{"id":5864,"date":"2020-04-07T10:19:00","date_gmt":"2020-04-07T07:19:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=5864"},"modified":"2020-05-01T10:22:29","modified_gmt":"2020-05-01T07:22:29","slug":"coronabondurile-solutia-europeana-pentru-pandemia-de-covid-19-sau-finalul-globalizarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/coronabondurile-solutia-europeana-pentru-pandemia-de-covid-19-sau-finalul-globalizarii\/","title":{"rendered":"\u201eCoronabondurile\u201c, solu\u0163ia european\u0103 pentru pandemia de COVID-19 sau finalul globaliz\u0103rii?"},"content":{"rendered":"\n

Lumea se confrunt\u0103 cu perspectiva unei schimb\u0103ri profunde: re\u00eentoarcerea la economia natural\u0103 – adic\u0103 autosuficient\u0103. Aceast\u0103 schimbare este chiar opus\u0103 globaliz\u0103rii. \u00cen timp ce globalizarea presupune o \u00eemp\u0103r\u0163ire a muncii \u00eentre economiile disparate, revenirea la economia natural\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 na\u0163iunile s-ar \u00eendrepta c\u0103tre autosuficien\u0163\u0103. Aceast\u0103 mi\u015fcare nu este inevitabil\u0103. Dac\u0103 guvernele na\u0163ionale pot controla sau dep\u0103\u015fi actuala criz\u0103 \u00een urm\u0103toarele \u015fase luni sau un an, lumea ar reveni probabil pe calea globaliz\u0103rii, chiar dac\u0103 unele dintre lan\u0163uri de produc\u0163ie, foarte tensionate de livr\u0103rile la timp, ar trebui s\u0103 fie revizuite. Dac\u0103 \u00eens\u0103 criza continu\u0103, globalizarea s-ar putea de\u015fira<\/em>. Cu c\u00e2t dureaz\u0103 mai mult criza, cu at\u00e2t mai multe obstacole \u00een calea liberei circula\u0163ii a oamenilor, a bunurilor \u015fi a capitalului, cu at\u00e2t starea de lucruri, nou creat\u0103, va p\u0103rea, la un moment dat, normal\u0103. Se vor forma interese speciale pentru a o sus\u0163ine, iar frica continu\u0103 de o alt\u0103 epidemie poate motiva apelurile la auto-suficien\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest sens, interesele economice \u015fi grijile legitime pentru s\u0103n\u0103tate ar putea genera consecin\u0163e. Chiar \u015fi o cerin\u0163\u0103 aparent ne\u00eensemnat\u0103 – de exemplu, ca to\u0163i cei care intr\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 s\u0103 prezinte, pe l\u00e2ng\u0103 un pa\u015faport \u015fi o viz\u0103, un certificat de s\u0103n\u0103tate – ar constitui un obstacol \u00een calea re\u00eentoarcerii la vechiul mod de via\u0163\u0103 globalizat, av\u00e2nd \u00een vedere c\u00e2te milioane de oamenii c\u0103l\u0103toresc zilnic. Va exista un decalaj \u00eentre sc\u0103derea cazurilor de contagiune \u015fi redresarea economiilor. Eventuala relaxare a m\u0103surilor de carantin\u0103 va permite sectoarelor de servicii \u015fi celor industriale s\u0103 \u00ee\u015fi reia activit\u0103\u0163ile, deoarece oamenilor li se va permite s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 locuin\u0163ele lor, iar produc\u0163ia \u015fi consumul ar urma s\u0103 capete din nou \u201etrac\u0163iune\u201d. Problema este c\u0103 multe \u00eentreprinderi nu vor supravie\u0163ui crizei, iar unii dintre lucr\u0103torii care au fost suspenda\u0163i \u00een timpul v\u00e2rfului contagiunii nu \u00ee\u015fi vor primi locul de munc\u0103 \u00eenapoi. Cele mai mari economii ale Europei – inclusiv Germania, Fran\u0163a \u015fi Italia – s-au r\u0103cit deja \u00eenainte de izbucnirea COVID-19, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 recuperarea post-virus a continentului va fi lent\u0103 \u015fi inegal\u0103. Pandemia a avut \u015fi are \u015fi p\u0103r\u0163i bune. \u00cen Europa a contribuit la stabilizarea \u201dtemporar\u0103\u201d a mai multor guverne aflate \u00een situa\u0163ii fragile din punct de vedere politic \u00eenainte de izbucnirea  crizei. Dar aceast\u0103 stabilitate va fi de scurt\u0103 durat\u0103, deoarece problemele sistemice vor ap\u0103rea imediat ce se va rezolva criza de s\u0103n\u0103tate. Situa\u0163ia politic\u0103 de pe continent a devoalat dificult\u0103\u0163ile existente \u00een coagularea coali\u0163iilor pentru guvernare \u00een \u0163\u0103rile continentului, pe fondul fragment\u0103rii politice excesive a societ\u0103\u0163ilor.<\/p>\n\n\n\n

O consecin\u0163\u0103 pentru aceste guverne ar fi deficitele datorate \u00een cazul stimulentelor acordate, pe bun\u0103 dreptate, economiei \u00een recesiune. Acest lucru sugereaz\u0103 c\u0103 problemele economice ale Europei – \u015fi problemele politice preexistente – vor dura mult peste actuala criz\u0103. Acest proces este similar cu dezintegrarea Imperiului Roman de Vest \u00eentr-o multitudine de \u201emor\u0163i autosuficiente\u201d \u00eentre secolele al patrulea \u015fi al \u015faselea. Criza sanitar\u0103 a oprit, pe continent, simultan produc\u0163ia, consumul, investi\u0163iile \u015fi comer\u0163ul, a pr\u0103bu\u015fit bursele cu peste 10% \u015fi a contribuit la  \u00eenghe\u0163area crizelor politice ale continentului, for\u0163\u00e2nd guvernele s\u0103 caute solu\u0163ii, \u00eempotriva escalad\u0103rii amenin\u0163\u0103rii existen\u0163iale, uneori \u00een cooperare, alte ori singure. Cu toate acestea, tumultul politic al Europei se va \u00eentoarce odat\u0103 ce contagiunea imediat\u0103 va fi atenuat\u0103. Mai multe \u0163\u0103ri vor face fa\u0163\u0103 unei combina\u0163ie de fragilitate financiar\u0103 \u015fi legislativ\u0103 care le va limita capacitatea de a reduce repercusiunile economice. Brexit-ul s-a consumat \u015fi nu mai a r\u0103mas din el dec\u00e2t proiectul documentului de legiferare a desp\u0103r\u0163irii de UE. Acum avem situa\u0163ia din Italia \u015fi Spania \u0163\u0103ri care manifest\u0103 o nervozitate ridicat\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte managementul practicat de Comisia European\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenainte de pandemie situa\u0163ia politic\u0103 \u00een Italia era precar\u0103, tensiunile dintre partenerii de coali\u0163ie ai \u0163\u0103rii – Mi\u015fcarea Cinci Stele \u015fi Partidul Democrat de centru-st\u00e2nga \u2013 erau \u00een cre\u015ftere av\u00e2nd pe agend\u0103 teme precum bugetul anual \u015fi reformele sistemului de justi\u0163ie. Sondajele de opinie, chiar \u00eenaintea izbucnirii pandemiei \u00een Peninsul\u0103, creditau c\u00e2\u015ftigarea alegerilor parlamentare anticipate de c\u0103tre Liga Nordului, un partid cu o viziune anti european\u0103, viziune care-i f\u0103cea nervo\u015fi pe investitorii str\u0103ini \u00een pia\u0163a italian\u0103. Escaladarea cazurilor de coronavirus \u015fi a m\u0103surilor drastice care au urmat, au suspendat temporar criza politic\u0103 a Italiei. La Roma urmeaz\u0103 o perioad\u0103 politic\u0103, bine\u00een\u0163eles, dup\u0103 criz\u0103, cu referendum pentru reducerea num\u0103rului de parlamentari \u015fi apoi, probabil alegeri parlamentare. La crizele politice se adaug\u0103 ne\u00een\u0163elegerile generate de alegerea solu\u0163iilor de ie\u015fire din criz\u0103. Mult a\u015fteptatul summit european pe criza generat\u0103 de coronavirus s-a \u00eencheiat cu o confruntare de idei \u00eentre statele europene care militau pentru un \u201eplan Marshall” de recuperare economic\u0103, conduse de premierul spaniol Pedro Sanchez, \u015fi statele sceptice privind o interven\u0163ie comun\u0103 de amploare, \u00een frunte cu Germania \u015fi Olanda. Opozi\u0163ia statelor din nordul Europei, privind \u00eemp\u0103r\u0163irea costurilor crizei sanitare din Europa, a \u00eempiedicat concretizarea unui plan comun.Summitul era la un pas s\u0103 se \u00eencheie cu un e\u015fec r\u0103sun\u0103tor, dar Pedro Sanchez \u015fi premierul italian Giuseppe Conte au refuzat semnarea unei declara\u0163ii comune vagi lipsite de m\u0103suri concrete \u015fi au reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 un termen de 15 zile de negocieri privind noi propuneri.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit surselor diplomatice, \u0162\u0103rile de Jos \u015fi Austria au adoptat o pozi\u0163ie dur\u0103, \u00een timp ce cancelara german\u0103 Angela Merkel a subliniat ferm c\u0103 nu este de acord cu eurobondurile (obliga\u0163iuni de stabilitate), de\u015fi pre\u015fedintele francez Emmanuel Macron a ap\u0103rat acest instrument, cu argumentul c\u0103 actuala criz\u0103 nu este precum cele anterioare \u015fi ne afecteaz\u0103 pe to\u0163i \u00een mod egal. \u015ei cu toate contrele Comisia European\u0103 a \u00eencercat s\u0103 solu\u0163ioneze situa\u0163ia printr-o schem\u0103 de ajutor denumit\u0103: Schema de \u015fomaj  \u201eSURE\u201d (Sprijin pentru atenuarea riscurilor de \u015fomaj \u00een caz de urgen\u0163\u0103 – Support to mitigate Unemployment Risks in an Emergency\u201d). Schema este menit\u0103 s\u0103 ajute acolo unde criza a lovit cel mai tare, a men\u0163ionat von der Leyen, \u00een \u201eregiunile Milano \u015fi Madrid\u201d – prin asigurarea finan\u0163\u0103rii de la stat a programelor de sprijinire a veniturilor pentru lucr\u0103torii afecta\u0163i de criz\u0103. Suma de bani preconizat\u0103 este \u00een valoare de creditare de 100 de miliarde de euro \u00een alchimia de la Bruxelles \u015fi vor fi suficiente garan\u0163ii de 25 de miliarde de euro din partea statelor respective. Von der Leyen cunoa\u015fte bine conceptul. A fost ministrul muncii al Germaniei din 2009 p\u00e2n\u0103 \u00een 2013, c\u00e2nd a fost desf\u0103\u015furat a\u015fa numitul concept Kurzarbeit, sau \u201emunca de scurt timp sprijinit\u0103 de stat<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAm \u00eenv\u0103\u0163at lec\u0163ia din criza financiar\u0103 din 2008. Statele membre care au avut acest instrument au ajutat milioane de oameni s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la locul de munc\u0103<\/em>\u201d, a spus von der Leyen.<\/p>\n\n\n\n

La vremea c\u00e2nd a fost folosit acest sistem de lucr\u0103ri de scurt\u0103 durat\u0103 sus\u0163inute de stat a atenuat efectele recesiunii, a men\u0163inut oamenii la munc\u0103 \u015fi a permis companiilor s\u0103 revin\u0103 pe pia\u0163\u0103 cu o vigoare re\u00eennoit\u0103. \u00cen Olanda se prefigureaz\u0103 deja prima criz\u0103 politic\u0103 a pandemiei. Guvernul Rutte \u00ee\u015fi poate pierde majoritatea din Camera Reprezentan\u0163ilor, pentru c\u0103 \u00een Senat oricum nu mai au majoritate. Olanda se opune planului de emitere de eurobonduri pentru sus\u0163inerea Italiei \u015fi Spaniei. \u00cen schimb, Rutte vrea crearea unui fond de urgen\u0163\u0103 care s\u0103 fac\u0103 transferuri directe \u2013 nu \u00eemprumuturi \u2013 c\u0103tre \u0163\u0103rile aflate \u00een dificultate. El a folosit termenul de \u201dcadou\u201d \u00eentr-un discurs \u0163inut \u00een parlamentul olandez, potrivit agen\u0163iei Reuters. Olanda are planificate alegeri parlamentare pe 17 martie 2021, dar nu este exclus ca premierul Mark Rutte s\u0103 \u00ee\u015fi depun\u0103 mandatul \u015fi s\u0103 for\u0163eze alegeri la finele anului 2020 folosindu-se \u00een campania electoral\u0103 de o pozi\u0163ie intransigent\u0103 fa\u0163\u0103 de Bruxelles.   <\/p>\n\n\n\n

Se vor relansa \u00een Europa populi\u015fti? Pr\u0103bu\u015firea economic\u0103 \u015fi \u00eentoarcerea la xenofobia alimentat\u0103 de Covid-19 ar putea duce la o extrem\u0103 dreapta care poate folosi \u00eentregul arsenalul \u201eciumei ro\u015fii<\/em>\u201d. De\u015fi a fost \u201eame\u0163it\u0103\u201d de aceast\u0103 criz\u0103, dreapta populist\u0103 nu a fost suprimat\u0103. A suferit numai o muta\u0163ie. De c\u00e2\u0163iva ani, na\u0163ionalismul \u015fi for\u0163ele politice na\u0163ionaliste din Occident par s\u0103 fie \u00een cre\u015ftere iar r\u0103spunsurile ini\u0163iale la pandemie au fost decisiv na\u0163ionale. Din Turcia p\u00e2n\u0103 \u00een Spania, criza poate \u00eens\u0103 reduce la minimum polarizarea, iar \u00een majoritatea \u0163\u0103rilor, partidele mai mari, la guvernare, c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00eencredere. \u015ei totu\u015fi, acest lucru se poate schimba cu u\u015furin\u0163\u0103 odat\u0103 cu cre\u015fterea recesiunii. Pandemia va modeleze politica \u00een Europa \u015fi \u00een Statele Unite \u00een lunile urm\u0103toare. La final, implica\u0163iile economice ale crizei coronavirusului vor defini cu adev\u0103rat viitorul politic al \u0163\u0103rilor iar o nou\u0103 criz\u0103 economic\u0103 va sl\u0103bi nu numai guvernele, ci \u015fi partidele politice.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Fran\u0163a, nimeni nu poate spune cu adev\u0103rat cine va beneficia de aceast\u0103 criz\u0103, dar este evident c\u0103 mi\u015fc\u0103rile antiglobalizare, fie de extrema dreapt\u0103, fie de extrem\u0103 st\u00e2nga, cred c\u0103 pandemia le va consolida argumentele. Evenimentele au ar\u0103tat c\u0103 Fran\u0163a nu poate oferi echipamentul medical necesar medicilor \u015fi asistentelor sale care se confrunt\u0103 cu criza. De asemenea, situa\u0163ia prezenta acolo a ar\u0103tat c\u0103 \u00eentreaga idee a unei Europe care protejeaz\u0103, promovat\u0103 de pre\u015fedintele Emmanuel Macron din 2017, nu a fost realizat\u0103 \u015fi c\u0103 solu\u0163iile provin \u00een mare parte din statele na\u0163iuni, \u015fi nu de la Bruxelles. Ceea ce conteaz\u0103 acum sunt rela\u0163iile bilaterale. \u00cen Germania p\u00e2n\u0103 acum, partidele politice consacrate au beneficiat de criz\u0103, \u00een parte pentru c\u0103 sunt la putere \u015fi pentru c\u0103 pot ac\u0163iona \u00een fapt. Nu numai c\u0103 pot lupta \u00eempotriva bolii \u00eens\u0103\u015fi, dar pot pune \u00een aplicare \u015fi programe de asisten\u0163\u0103. Se aud deja voci, ocazionale, care doresc pruden\u0163\u0103 \u00een a demonstra solidaritate cu alte \u0163\u0103ri. Este, de asemenea, important c\u0103 Alternative f\u00fcr Deutschland are foarte pu\u0163in de oferit \u00een aceast\u0103 criz\u0103. \u00cenc\u0103 nu cunoa\u015ftem amploarea crizei din Italia, dar ceea ce \u015ftim este c\u0103 implica\u0163iile economice vor avea un impact major asupra peisajului politic.<\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 acum, c\u00e2\u015ftig\u0103 partide mari, \u00een special Partidul Democrat \u015fi Liga Nordului, iar partidele mai mici pierd. Sprijinul acordat guvernului a ajuns la 71%, ceea ce este f\u0103r\u0103 precedent \u00een ultimii 10 ani. Multe vor depinde de nara\u0163iunea ce prevaleaz\u0103 \u00een jurul crizei. Exist\u0103 \u00eenc\u0103 sentimentul c\u0103 vor fi luate m\u0103surile necesare pentru stabilizarea Italiei dar exist\u0103 \u015fi resentimente fa\u0163\u0103 de \u0163\u0103rile individuale pentru c\u0103 ajutorul a venit t\u00e2rziu de la unii europenii care nu au luat \u00een serios amenin\u0163area anun\u0163at\u0103 de Italia. \u00cen Polonia, dac\u0103 criza se va calma peste c\u00e2teva luni, vor avea loc alegerile preziden\u0163iale iar partidul Lege \u015fi Justi\u0163ie eurosceptic \u015fi conservator na\u0163ionalist – va ie\u015fi \u00eent\u0103rit. Partidele de opozi\u0163ie au sus\u0163inut m\u0103surile puse \u00een aplicare. Dac\u0103 criza se calmeaz\u0103 numai dup\u0103 ce a \u00eencepe recesiunea, atunci oamenii se vor uita spre partidele principale de opozi\u0163ie centriste \u015fi de st\u00e2nga. \u015ei, chiar dac\u0103 oamenii sus\u0163in \u00een prezent afaceri locale \u015fi se g\u00e2ndesc s\u0103 plece \u00een vacan\u0163\u0103 \u00een Polonia, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 zboare undeva foarte departe, tendin\u0163a anti-globalizare nu se va r\u0103sp\u00e2ndi. C\u00e2t prive\u015fte Rom\u00e2nia lucrurile nu sunt mai complicate dec\u00e2t \u00een alte \u0163\u0103ri, dac\u0103 guvernul reu\u015fe\u015fte s\u0103 managerieze situa\u0163ia din sectorul auto sau din sectorul agricol, \u00een principal.<\/p>\n\n\n\n

O criz\u0103 alimentar\u0103 se profileaz\u0103 \u00een condi\u0163iile acestei pandemii. \u00cen Rom\u00e2nia produc\u0163ia de alimente a fost estimat\u0103 la 50 de miliarde de lei (peste 10 mld. euro) \u00een 2019. Ea s-ar putea transforma \u00eentr-o oportunitate care ar duce \u0163ara de pe pozi\u0163ia de exportator de materii prime \u015fi importator de produse cu valoare ad\u0103ugat\u0103 la cea de exportator. Conform Ziarului Financiar: dac\u0103 am crea un circuit intern de produc\u0163ie, pia\u0163a de alimente ar putea ajunge la cel pu\u0163in 100 de miliarde de lei av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 sectorul agricol, de unde mare parte pleac\u0103 la export, este estimat la 40 de miliarde de lei<\/em>. Noi import\u0103m, spre exemplu, de 510 mil. euro produse de panifica\u0163ie \u015fi de 460 mil. produse lactate. \u00cen 2019, Rom\u00e2nia a exportat produse alimentare \u015fi animale vii de 4,77 miliarde de euro, \u00een timp ce importurile au fost de peste 6,7 miliarde de euro, a\u015fa cum arat\u0103 datele de la Institutul National de Statistic\u0103. Avem produc\u0163ie de carne de de pui, prin ferme proprii \u015fi avem complexe de nutre\u0163uri \u015fi fabrici de procesare a c\u0103rnii de pui. Un lucru similar este valabil \u015fi \u00een sectorul laptelui, unde produc\u0103torii cu ferme proprii sunt la ad\u0103post dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva pe pie\u0163ele europene. La carne de porc producem numai 50% iar restul vine din UE. Aici vedem c\u00e2t de important este pentru \u0163\u0103ranul rom\u00e2n s\u0103-\u015fi creasc\u0103 porcul \u00een b\u0103t\u0103tur\u0103. \u00cen sectorul cerealelor Rom\u00e2nia trimite mare parte din produc\u0163ie pe pie\u0163ele externe. Rom\u00e2nia s-a situat anul trecut pe primul loc \u00een UE la produc\u0163ia de porumb \u015fi la floarea soarelui \u015fi pe locul patru la gr\u00e2u, dup\u0103 Fran\u0163a, Germania \u015fi Polonia, arat\u0103 datele Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103. Ce ne-ar trebui? Procesatorii de cereale \u015fi mai mult\u0103 \u00eencredere \u00een noi.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen loc de concluzii<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Una dintre cele mai importante consecin\u0163e ale pandemiei este aceea c\u0103 grani\u0163ele au devenit brusc bariere. Grani\u0163ele au avut \u00eentotdeauna importan\u0163a lor, desigur, dar pe m\u0103sur\u0103 ce comer\u0163ul interna\u0163ional s-a intensificat, au fost, \u00een unele cazuri, mai mult puncte de control dec\u00e2t bariere, iar \u00een alte cazuri, mai mul\u0163i indicatori de kilometri dec\u00e2t puncte de control. Fiecare na\u0163iune este responsabil\u0103 pentru bun\u0103starea popula\u0163iei sale. Liderii sunt selecta\u0163i \u00een func\u0163ie de procesul politic al na\u0163iunii lor \u015fi sunt responsabili fa\u0163\u0103 de propriul public. Bruxelles nu este responsabil dec\u00e2t \u00een parte pentru gestionarea actualei crize \u00een special pentru crearea unui cadru de ajutorare \u00eentra-comunitar\u0103 corect. Germanii sunt germani, iar polonezii sunt polonezi, rom\u00e2ni sunt rom\u00e2ni, iar \u00eentr-un moment de criz\u0103, identitatea \u015fi autonomia na\u0163ional\u0103 sunt mai importante.<\/p>\n\n\n\n

Altfel spus, bun\u0103starea economic\u0103 depinde de gestionarea pandemiei. Deciziile cheie sunt luate de state-na\u0163iuni, dar sunt puse \u00een acord cu cerin\u0163ele la nivel european sau global, \u00een acest caz. Economiile europene se afl\u0103 \u00eentr-o stare profund\u0103 de hibernare indus\u0103 de coronavirus. Chiar \u015fi cea mai puternic\u0103 – Germania – se preg\u0103te\u015fte pentru o recesiune inevitabil\u0103. Multe guverne de pe continent au aprobat cheltuielile de stimulare puternic\u0103 pentru a lupta cu taxele uria\u015fe pe care pandemia le-a impus deja societ\u0103\u0163ilor lor pentru a men\u0163ine la suprafa\u0163\u0103 \u00eentreprinderile devastate, pentru a garanta salariile lucr\u0103torilor \u015fi pentru a am\u00e2na impozitele freelancerilor. Dar aceste m\u0103suri majore sunt doar temporare. Cum va trece pandemia, \u0163\u0103rile vor ap\u0103rea cu economiile lor devastate, cu incertitudinea viitorului care sperie investitorii, cu cre\u015fterea \u015fomajului \u015fi cu cre\u015fterea datoriei publice. M\u0103surile de austeritate pe scar\u0103 larg\u0103, dintr-o epoc\u0103 anterioar\u0103, sunt acum sinucidere politic\u0103 pentru factorii de decizie. Stimuli economici vor fi la mare c\u0103utare iar valoarea lor pentru Europa se va apropia de cele 2 miliarde cheltuite de SUA.  Pentru a face acest lucru, nou\u0103 guverne din zona euro – conduse de Italia, Spania \u015fi Fran\u0163a – au propus emiterea de obliga\u0163iuni comune, care ar combina valori mobiliare din diferite \u0163\u0103ri europene. <\/p>\n\n\n\n

Aceste \u201ecoronabonduri<\/strong>\u201d, a\u015fa cum au fost denumite, trebuiau s\u0103 fie un instrument de unitate \u00eentr-un moment al crizei continentale. \u00cen schimb, Germania, \u0162\u0103rile de Jos, Austria \u015fi Finlanda – numite \u00een mass-media drept \u201epatru \u0163\u0103ri econoame\u201d – le-au refuzat propunerile, opun\u00e2ndu-se reform\u0103rii structurale masive pe care ar presupune-o, consider\u00e2ndu-le pe acestea mai pu\u0163in preg\u0103tite pentru vremuri tulburi. Ministrul de externe al Spaniei, Arancha Gonz\u00e1lez, a replicat c\u0103 statele membre ale UE sunt toate \u201d\u00eempreun\u0103 \u00een aceea\u015fi barc\u0103<\/em>\u201d \u00een care au fost \u201elovite de un aisberg nea\u015fteptat<\/em>\u201d \u015fi c\u0103 acum nu este momentul pentru discu\u0163ii despre cine prime\u015fte bilete din clasa \u00eent\u00e2i \u015fi cine de clasa a doua. Disputa actual\u0103 este \u00eenc\u0103 o ilustrare a diviz\u0103rilor asupra viitorului proiectului european iar problemele curente pentru fermele din Europa de Vest depind profund de est-europenii care c\u0103l\u0103toresc pentru munc\u0103 \u00een sezonul de var\u0103. Se pare c\u0103 anul acesta, sparanghelul german poate \u00eencepe s\u0103 putrezeasc\u0103 pe c\u00e2mp, iar c\u0103p\u015funile franceze vor \u00eencepe  s\u0103 sufere de o lips\u0103 acut\u0103 de culeg\u0103tori sau poate vor face o excep\u0163ie(!?)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Lumea se confrunt\u0103 cu perspectiva unei schimb\u0103ri profunde: re\u00eentoarcerea la economia natural\u0103 – adic\u0103 autosuficient\u0103. Aceast\u0103 schimbare este chiar opus\u0103 globaliz\u0103rii. \u00cen timp ce globalizarea presupune o \u00eemp\u0103r\u0163ire a muncii \u00eentre economiile disparate, revenirea la economia natural\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 na\u0163iunile s-ar \u00eendrepta c\u0103tre autosuficien\u0163\u0103. Aceast\u0103 mi\u015fcare nu este inevitabil\u0103. Dac\u0103 guvernele na\u0163ionale pot controla sau dep\u0103\u015fi actuala criz\u0103 \u00een urm\u0103toarele \u015fase luni sau un an, lumea ar reveni probabil pe calea globaliz\u0103rii, chiar dac\u0103 unele dintre lan\u0163uri de produc\u0163ie, foarte tensionate de livr\u0103rile la timp, ar trebui s\u0103 fie revizuite. Dac\u0103 \u00eens\u0103 criza continu\u0103, globalizarea s-ar putea de\u015fira. Cu c\u00e2t dureaz\u0103 mai mult criza, cu at\u00e2t mai multe obstacole \u00een calea […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":5866,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,21,1],"tags":[],"class_list":["post-5864","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-europarusia","category-general-2"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5864"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5864"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5864\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5865,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5864\/revisions\/5865"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5866"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5864"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5864"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5864"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}