een timp ce \ncontinu\u0103 s\u0103 amenin\u0163e cu eliberarea de imigran\u0163i, din campusurile \ninstalate \u00een Turcia de nord, spre Grecia. Cu Turcia care ocup\u0103 ilegal \nsuprafe\u0163e mari din nordul Siriei \u015fi Ciprului \u015fi intervine ilegal \u00een \nIrak, Grecia trebuie s\u0103 se ocupe de un vecin extrem de provocator \u015fi de \nexpansionism.<\/p>\n\n\n\n

\n\tDeoarece Rusia r\u0103m\u00e2ne, \u00een mod tradi\u0163ional, t\u0103cut\u0103 cu privire la \nprovoc\u0103rile turce\u015fti fa\u0163\u0103 de Grecia, este pu\u0163in probabil ca Moscova s\u0103 \n\u00eenceteze s\u0103 fac\u0103 acest lucru acum, c\u00e2nd rela\u0163iile \u00eenfloresc \u00eentre cei \ndoi vecini de la Marea Neagr\u0103. Dac\u0103 conducerea elen\u0103 va decide s\u0103 \naccepte oferta SUA, va fi o lovitur\u0103 puternic\u0103 c\u0103tre expansionismul turc\n \u00een Marea Egee \u015fi va crea o amenin\u0163are major\u0103 de securitate pentru \nRusia. Grecia a avut ca prioritate crearea unei for\u0163e aeriene navale \u015fi \nputernice care ar putea bloca Dardanelele. \u00cen ciuda problemelor \ndemografice dar \u015fi economico\/financiare, Grecia men\u0163ine \u00een continuare \nstandarde militare ridicate. Acest lucru se reflect\u0103 \u00een faptul c\u0103 elenii\n au cei mai buni pilo\u0163i de avioane de lupt\u0103 din NATO. C\u00e2t prive\u015fte for\u0163a\n naval\u0103, Grecia are o flot\u0103 \u015fi o experien\u0163\u0103 mult superioare Turciei \u00een \nMarea Egee. Marina greac\u0103 are o tradi\u0163ie \u00eendelungat\u0103 \u015fi nu a fost \nniciodat\u0103 \u00eenvins\u0103 \u00een lupt\u0103. Din acest motiv, marina greceasc\u0103 este una \ndintre cele mai importante puteri navale mondiale ast\u0103zi, la nivel \nmilitar \u015fi comercial.<\/p>\n\n\n\n

\n\tAv\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 securitatea \u00eempotriva agresiunii continue a \nTurciei este o prioritate major\u0103 pentru Grecia, ambasadorul SUA declara:\n \u201eAlexandroupoli este o leg\u0103tur\u0103 crucial\u0103 cu securitatea energetic\u0103 \neuropean\u0103, stabilitatea regional\u0103 \u015fi cre\u015fterea economic\u0103, deci este \nlogic c\u0103 Statele Unite \u015fi Grecia au ales aici s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103 pentru\n a promova securitatea \u015fi interesele noastre comune<\/em>.” Pentru a evita\n o baz\u0103 naval\u0103 american\u0103 de pe cealalt\u0103 parte a Dardanelelor, Rusia \n\u00eencearc\u0103 s\u0103 ia o pozi\u0163ie de negociator \u00eentre Ankara \u015fi Atena, pozi\u0163ie de\n care s-a dovedit a fi capabil\u0103 \u00een ultimul timp \u00een Orient. Rusia a \ndovedit \u00een Siria, Afganistan \u015fi \u00een alte p\u0103r\u0163i c\u0103 este dispus\u0103 s\u0103 \nserveasc\u0103 drept mediator \u00een afacerile interna\u0163ionale. Cu Moscova av\u00e2nd \n\u00een prezent rela\u0163ii amiabile cu Ankara \u015fi cu Rusia privit\u0103 pozitiv de \nmajoritatea grecilor, pentru un simplu motiv turistic, Kremlinul se afl\u0103\n \u00eentr-o pozi\u0163ie unic\u0103 pentru a putea media o pace durabil\u0103 \u00eentre Grecia \n\u015fi Turcia \u015fi pentru a \u00eempiedica SUA s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 portul \nAlexandroupoli. Competi\u0163ia \u00eentre marile puteri cap\u0103t\u0103 un contur clar \u00een \nBalcani.<\/p>\n\n\n\n

\n\tPericolul militar se mut\u0103 din Siria \u00een Libia: companiile private de securitate!  <\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Pre\u015fedintele rus Vladimir Putin \u015fi omologul s\u0103u turc Recep Tayyip Erdogan au discutat situa\u0163ia din Siria \u015fi Libia \u00eentr-un apel telefonic pe 11 decembrie. Partea turc\u0103 a ini\u0163iat conversa\u0163ia pentru a aborda diferen\u0163ele emergente ale celor dou\u0103 \u0163\u0103rilor fa\u0163\u0103 de Libia. C\u00e2teva zile mai devreme, pre\u015fedintele Erdogan \u00ee\u015fi declarase disponibilitatea de a trimite solda\u0163ii \u00een Libia. \u201dExist\u0103 o companie de securitate din Rusia [\u00een Libia] numit\u0103 Wagner\u201d, a spus Erdogan<\/em>. \u201dAceast\u0103 companie \u015fi-a deplasat personalul de securitate acolo. \u00cen ceea ce prive\u015fte trimiterea solda\u0163ilor … dac\u0103 Libia face o astfel de solicitare de la noi, ne putem trimite militarii acolo, mai ales dup\u0103 \u00eencheierea unui acord de securitate militar\u0103.<\/em>\u00a0\u201d. Pre\u015fedintele Erdogan \u015fi \u015feful guvernului libian al Acordului Na\u0163ional (GNA), Fayez al-Sarraj, au semnat un set de memorandumuri pe 27 noiembrie privind grani\u0163ele maritime \u015fi cooperarea \u00een materie de securitate, provoc\u00e2nd nelini\u015fte la Moscova. Purt\u0103toarea de cuv\u00e2nt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zakharova, a subliniat c\u0103 memorandumurile \u201ear putea perturba preg\u0103tirile pentru o \u00eent\u00e2lnire interna\u0163ional\u0103 asupra Libiei programat\u0103 s\u0103 aib\u0103 loc la Berlin la sf\u00e2r\u015fitul acestui an<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

O astfel de pozi\u0163ie venit\u0103 de la Moscova semnaleaz\u0103 \u00eengrijorarea faptului c\u0103 sprijinul militar al Turciei pentru guvernul de la Tripoli ar putea strica \u00eencerc\u0103rile alia\u0163ilor lui Khalifa Hifter, inclusiv a Rusiei, de a consolida pozi\u0163ia lui Hifter \u00eenaintea discu\u0163iilor de la Berlin. Kremlinul se a\u015fteapt\u0103 ca Hifter, comandantul Armatei Na\u0163ionale Libiene (LNA) \u015fi sus\u0163in\u0103torii s\u0103i s\u0103 aib\u0103 ultimul cuv\u00e2nt \u00een Libia postbelic\u0103, \u015fi s\u0103 p\u0103streaze un echilibru de putere chiar folosindu-se de adversarii lui Hifter \u00een calitate de for\u0163e politice legitime. Cu toate acestea, contribu\u0163ia militar\u0103 mai mare a Ankarei la Tripoli complic\u0103 scenariul, iar Hifter \u00eensu\u015fi \u00eenc\u0103 nu are legitimitate interna\u0163ional\u0103 \u00een urma e\u015fecului s\u0103u de a impune o solu\u0163ionare militar\u0103 asupra conflictului libian.\u00a0\u00cen acela\u015fi timp, Moscova \u00ee\u015fi asigur\u0103 rela\u0163iile cu gruparea de la\u00a0\u00a0Tripoli, \u00een special prin contractele pe care le au companiile ruse\u015fti de petrol \u015fi gaz contracte semnate cu National Oil Corporation \u00een decembrie 2019.<\/p>\n\n\n\n

Tatneft-ul rus va conduce explorarea petrolului \u00eentr-o zon\u0103 contestat\u0103 din bazinul Ghadames, care se \u00eenvecineaz\u0103 cu zonele controlate at\u00e2t de Armata Na\u0163ional\u0103 Libian\u0103 (LNA), c\u00e2t \u015fi de Armata Guvernului National (GNA). Acest contract reflect\u0103 dorin\u0163a Rusiei de a p\u0103stra rela\u0163iile cu ambele p\u0103r\u0163i \u00een r\u0103zboi, deoarece opera\u0163iunile de aici sunt imposibile f\u0103r\u0103 garan\u0163ii de securitate din partea ambilor combatan\u0163i. O alt\u0103 companie, Wintershall, cu sediul \u00een Germania \u015fi care face afaceri cu Gazprom, va exploata petrolul \u00een bazinul Sirte, care este \u00een mare parte sub control GNA. Pentru aceast\u0103 opera\u0163iune, National Oil Corporation \u015fi Wintershall au convenit s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze o societate mixt\u0103, al-Sirir Petroleum Operations Company.<\/p>\n\n\n\n

Asisten\u0163a Ankarei a permis adversarilor lui Hifter s\u0103 ac\u0163ioneze mai agresiv \u015fi s\u0103 preia ora\u015ful Gharyan, principala baz\u0103 \u00eenaintat\u0103 a sus\u0163in\u0103torilor lui Hifter. \u00cen momentul \u00een care se \u015ftie c\u0103 sunt companii militare private ruse\u015fti care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u00een Libia \u00een sprijinul lui Hifter, Turcia \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi intensifice propriul ajutor c\u0103tre Tripoli, tot acest ajutor put\u00e2nd \u00eenclina dramatic balan\u0163a de putere. De\u015fi prezen\u0163a mercenarilor ru\u015fi \u015fi a personalului militar \u00een Libia \u015fi asisten\u0163a acestora pentru Hifter sunt \u00een afara oric\u0103ror \u00eendoieli, rolul acelor mercenari \u00een opera\u0163iuni \u00een apropiere de Tripoli pare brusc exagerat, ceea ce confirm\u0103 \u00een\u015fi\u015fi oficialii ANL. Circumstan\u0163ele prezen\u0163ei militare a Rusiei \u00een Libia nu au fost \u00eenc\u0103 clarificate. \u015etirile par contradictorii \u015fi ocazionale, cu privire la activit\u0103\u0163ile mercenarilor \u015fi militarilor ru\u015fi \u00een sprijinul lui Hifter.<\/p>\n\n\n\n

Unele rapoarte sugereaz\u0103 c\u0103 prezen\u0163a mercenarilor \u015fi consilierilor ru\u015fi a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it semnificativ performan\u0163a luneti\u015ftilor LNA, precum \u015fi a utiliz\u0103rii mortierelor, a artileriei \u00een general. Cu toate acestea, \u00eentr-un interviu televizat cu un mercenar rus r\u0103nit, Emirati al-Aan, acesta\u00a0\u00a0a spus c\u0103 a r\u0103mas \u00een mare parte a timpului \u00een Benghazi \u015fi a mers doar ocazional la Tripoli. Cu toate acestea, i s-a atribuit \u00een primul r\u00e2nd preg\u0103tirea lupt\u0103torilor libieni pentru a opera \u00een zonele urbane. Totu\u015fi, cea mai mare parte a asisten\u0163ei ANL trebuie s\u0103 fie asigurat\u0103 de Emiratele Arabe Unite, Egipt \u015fi Iordania, \u00een timp ce Rusia nu pare capabil\u0103 s\u0103 asigure triumful lui Hifter \u00een lupta pentru Tripoli. \u00cen loc s\u0103-\u015fi trimit\u0103 armata, Turcia \u015fi-ar putea desf\u0103\u015fura propriile companii militare private \u00een Libia, \u00een primul r\u00e2nd compania SADAT. Observa\u0163iile ministrului rus de externe, Sergey Lavrov, cu privire la \u201enum\u0103rul din ce \u00een ce mai mare de lupt\u0103tori sirieni de la Idlib v\u0103zu\u0163i pe teren \u00een Libia<\/em>\u201d poate sugera c\u0103 lupt\u0103torii SADAT opereaz\u0103 deja \u00een Libia.<\/p>\n\n\n\n

Companiile militare private turce s-ar putea s\u0103 fi angajat lupt\u0103tori sirieni pentru proiectele externe ale Ankarei. Turcia ar fi singurul partener\u00a0\u00a0capabil s\u0103 faciliteze o astfel de desf\u0103\u015furare \u00een Libia. Astfel, amenin\u0163area unei ciocniri directe \u00eentre mercenarii ru\u015fi \u015fi turci, dac\u0103 nu chiar \u00eentre militarii lor care se afl\u0103 \u00een Libia, poate apare \u00een orice moment.\u00a0\u00cen cele din urm\u0103, dosarul libian poate \u00eencheia tranzac\u0163iile curente \u00eentre Rusia \u015fi Turcia cu privire la Idlib \u015fi nord-estul Siriei.\u00a0Acesta este motivul pentru care ajutorul rusesc acordat lui Hifter poate fi privit ca un alt mod de exercitare a presiunii asupra Ankarei.\u00a0<\/em>Cu toate acestea, consolidarea pozi\u0163iei lui Hifter \u00eenaintea conferin\u0163ei cu privire la Libia intr\u0103, de asemenea, \u00een m\u00e2inile Moscovei. Mai mult, nu se pot ignora posibilele acorduri ale Rusiei cu Emiratele Arabe Unite, care includ at\u00e2t problemele libiene, c\u00e2t \u015fi cele siriene. De exemplu, Moscova a oferit lui Hifter – un aliat al Emiratelor – o asisten\u0163\u0103 mai fervent\u0103 la schimb cu activitatea Emiratelor Unite \u00een sprijinul\u00a0\u00a0restabilirea legitimit\u0103\u0163ii regimului sirian.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceste condi\u0163ii complexe apare brusc acordul Libiei cu Turcia, acord legat de interesele energetice ale Ankarei \u00een Mediteran\u0103. \u00cen ceea ce prive\u015fte problema Mediteranei de Est, Cavusoglu a declarat c\u0103 Turcia va continua s\u0103-\u015fi protejeze interesele. “Nimeni nu poate efectua lucr\u0103ri pe platoul continental al Turciei (\u00een estul Mediteranei) f\u0103r\u0103 autorizarea noastr\u0103, \u00eel vom bloca dac\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla<\/em>“, a spus el. De asemenea, Cavusoglu a declarat c\u0103 Turcia este gata s\u0103 stea la mas\u0103 cu Grecia pentru a rezolva dialogul asupra Mediteranei de Est. “Nu suntem \u00een favoarea tensiunilor, suntem \u00een favoarea unei abord\u0103ri care poate garanta drepturile ambelor p\u0103r\u0163i \u00een conformitate cu dreptul interna\u0163ional<\/em>“, a spus el.<\/p>\n\n\n\n

Ministrul de Externe a mai spus c\u0103 Turcia poate semna pacte maritime, similare cu cel pe care l-a semnat recent cu Libia, cu toate \u0163\u0103rile care au o coast\u0103 maritim\u0103 pe Mediterana, inclusiv Grecia, Liban \u015fi Egipt, dac\u0103 condi\u0163iile sunt favorabile. Turcia \u015fi Guvernul de Uniune Na\u0163ional\u0103 (GNA) din Libia sus\u0163inut de ONU \u015fi recunoscut interna\u0163ional, au semnat pe 27 noiembrie un Memorandum de \u00cen\u0163elegere[2]<\/a>, care va \u00eempiedica Grecia, Israel, Egipt \u015fi administra\u0163ia greco-cipriot\u0103 s\u0103 ac\u0163ioneze f\u0103r\u0103 aprobarea Turciei. Cu toate acestea, dac\u0103 distan\u0163a maritim\u0103 dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri este mai mic\u0103 de 424 mile, este necesar\u0103 o tranzac\u0163ie bilateral\u0103 pentru a determina o linie de \u00eemp\u0103r\u0163ire convenit\u0103 reciproc pentru ZEE-urile respective.<\/p>\n\n\n\n

Turcia are cel mai lung \u0163\u0103rm din Mediterana de Est, ceea ce o face un candidat natural pentru c\u0103utarea rezervelor \u00een regiune \u00een conformitate cu dreptul interna\u0163ional. Prezen\u0163a guvernului turco-cipriot \u00een Ciprul de Nord \u00eent\u0103re\u015fte\u00a0\u00a0\u201efor\u0163a\u201d Turciei. \u0162ara ap\u0103r\u0103 drepturile ciprio\u0163ilor turci \u00een regiune \u015fi insist\u0103 asupra necesit\u0103\u0163ii acordului acestora pentru orice tip de activitate de foraj.<\/p>\n\n\n\n

\n\t\u00cen loc de concluzii<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Ori de c\u00e2te ori pre\u015fedintele Recep Tayyip Erdogan sus\u0163ine un discurs, majoritatea re\u0163elelor de \u015ftiri turce\u015fti \u00eel transmit \u00een direct, indiferent de subiect. A\u015fa func\u0163ioneaz\u0103 lucrurile \u00een aceste zile media \u00een Turcia. Dar uneori, se pot afla mai multe, pe surse, despre ceea ce nu este difuzat. Este vorba despre acea \u015ftire prin care\u00a0\u00a0fostul premier \u015fi aliatul lui Erdogan, Ahmet Davutoglu, a anun\u0163at s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, \u00eentr-o sal\u0103 mare cu zeci de sus\u0163in\u0103tori, formarea unui nou partid politic. Nici o re\u0163ea nu a preluat-o, tem\u00e2ndu-se de m\u00e2nia guvernului. Davutoglu a fost consilier de politic\u0103 extern\u0103, ministru de externe \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, prim-ministru \u015fi a avut o evolu\u0163ie bun\u0103 \u00een politica turc\u0103, fiind ideologul partidului lui Erdogan, Justi\u0163iei \u015fi Dezvoltare (AKP). A p\u0103r\u0103sit scena politic\u0103 \u00een 2016. Davutoglu a fost un avocat al puterii turce resurgente \u015fi a \u201einventat\u201d, \u00een prima decad\u0103 de guvernare a partidului AKP, 2002 p\u00e2n\u0103 \u00een 2012, politica \u201ezero probleme cu vecinii\u201d \u015fi rela\u0163ii regionale prietenoase.\u00a0Davutoglu este o voce important\u0103 \u00een cercurile conservatoare, iar provocarea sa fa\u0163\u0103 de Erdogan este semnificativ\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte ridicarea echilibrului \u00een favoarea for\u0163elor de opozi\u0163ie care solicit\u0103 \u00eencetarea co\u015fmarului autoritar al Turciei.<\/p>\n\n\n\n

\n\t“M\u0103surile represive \u015fi ilegale \u00eenchid capacitatea min\u0163ii turce\u015fti<\/em>“,\n a spus el \u00eentr-un discurs, solicit\u00e2nd revenirea la statul de drept, \nsf\u00e2r\u015fitul represiunii \u015fi restabilirea controalelor \u015fi a echilibrelor \nparlamentare. \u201eCei care nu au sensul justi\u0163iei nu au nimic de spus pentru viitorul na\u0163iunii noastre<\/em>.\u201d Liberali turci \u00eel critic\u0103 pe Davutoglu c\u0103 a stat prea mult timp de partea lui Erdogan. Dar uit\u0103 un lucru important:  Turcia\n nu este doar o \u0163ar\u0103 a liberalilor urbani -demografia-cheie pentru \nschimb\u0103rile politice sunt conservatorii sunni\u0163i, mul\u0163i dintre ei nu ar \nlua \u00een considerare niciodat\u0103 s\u0103 voteze pentru principalul partid de \nopozi\u0163ie secularist (CHP) sau partidul kurd (HDP).<\/em> Mesajul lui Davutoglu nu va r\u0103suna<\/em>, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00een \u201ecordonul politic an<\/em>atolic<\/em>\u201d.\n \u015ei totu\u015fi noul partid schimb\u0103 matematica electoral\u0103 \u00een Turcia. \u00cen \nultimii ani, AKP-ul lui Erdogan ar putea trece\/ajunge chiar la pragul de\n 51 la sut\u0103 pentru a c\u00e2\u015ftiga alegeri \u00eentr-o coali\u0163ie cu partidele de \nextrem\u0103 dreapt\u0103. Ast\u0103zi se ridic\u0103 \u00een jurul valorii de 30 la sut\u0103 \u015fi \nchiar cu sprijinul partenerului s\u0103u de coali\u0163ie ultra-na\u0163ionalist\u0103 \n(MHP), AKP pare s\u0103 fie cu c\u00e2teva puncte sub cota de 51 la sut\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Vara trecut\u0103, AKP a pierdut aproape toate ora\u015fele majore ale Turciei la alegerile municipale. Cu \u201ePartidul Viitorului\u201d al lui Davutoglu \u015fi cu un alt partid care va fi \u00een cur\u00e2nd format, condus de fostul ministru de finan\u0163e Ali Babacan, este greu de imaginat c\u0103 pre\u015fedintele Erdogan va r\u0103m\u00e2ne pre\u015fedinte pe via\u0163\u0103.\u00a0Exist\u0103 \u015fi precedente istorice. \u00cen 1908, o larg\u0103 coali\u0163ie condus\u0103 de tinerii turci a r\u0103sturnat domnia sultanului Abdulhamid II, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 32 de ani, sultan cu care se identific\u0103 un b\u0103rbat ca Erdogan. \u00cen 1950, Partidul Democrat a c\u00e2\u015ftigat printr-o victorie r\u0103sun\u0103toare ca reac\u0163ie la regimul represiv al lui Ismet Inonu.<\/p>\n\n\n\n

Aleg\u0103torii au penalizat suspendarea premierului turc Adnan Menderes dup\u0103 o lovitur\u0103 de stat militar\u0103, prin alegerea Partidului Justi\u0163iei la alegerile din 1965. Lista este lung\u0103 \u015fi poate continua. AKP a fost la putere \u00een ultimii 17 ani \u015fi \u015fi-a pierdut treptat leg\u0103tura cu aleg\u0103torii. Mai devreme sau mai t\u00e2rziu, va veni altcineva la conducerea Turciei. Turcii pot tolera o putere a statului cu m\u00e2na forte \u00een perioadele grele, dar au reac\u0163ionat atunci c\u00e2nd autoritarii \u00ee\u015fi dep\u0103\u015fesc competen\u0163ele. Acest refuz \u015fi fluxul de represiune \u015fi de respingere este o poveste veche de un secol – iar Turcia se va\u00a0auto-ajusta<\/strong>\u00a0din nou.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/span> Un raport oficial al Adun\u0103rii Parlamentare a NATO citat de publica\u0163iile La Libre Belgique si De Morgen arata ca Statele Unite ale Americii depoziteaz\u0103 arme atomice in tari europene.”In cadrul NATO, Statele Unite au pozi\u0163ionat in avangarda aproximativ 150 de arme nucleare, in principal bombe B61, in Europa, pentru a fi utilizate de avioane din SUA \u015fi din \u0163\u0103ri aliate. Aceste bombe sunt stocate \u00een \u015fase baze americane si europene – Kleine Brogel din Belgia, Buchel (Germania), Aviano si \nGhedi-Torre din Italia, Volkel (Olanda) si Incirlik, Turcia”, se arata in document.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/span> Acordul permite Turciei s\u0103-\u015fi asigure drepturile \u00een Mediterana, prevenind \u00een acela\u015fi timp manevrele realizate de alte state regionale. Conform Conven\u0163iei ONU privind Legea M\u0103rii, \u00een timp ce o \u0163ar\u0103 este capabil\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eentind\u0103 apele teritoriale doar 12 mile marine \u00een mare atunci c\u00e2nd vine vorba de zona economic\u0103 exclusiv\u0103 (ZEE), unde are drepturi la pescuit \u015fi minerit \u015fi foraj, zona se poate extinde pentru \u00eenc\u0103 200 de mile.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen urm\u0103 cu zece ani, mul\u0163i politicieni din Europa au pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii nevoia unor depozite avansate pentru armele nucleare americane. Aceast\u0103 discu\u0163ie a devenit \u201emut\u0103\u201d acum, deoarece Moscova a adoptat o atitudine beligerant\u0103 fa\u0163\u0103 de Occident, iar militarii ru\u015fi au confiscat Crimeea \u015fi au provocat un conflict armat \u00een estul Ucrainei. Washingtonul \u015fi NATO v\u0103d \u00een continuare necesitatea de\u0163inerii de bombe nucleare americane \u00een Europa. De\u015fi orice utilizare a unei arme nucleare ar avea un efect militar dar \u015fi unul civil devastator, Alian\u0163a a considerat c\u0103 aceste bombe au \u00een primul r\u00e2nd un scop politic: descurajarea \u015fi, \u00een cazul \u00een care descurajarea e\u015fueaz\u0103 \u015fi un conflict izbucne\u015fte, s\u0103 semnalizeze […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":5815,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,21],"tags":[],"class_list":["post-5814","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-europarusia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5814"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5814"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5814\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5819,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5814\/revisions\/5819"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5815"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5814"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5814"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5814"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}