Este, \u00een fapt o metafor\u0103, pornit\u0103 de la necunoa\u015fterea acestei specii de p\u0103s\u0103ri, oamenii r\u0103m\u00e2n\u00e2nd uimi\u0163i c\u00e2nd au g\u0103sit lebede negre<\/em> \u00een Australia \u00een 1697. \u00cenainte s\u0103 fie descoperite, pe coastele vestice ale Australiei, oamenii credeau c\u0103 toate lebedele sunt albe. Dar, nu, nu era a\u015fa! Profesorul american de \u201eingineria riscului\u201d Nassim Taleb folose\u015fte metafora \u201eLeb\u0103d\u0103 Neagr\u0103\u201d pentru toate surprizele care produc ravagii \u00een normalitatea de p\u00e2n\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea cu ea. Serviciile de informa\u0163ii folosesc aceea\u015fi metafor\u0103 pentru evenimentele impredictibile. Leb\u0103da neagr\u0103 este un eveniment extrem, se g\u0103se\u015fte \u00een afara a\u015ftept\u0103rilor noastre \u015fi are un efect devastator. R\u0103zboaiele, ocuparea Crimeei de Rusia \u00een 2014 sau r\u0103zboiul cu Georgia din 2008, 11 septembrie 2001 \u00een SUA, crizele financiare mondiale (2008-2010), actuala criz\u0103 a Coronavirusului sunt lebede negre care au dat peste cap omenirea. Combina\u0163ia dintre predictibilitatea sc\u0103zut\u0103 \u015fi impactul semnificativ face din Leb\u0103da Neagr\u0103 o mare enigm\u0103. Logica Lebedei Negre (care niciodat\u0103 nu este a\u015fteptat\u0103) face astfel \u00eenc\u00e2t, ceea ce nu \u015ftim<\/em> s\u0103 fie mult mai important dec\u00e2t ceea ce \u015ftim.<\/p>\n\n\n\n Ast\u0103zi navig\u0103m de la o criz\u0103 la alta, de la o amenin\u0163are la alta, tr\u0103im \u00een nesiguran\u0163\u0103 de la o zi la alta \u00eentr-o lume \u00een derut\u0103, agresiv\u0103, confuz\u0103 \u015fi anxioas\u0103.<\/strong> La ce ne a\u015ftept\u0103m? La nimic concret pentru c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o lume impredictibil\u0103. \u00cen plin\u0103 pandemie ne dorim o lume ca \u00eenainte, o lume de care acum 6 luni eram plictisi\u0163i \u015fi nemul\u0163umi\u0163i<\/strong>. Oamenii, ast\u0103zi, tr\u0103iesc cu sentimentul <\/strong>inevitabil al dezastrului care se apropie, sentiment amplificat de mass-media sub form\u0103 de v\u00e2nzare de \u015ftiri care proclam\u0103 produse de siguran\u0163\u0103 precum aurul, asigur\u0103rile de via\u0163a, tablourile etc. <\/strong>A\u015fteptarea lebedei negre devine astfel o paradigm\u0103 politic\u0103, de comunicare \u015fi de guvernan\u0163\u0103. Ceea ce, \u00een mod sigur, putem prevede acum este o criz\u0103 economic\u0103 probabil de magnitudinea celei din 1929 (Marea Depresie) sau poate mai mare. \u00cen Europa aceasta va spulbera acumul\u0103rile \u015fi relativa bun\u0103stare din ultimii ani \u015fi va arunca continentul \u00eentr-o mare instabilitate ca s\u0103 nu zic haos (sunt deja numeroase prognoze \u00een acest sens) \u00een lipsa unui consens de conduit\u0103 comun\u0103<\/strong>! Criza va diminua PIB-ul \u0163\u0103rilor europene, va produce o c\u0103derea masiv\u0103 \u015fi de lung\u0103 durat\u0103 a burselor \u015fi va \u00eencetini creditele bancare \u015fi investi\u0163iile.<\/p>\n\n\n\n Conform teoriei lui Nassim Taleb, un eveniment de tip leb\u0103da neagr\u0103 trebuie s\u0103 \u00eentruneasc\u0103 simultan urm\u0103toarele caracteristici: s\u0103 fie rar, s\u0103 fie neprev\u0103zut (deci un eveniment improbabil), s\u0103 aib\u0103 un impact major \u015fi s\u0103 nu poat\u0103 fi explicat dec\u00e2t dup\u0103 producerea lui. Dou\u0103 exemple sunt elocvente pentru a \u00een\u0163elege fenomenul: atacurile teroriste din 9 septembrie 2001 din SUA \u015fi Brexitul din iunie 2016 \u00eentrunesc aceste condi\u0163ii, fiind nu doar neprev\u0103zute, cu foarte pu\u0163in\u0103 vreme \u00eenainte de producere, dar av\u00e2nd \u015fi consecin\u0163e substan\u0163iale asupra politicilor \u015fi sistemului interna\u0163ional. La o trecere succint\u0103 \u00een revist\u0103 a eventualelor evenimente impredictibile putem contabiliza: destr\u0103marea UE, un r\u0103zboi conven\u0163ional devastator \u00eentr-o regiune a globului fie ea Asia sau Orientul Mijlociu \u015fi de ce nu \u00een estul Europei (r\u0103zboiul hibrid<\/em>, care este deja \u00een curs de desf\u0103\u015furare de c\u00e2\u0163iva ani, nu-l mai punem la socoteal\u0103 \u00een acest context), produs prin explozia unor tensiuni vechi, dintr-un calcul strategic eronat sau pur \u015fi simplu dintr-o gre\u015feal\u0103 militar\u0103, dcredibilizarea NATO \u015fi destructurarea rela\u0163iei transatlantice, o criz\u0103 major\u0103 \u00een China, un atac terorist devastator, mi\u015fc\u0103ri tip revolu\u0163ie, a mul\u0163imilor, care s\u0103 arunce \u00een aer ordinea social\u0103 \u015fi modelul statului bun\u0103st\u0103rii de tip occidental pe motivul \u015fomajului accelerat \u015fi a lipsei bunurilor esen\u0163iale, o criz\u0103 major\u0103 alimentar\u0103 care s\u0103 genereze o nou\u0103 migra\u0163ie biblic\u0103, cutremure majore, incendii, inunda\u0163ii, secet\u0103 prelungit\u0103, tsunami, explozii ale vulcanilor \u201eadormi\u0163i\u201d etc., cu efecte poate nu decisive la nivel global dar extrem de dureroase \u00een zone \u00eentinse ale globului.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2te din acestea lebede negre vor izbucni \u00een Europa<\/strong>? Fiecare din evenimentele enumerate au un poten\u0163ial ridicat de apari\u0163ie. Pandemia de Coronavirus va m\u0103ri probabil dinamica geopolitic\u0103 existent\u0103 \u015fi va testa puterea sistemelor democratice europene<\/strong>. Europa are nevoie de un nou tip de globalizare capabil s\u0103 ating\u0103 un echilibru \u00eentre avantajele pie\u0163elor deschise \u015fi interdependen\u0163\u0103 \u015fi \u00eentre suveranitatea \u015fi securitatea \u0163\u0103rilor. Europa ar trebui s\u0103 ac\u0163ioneze pentru a \u00eempiedica ca rivalitatea SUA-China s\u0103 aib\u0103 repercusiuni negative \u00een anumite regiuni ale lumii inclusiv pe continentul european. Europa ar trebui s\u0103 ac\u0163ioneze pentru a \u00eempiedica pr\u0103bu\u015firea rela\u0163iei transatlantice SUA-Europa cea care a adus securitate \u015fi prosperitate pe b\u0103tr\u00e2nul continent. Liderii europeni trebuie s\u0103 se concentreze pe satisfacerea nevoilor imediate ale sistemelor de asisten\u0163\u0103 medical\u0103, oferirea unui venit pentru persoanele care nu pot lucra \u015fi oferirea garan\u0163iilor \u00eentreprinderilor pentru a evita \u015fomajul de mas\u0103.<\/p>\n\n\n\n Modelul european va \u00eensemna ceva \u00een ochii lumii doar dac\u0103 putem promova cu succes solidaritatea \u00eentre statele membre ale UE fapt care nu pare a fi \u00een aten\u0163ia elitelor politice ast\u0103zi preocupate \u00een special de problemele na\u0163ionale.<\/strong> \u015ei toate din cauza dezacordurilor cresc\u00e2nde privind politicile comune \u015fi interesele statelor na\u0163ionale. Exist\u0103 la Bruxelles \u00een cadrul Comisie \u00eenc\u0103 reflexe partizane ale Nordului fa\u0163\u0103 de Sud \u015fi ale Vestului fa\u0163\u0103 de Est. Are pre\u015fedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, puterea de negociator \u00eentr-o criz\u0103 de o astfel de magnitudine c\u00e2nd ea a fost aleas\u0103 cu mare greutate pre\u015fedinte \u015fi \u00een condi\u0163iile unor negocieri dure unde estul a avut o pondere decisiv\u0103? Experiment\u0103m \u201dconceptul de am\u00e2nare\u201d: am\u00e2narea Jocurilor Olimpice, am\u00e2narea Expozi\u0163iei Mondiale de la Dubai \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd am\u00e2narea Campionatului European de Fotbal. Ast\u0103 este cuv\u00e2ntul de ordine global\u0103 pe toate fronturile umane: AM\u00c2NAREA! P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd? Nu \u015ftim.<\/p>\n\n\n\n Pe m\u0103sur\u0103 ce pandemia coronavirusului a pus st\u0103p\u00e2nire pe Europa, diviziunea profund\u0103 dintre statele nordice \u015fi cele de sud c\u00e2t \u015fi cea dintre statele din Vest \u015fi cele din Estul Europei, s-a intensificat. Focarul de Coronavirus a provocat recesiune dar \u015fi o stare de \u00eenstr\u0103inare a \u0163\u0103rilor membre ale Uniunii. Fondul Monetar Interna\u0163ional prognozeaz\u0103 o cre\u015ftere de 13% a datoriei din zona euro doar anul acesta unde grosul datoriei va fi \u00een sudul Europei \u00een \u0163\u0103ri precum Italia, Spania, Portugalia \u015fi Grecia. \u00cen rest? Se poate alege praful (?!). Estul r\u0103m\u00e2ne ancorat \u00een trecutul s\u0103u comunist, f\u0103r\u0103 probleme referitoare la euro, cu oscila\u0163ii \u00eentre rela\u0163ia cu Rusia sau China, cu lideri f\u0103r\u0103 ini\u0163iativ\u0103 economic\u0103 de nivel regional \u015fi cu exacerbarea ac\u0163iunilor na\u0163ionaliste.<\/p>\n\n\n\n Aici, Rusia \u015fi-a instalat monopolul r\u0103zboiului hibrid cu specificit\u0103\u0163i pentru fiecare \u0163ar\u0103. Este teritoriul unei aprigi b\u0103t\u0103lii de recuperare a \u0163\u0103rilor foste comuniste \u00een care spionii KGB\/FSB alearg\u0103 \u00een voie f\u0103r\u0103 s\u0103 fie st\u00e2njeni\u0163i c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in sau mai bine zis c\u00e2teodat\u0103 prin Estonia. \u015etiu c\u0103 voi primi repro\u015furi violente, c\u0103 noi suntem \u00een NATO \u015fi nu mai avem spioni ru\u015fi, i-am \u201etocat\u201d pe to\u0163i. Totul este pe bani iar ru\u015fii au bani pentru informa\u0163ii pentru c\u0103 au firme mari \u00een industria petrolului \u015fi a gazelor naturale \u015fi nu numai. GRU este faimos pentru opera\u0163iunile sale din Europa Central\u0103, de Est \u015fi de Nord adic\u0103 pe aliniamentul Marea Baltic\u0103 – Marea Neagr\u0103. Din p\u0103cate, \u0103sta este adev\u0103rul, ru\u015fii s-au retras din Germania, dar spionii nu au plecat din nicio \u0163ar\u0103 din care trupele sovietice s-au retras de-a lungul timpului. Dar despre povestea asta, poate, alt\u0103 dat\u0103. Recesiunea care a lovit Europa de Sud \u015fi cea de Est, \u00een mai pu\u0163in un deceniu, este a doua, deoarece \u0163\u0103rile se recupereaz\u0103 \u00eenc\u0103 din criza datoriilor suverane din zona euro \u015fi din recesiunea din 2008.<\/p>\n\n\n\n Unele ca Rom\u00e2nia se recupereaz\u0103 \u00eenc\u0103 din guvernare agramat\u0103-populist\u0103 precedent\u0103. Noroc cu liberalii, c\u0103 altfel ne m\u00e2ncau \u201dcrocodilii\u201d. Spun asta ca un cet\u0103\u0163ean onest \u015fi un aleg\u0103tor constant din 1989 \u00eencoace. Convingerea popular\u0103 este c\u0103 \u0163\u0103rile din nord vor experimenta rate de recuperare mai rapide, l\u0103rgind decalajul de bog\u0103\u0163ie dintre economiile de nord \u015fi sud, \u00eentruc\u00e2t Europa de Sud suport\u0103 datorii mai grele pe termen lung. Tensiunea dintre membrii nordului \u015fi sudului Uniunii Europene nu este nou\u0103. Acum, Coronavirusul \u015fi recesiunea \u00eenso\u0163itoare au intensificat dezacordurile cu privire la asisten\u0163a financiar\u0103 de sprijin, acestea ap\u0103r\u00e2nd ca o amenin\u0163are puternic\u0103 nu numai pentru consensul UE, ci \u015fi pentru proiectul european \u00een sine.<\/p>\n\n\n\n Ziarul Lib\u00e9ration scrie despre un verdict de o brutalitate nemaiv\u0103zut\u0103. Este prima oar\u0103 c\u0103 are loc o asemenea ciocnire institu\u0163ional\u0103 frontal\u0103, dar ea vizeaz\u0103 esen\u0163a \u00eens\u0103\u015fi a UE: este vorba de independen\u0163a B\u0103ncii Centrale Europene (BCE) \u015fi de faptul c\u0103 dreptul comunitar primeaz\u0103, tehnic, asupra dreptului na\u0163ional. CEJ decisese \u00een 2018, tot la cererea insistent\u0103 a judec\u0103torilor germani, c\u0103 ceea ce face BCE, care e independent\u0103 de interven\u0163ia guvernelor, este conform dreptului UE. Decizia a fost acceptat\u0103 de toate \u0163\u0103rile membre, mai pu\u0163in de Germania. Acum, aceia\u015fi judec\u0103tori germani contest\u0103 acest lucru sau, cel pu\u0163in, cer explica\u0163ii, dar asta pune \u00een pericol funda\u0163iile UE \u015fi viitorul monedei comune, euro scrie Europa Liber\u0103<\/em>. Simultan, judec\u0103torii din Karlsruhe au dat BCE, dar \u015fi B\u0103ncii Centrale germane (Bundesbank), trei luni timp \u00een care vor trebui s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 s\u0103 explice \u00een ce fel obliga\u0163iunile europene (eurobonds) sunt legale iar emiterea lor respect\u0103 separarea institu\u0163iilor \u015fi nu face BCE dependent\u0103 de sfera politicului. Argumentul euroscepticilor afla\u0163i la origine a pl\u00e2ngerii este acela c\u0103 BCE nu poate de\u0163ine mai mult de o treime din datoria \u0163\u0103rilor membre \u00een UE, scrie aceea\u015fi Europa Liber\u0103<\/em>. Europa de Sud a devenit din ce \u00een ce mai vocal\u0103 \u00een cererile sale de asisten\u0163\u0103 financiar\u0103 necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi de materiale medicale \u00een urma pandemiei, c\u0103tre UE. Europa de Est mai exist\u0103? Poate Ungaria cea vocal\u0103 \u015fi iliberal\u0103! \u00cen orice caz, nu uita\u0163i de Noua Ax\u0103 Budapesta-Moscova-Ankara!<\/p>\n\n\n\n Una dintre \u0163\u0103rile afectate cel mai mult de coronavirus \u015fi de paralizia economic\u0103 este Italia. \u00cen Italia lupta cu Coronavirusul a \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it o serie de fisuri deja existente \u00een societate (ex: regionalismul). Guvernul de coali\u0163ie al Italiei, sub conducerea premierului Giuseppe Conte, este \u00een r\u0103zboi \u00een interiorul sistemului politic italian dar \u015fi cu Bruxellesul. Coali\u0163ia de la putere, format\u0103 din Partidul Democrat \u015fi Mi\u015fcarea populist\u0103 5 stele se confrunt\u0103 cu opozi\u0163ia partidului de extrem\u0103 dreapt\u0103 Liga Nordului, angajat s\u0103 \u00eempiedice aproape fiecare politic\u0103 propus\u0103 de guvern (Liga s-a opus, la \u00eenceputul lunii martie, planului na\u0163ional de stimulare de 7,5 miliarde de euro (8,1 miliarde de dolari) al lui Conte \u00een favoarea unui pachet de urgen\u0163\u0103 de 50 de miliarde de euro. Reac\u0163ia guvernului Conte a fost \u00een mod cert lent\u0103, \u00een februarie, la izbucnirea crizei de Covid-19, \u00een regiunea Codogno, Lombardia. Restric\u0163iile din Nordul industrializat au f\u0103cut ca 90 mii italieni s\u0103 plece spre locurile de ba\u015ftin\u0103 din sud. Sudul este de asemenea insuficient preg\u0103tit \u015fi a cunoscut \u00een ultimele decenii un deficit sever de personal, finan\u0163are \u015fi echipament individual de protec\u0163ie \u00een spitalele locale.<\/p>\n\n\n\n Fiind supus unei presiuni interne continue \u015fi pe toate fronturile, Conte s-a \u00eendreptat c\u0103tre Uniunea European\u0103, \u00een speran\u0163a de a primi sprijin. Dar a avut pu\u0163in noroc. Cererea insistent\u0103 a Italiei pentru sprijin european, la care s-au al\u0103turat \u015fi alte \u0163\u0103ri \u00een nevoie, cum ar fi Fran\u0163a \u015fi Spania, a \u00eent\u00e2mpinat rezisten\u0163a unor \u0163\u0103ri mai prudente din punct de vedere fiscal, cum ar fi Germania \u015fi Olanda, ceea ce a agravat o fractur\u0103 nord-sud ce tulbur\u0103 zona euro a Uniunii. Aici trebuie s\u0103 laud guvernul Rom\u00e2niei, al\u0103turi de guvernul Germaniei, care a fost printre pu\u0163inele guverne europene care au acordat asisten\u0163\u0103 medical\u0103 italienilor c\u00e2nd al\u0163ii le-au \u00eentors spatele. Euroscepticismul atinge cote semnificative \u00een Italia, \u00een special \u00een urma crizei financiare din zona euro, care a l\u0103sat mul\u0163i italieni s\u0103 se simt\u0103 ignora\u0163i de Bruxelles. La sf\u00e2r\u015fitul anului 2019, un sondaj comunitar a \u00eenregistrat c\u0103 doar 37% dintre italieni au considerat apartenen\u0163a la UE drept \u201eun lucru bun\u201d, \u00een timp ce 17% au considerat-o un lucru \u201eprost\u201d. Acum, chiar \u015fi unele dintre cele mai pro-UE fac\u0163iuni din cadrul partidelor italiene, cum ar fi Partidul Democrat, exprim\u0103 criticile cu privire la agenda blocului \u015fi a r\u0103spunsului s\u0103u la criza coronavirusului din Italia \u015fi nu numai. \u00centr-un sondaj efectuat \u00een martie de c\u0103tre firma de sondaje Tecne, 67% dintre italieni au declarat c\u0103 ei cred c\u0103 apartenen\u0163a la Uniunea European\u0103 este un \u201edezavantaj\u201d pentru \u0163ara lor, \u00een cre\u015ftere de la 47% \u00een noiembrie 2018. Un alt sondaj a \u00eenregistrat c\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul lunii martie, 72% dintre italieni au considerat c\u0103 Uniunea European\u0103 nu a contribuit \u201edeloc\u201d la asisten\u0163a pandemic\u0103, num\u0103rul celor care au \u00eenc\u0103 \u00eencredere \u00een UE a sc\u0103zut de la 34% c\u00e2nd pandemia a ajuns prima dat\u0103 \u00een Italia la 25%.<\/p>\n\n\n\n Italienii devin tot mai eurosceptici \u015fi doresc o Italie autosuficient\u0103 separat\u0103 de Bruxelles<\/em>. Sondajele recente arat\u0103 c\u0103 unul din trei italieni se tem c\u0103 vor fi concedia\u0163i \u015fi se tem pentru viitorul economiei. Lipsa de lichidit\u0103\u0163i din Italia a reprezentat o problem\u0103 pentru cet\u0103\u0163enii care doresc s\u0103 cumpere produse alimentare la \u00eenceputul fiec\u0103rei luni, 22% dintre italieni spun\u00e2nd c\u0103 au dificult\u0103\u0163i la cump\u0103r\u0103turi. <\/p>\n\n\n\n Ezit\u0103rile<\/em> membrii din nordul UE, cum ar fi Germania \u015fi Olanda, pentru a acorda asisten\u0163\u0103 financiar\u0103 \u00een afara mecanismelor UE existente, a provocat furie \u00een statele sudice – \u00een special cele puternic cople\u015fite de COVID-19 precum Spania, Fran\u0163a \u015fi, desigur, Italia.<\/em> Italia, care avea deja cea mai lent\u0103 cre\u015ftere a economiei din bloc, a prognozat o sc\u0103dere de 3% pentru economia sa \u00een acest an din cauza COVID-19 (aceasta este o estimare conservatoare a guvernului italian, Fondul Monetar Interna\u0163ional prevede o sc\u0103dere de 9% a PIB). Premierul Conte, recunosc\u00e2nd gravitatea situa\u0163ia economice viitoare a Italiei, a pledat astfel la Bruxelles, la \u00eenceputul lunii trecute: \u201eCe le vom spune cet\u0103\u0163enilor no\u015ftri dac\u0103 Europa nu se dovede\u015fte capabil\u0103 de o reac\u0163ie unit\u0103, puternic\u0103 \u015fi coeziv\u0103 \u00een fa\u0163a unui \u015foc de asemenea magnitudine<\/em>?\u201c <\/p>\n\n\n\n Uniunea European\u0103 nu a avut un r\u0103spuns medical sau financiar la \u00eenceputul crizei. Atunci c\u00e2nd Italia a apelat pentru prima dat\u0103 la activarea Mecanismului de Protec\u0163ie Civil\u0103 al UE, care implic\u0103 asisten\u0163\u0103 acordat\u0103 de statele membre celor care-l solicit\u0103 \u00een caz de criz\u0103, niciun stat membru nu a oferit active opera\u0163ionale, echipamente medicale de salvare sau exper\u0163i. Simultan, multe state europene au \u00eenceput s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare politici protec\u0163ioniste prin interzicerea exportului de echipamente medicale. Spitalele din nordul Italiei erau cople\u015fite de pacien\u0163i \u015fi \u00een lips\u0103 de echipamente de protec\u0163ie \u015fi de urgen\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cent\u00e2rzierea ini\u0163ial\u0103 a r\u0103spunsului din Europa a sc\u0103zut \u00eencrederea italienilor, ceea ce a determinat cre\u015fterea apelurilor pentru o Italia independent\u0103 \u00een afara cadrului UE.<\/strong> C\u00e2nd ini\u0163ial spitalele italiene s-au suprasaturat cu pacien\u0163i, iar Europa avea pu\u0163ine oferte c\u0103tre Roma, Italia depindea de asisten\u0163a din afara continentului: contribu\u0163ii chineze, ruse\u015fti \u015fi chiar cubaneze de m\u0103\u015fti, ventilatoare \u015fi truse de testare. China, \u00een special, a fost activ\u0103 \u00een trimiterea personalului medical pentru a sf\u0103tui medicii italieni care lucreaz\u0103 \u00een prima linie. Acest fapt a galvanizat euroscepticismul italian. Atunci unele spitale din Lombardia au at\u00e2rnat steagul maoist l\u00e2ng\u0103 tricolorul italian, \u00een timp ce a ap\u0103rut o tendin\u0163\u0103 \u00een social media, de italieni care se \u00eenregistreaz\u0103 pe sine arz\u00e2nd steaguri ale UE, \u00een timp ce se aude vocea lor repet\u00e2nd \u201ene salv\u0103m noi \u00een\u015fine\u201d. <\/strong>\u00cen timp ce membrii UE au convenit asupra premiselor unui pachet de investi\u0163ii ca parte a bugetului multianual 2021-27 al blocului, Spania, Italia, Germania \u015fi \u0162\u0103rile de Jos continu\u0103 s\u0103 discute asupra unora dintre elementele de baz\u0103 ale planului, cum ar fi suma de finan\u0163are \u015fi dac\u0103 finan\u0163area se face prin subven\u0163ii sau \u00eemprumuturi.<\/p>\n\n\n\n Vi se pare ciudat cuv\u00e2ntul \u201eItalexit\u201d? Nu pentru c\u0103 ne apropiem vertiginos de aceast\u0103 cumplit\u0103 realitate<\/strong>. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 o plecare italian\u0103 din Uniunea European\u0103 este iminent\u0103? Nu neap\u0103rat. De la criza datoriilor din zona euro, conceptul de \u201eItalexit\u201d a fost aruncat \u00een cercurile de extrem\u0103 dreapt\u0103, dar cu pu\u0163in poten\u0163ial de realizare – mai ales av\u00e2nd \u00een vedere sc\u0103derea sprijinului popular acordat partidului Ligii Nordului.<\/strong> O ie\u015fire italian\u0103 din Uniunea European\u0103 \u015fi zona euro r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 pu\u0163in probabil\u0103; pe termen scurt, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, Italia \u015fi Europa trebuie s\u0103 continue s\u0103 lupte \u00eempotriva unui focar viral \u015fi a unei crize economice\/financiare viitoare. Dar dup\u0103? Trauma pe care Italia a suferit-o \u00een timpul pandemiei coronavirusului a acordat impuls unei divergen\u0163e mai mari nord-sud \u00een uniune \u015fi \u00eencurajeaz\u0103 o mi\u015fcare italian\u0103 care s\u0103 reziste mai puternic anumitor politici ale UE. Situa\u0163ia actual\u0103 nu face dec\u00e2t s\u0103 fragilizeze proiectul european. <\/p>\n\n\n\n Este clar c\u0103 Uniunea European\u0103 trebuie s\u0103 stimuleze cu fonduri recuperarea economiilor afectate de criza Coronavirusului. Fondul de recuperare post-coronavirus al UE trebuie s\u0103 ofere bani \u0163\u0103rilor \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 r\u0103stoarne recesiunea, a declarat pre\u015fedintele Comitetului pentru Afaceri Economice \u015fi Monetare al Parlamentului European \u00eentr-un interviu acordat jurnalului POLITICO. Irene Tinagli, membr\u0103 a Partidului Democrat de centru-st\u00e2nga din Italiei, a f\u0103cut o serie de observa\u0163iile \u00eenaintea de elaborarea propunerii Comisiei Europene pentru un fond de recuperare, legat de exerci\u0163iul bugetar pe urm\u0103torii \u015fapte ani al UE. Comisia urm\u0103re\u015fte un fond de cel pu\u0163in 1 trilion de euro care ar urma s\u0103 mearg\u0103 \u00een \u0163\u0103rile membre pentru a ajuta la demararea economiilor. Dar cum va fi alocat\u0103 o astfel de sum\u0103? C\u00e2t va fi alocat\u0103 prin \u00eemprumuturi \u015fi c\u00e2t va fi alocat sub form\u0103 de subven\u0163ii nu s-a hot\u0103r\u00e2t. \u00cen timp ce unele dintre \u0163\u0103rile afectate cel mai mult de criz\u0103 – inclusiv Italia, \u0163ara de origine a lui Tinagli – sunt deja foarte \u00eendatorate \u015fi sunt reticente \u00een asumarea unei sarcini financiare mai grele, guvernele din Austria, Finlanda, Germania, Olanda \u015fi Suedia se opun ideii de a da subven\u0163ii gratuite. Care este, mai exact, problema Italiei cu utilizarea fondului propriu de salvare din zona euro – Mecanismul European de Stabilitate (MES)-ca instrument de recuperare economico\/financiar\u0103? Aceast\u0103 \u00eentrebare \u00eei preocup\u0103 pe mul\u0163i din nordul Europei. La urma urmei, \u00eentregul exerci\u0163iu MES – care a \u00eenceput \u00een urm\u0103 cu 10 ani, a fost conceput pentru a men\u0163ine Italia \u00een zona euro, sau a\u015fa cum se spune \u00een jargon la nord de Pasul Brenner[1]<\/a>.<\/p>\n\n\n\n La ora actual\u0103, doar pu\u0163ini politicieni italieni pot sau vor s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentrebarea privind ajutorul financiar al Uniunii, av\u00e2nd \u00een vedere c\u00e2t de toxic\u0103 a devenit chiar men\u0163ionarea MES. \u201eFiecare \u0163ar\u0103 are propriile dezbateri publice cu privire la cuvintele cheie \u015fi problemele cheie<\/em>\u201d, a declarat Irene Tinagli, pre\u015fedintele Comisiei pentru Afaceri Economice \u015fi Monetare a Parlamentului European. \u201e\u00cen unele \u0163\u0103ri, cuv\u00e2ntul cheie este eurobondul. \u00cen Italia, c\u00e2nd men\u0163iona\u0163i MES exist\u0103 mult\u0103 sensibilitate<\/em>\u201d. MES este \u201eprivit ca un instrument tradi\u0163ional, o modalitate de control al politicilor economice \u015fi fiscale italiene<\/em>\u201d, a spus Tinagli. Cu alte cuvinte, banii pot veni f\u0103r\u0103 alte condi\u0163ii care dep\u0103\u015fesc obliga\u0163ia de a-i cheltui \u00een \u00eengrijirea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, mai mult sau mai pu\u0163in, dar oamenii pur \u015fi simplu nu ar crede \u00een aceste m\u0103suri. Tinagli a declarat c\u0103 se a\u015fteapt\u0103 ca Comisia s\u0103 analizeze \u00eendeaproape nevoile fiec\u0103rei \u0163\u0103ri – \u015fi poate s\u0103 \u00ee\u015fi actualizeze ambi\u0163iile de recuperare economice, dac\u0103 este cazul: \u201eAvem nevoie de aceast\u0103 evaluare pentru a vedea \u00een ce fel de pozi\u0163ii sunt statele membre, ce fel de nevoi au ei. Atunci putem avea o estimare a subven\u0163iilor necesare<\/em>“.<\/p>\n\n\n\n Vecin\u0103 cu Italia \u015fi membr\u0103 a grupului european de sud, zis \u015fi Mediteraneean, Fran\u0163a are \u015fi ea probleme. Nu de amplitudinea Italie dar \u00een mod sigur pre\u015fedintele Macron … nu se simte bine (politic!). Fran\u0163a este \u00een corul celor care doresc subven\u0163ii pentru economie. Este poate \u015fi un fel de frond\u0103 la adresa Germaniei av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 \u00een ultimele luni cei doi mari ai Europei nu s-au mai \u00een\u0163eles. Mai bine zis de la alegerea Pre\u015fedintelui Comisie Europene. Crearea grupului parlamentar Renew Europe[2]<\/a> \u00eenseamn\u0103 o nou\u0103 orientare \u00een politica vetust\u0103 a Europei. C\u00e2ndva, generalul Charles de Gaulle remarca: “Un adev\u0103rat lider are mereu un as \u00een m\u00e2nec\u0103, pe care ceilal\u0163i nu \u00eel ghicesc, prin care \u00eenc\u00e2nt\u0103 \u015fi uluie\u015fte auditoriul<\/em>.” Surpriza, pe care Macron a scos-o din m\u00e2nec\u0103, a fost mesajul referitor la viitorul extinderii Uniunii Europene. “Nu vreau ca Balcanii s\u0103 se \u00eendrepte spre Turcia sau Rusia”, <\/em>a spus pre\u015fedintele francez la Strasbourg. Dar el nu \u00ee\u015fi dore\u015fte nici ca Europa, care are deja probleme cu 28, \u00een cur\u00e2nd 27 de membri, s\u0103 decid\u0103 “continu\u0103m \u00een ritm alert cu 30 sau 32 de membri, \u015fi cu acelea\u015fi reguli<\/em>“.<\/p>\n\n\n\n Protestele violente din suburbiile de la Paris din perioada recent\u0103, dup\u0103 un incident brutal \u00eentre poli\u0163ie \u015fi un civil pe motociclet\u0103[3]<\/a>, sunt un indiciu clar al tensiunilor sociale alimentate de blocarea na\u0163ional\u0103 strict\u0103 a Fran\u0163ei ca r\u0103spuns la pandemia coronavirusului. Nici violen\u0163a poli\u0163iei, nici revoltele nu sunt o surpriz\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere istoria ambelor p\u0103r\u0163i \u00een ghetouri suburbane (a\u015fa numitele no-go zone)[4]<\/a> din jurul marilor ora\u015fe ale Fran\u0163ei, unde locuie\u015fte o mare parte a popula\u0163iei sale de imigran\u0163i. \u00cen s\u0103pt\u0103m\u00e2nile de c\u00e2nd Fran\u0163a a instituit restric\u0163iile stricte pentru a opri r\u0103sp\u00e2ndirea COVID-19, au existat numeroase rapoarte privind ac\u0163iuni \u00een for\u0163\u0103 ale poli\u0163iei \u00een suburbii (jargonul \u00een francez\u0103 banlieues<\/strong>), inclusiv presupuse ac\u0163iuni de h\u0103r\u0163uire \u015fi violen\u0163\u0103 fizic\u0103. \u00centr-un episod, doi ofi\u0163eri au fost suspenda\u0163i dup\u0103 ce un videoclip cu circula\u0163ie larg\u0103 i-a capturat folosind admonest\u0103ri rasiste \u00eempotriva unui b\u0103rbat pe care \u00eel arestau.<\/p>\n\n\n\n Suburbiile au fost asociate cu violen\u0163a poli\u0163ieneasc\u0103 \u015fi tulbur\u0103rile sociale \u00een imagina\u0163ia popular\u0103, at\u00e2t \u00een \u200b\u200bFran\u0163a, c\u00e2t \u015fi \u00een \u00eentreaga lume, \u00eencep\u00e2nd cu octombrie 2005, c\u00e2nd moartea a doi b\u0103ie\u0163i – unul arab, unul negru – \u00een timp ce fugeau de o patrul\u0103 de poli\u0163ie \u00een afara Parisului s-a concretizat \u00eentr-o insurec\u0163ie popular\u0103 care a durat 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. \u00censtr\u0103inarea \u015fi lipsa de oportunit\u0103\u0163ilor profesionale \u015fi sociale pentru genera\u0163ia care a \u00eemb\u0103tr\u00e2nit din 2005 a f\u0103cut ca \u201eterenul\u201d s\u0103 fie fertil pentru recrutarea tinerilor de c\u0103tre mi\u015fc\u0103rile radicale care ofer\u0103 un sens al apartenen\u0163ei \u015fi al vie\u0163ii. Fisura dintre for\u0163ele de securitate ale Fran\u0163ei \u015fi popula\u0163ia sa nu se limiteaz\u0103 la suburbii. \u00cencep\u00e2nd din decembrie 2018 \u015fi continu\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een vara trecut\u0103, protestele s\u0103pt\u0103m\u00e2nale ale mi\u015fc\u0103rii \u201evestelor galbene\u201d au pus o presiune enorm\u0103 pe poli\u0163ia local\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 a \u0163\u0103rii. De\u015fi mi\u015fcarea \u201evestelor galbene\u201d s-a estompat ulterior \u00een irelevan\u0163a politic\u0103, a testat sever legitimitatea \u015fi credibilitatea pre\u015fedin\u0163iei lui Macron. <\/p>\n\n\n\n \u00cenainte de alegerea sa, Macron a sugerat \u00eentr-un interviu c\u0103 vestigiile trecutului monarhic al Fran\u0163ei au supravie\u0163uit \u00eentr-un dor nostalgic de o figur\u0103 de pre\u015fedinte-rege. Ludovic al XIV-lea a declarat \u201eL\u2019\u00e9tat, c\u2019est moi\u201d – \u201eEu sunt statul\u201d. Pre\u015fedintelui Macron a p\u0103rut, uneori, convins c\u0103 acesta este mottoul unei filozofii de guvernare valabil\u0103 ast\u0103zi. \u00cen mod echitabil, cultura politic\u0103 a Fran\u0163ei a fost modelat\u0103 istoric de perioade ale guvernelor slabe, urmat\u0103 de apari\u0163ia \u00een vremuri de criz\u0103 a persoanelor providen\u0163iale sau de liderul providen\u0163ial. Este adev\u0103rat c\u0103 Macron a luptat \u00een primul an de mandat cu un sistem al c\u0103rui cod al muncii necesita reforme dureroase \u015fi \u00een mod sigur nepopulare. Apoi a trecut la reformarea sistemul de pensii, unul bizantin \u015fi anacronic. Francezii au declan\u015fat o grev\u0103 uria\u015f\u0103, la finele lui 2019, \u00eempotriva reformei pensiilor \u00een varianta dorit\u0103 de Emmanuel Macron. Mul\u0163i angaja\u0163i se tem c\u0103 reforma, care dore\u015fte unificarea tuturor schemelor diferite de pensionare, multe dintre ele avantajoase, le va reduce pensia sau \u00eei va determina s\u0103 lucreze mai mul\u0163i ani. \u00cen final Guvernul francez a for\u0163at adoptarea reformei sistemului de pensii folosindu-se de o procedur\u0103 ce \u00eei permite s\u0103 ocoleasc\u0103 Parlamentul: decretul guvernamental. Este o ac\u0163iune menit\u0103 s\u0103 contracareze eforturile partidelor de opozi\u0163ie, care anun\u0163aser\u0103 depunerea a peste 40.000 de amendamente la proiectul de lege, relateaz\u0103 Financial Times. Pre\u015fedintele Macron \u015fi-a scarificat astfel viitorul politic pentru modernizarea Fran\u0163ei. <\/p>\n\n\n\n La fel ca mul\u0163i al\u0163i lideri din Europa, la \u00eenceputul lunii martie, Macron era \u00eenc\u0103 nedumerit \u00een leg\u0103tur\u0103 cu amenin\u0163area Coronavirusului, c\u00e2nd nordul Italiei era deja \u00een criza celui mai grav focar al continentului. Chiar dac\u0103 nevoia de distan\u0163are social\u0103 a devenit clar\u0103, el a insistat s\u0103 organizeze primul tur de scrutin al alegerilor municipale din 15 martie, doar pentru a comanda o \u00eenchidere la nivel na\u0163ional a doua zi. Apoi s-a oscilat timp de c\u00e2teva zile \u00eenainte de a suspenda \u00een cele din urm\u0103 al doilea tur de vot programat pentru weekendul urm\u0103tor. Dup\u0103 ce ini\u0163ial a sf\u0103tuit cet\u0103\u0163enii s\u0103 poarte m\u0103\u015fti \u00een public, guvernul \u015fi-a inversat pozi\u0163ia. \u00centre timp, la fel ca \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri din \u00eentreaga lume, Fran\u0163a r\u0103m\u00e2ne \u00een criz\u0103 pentru aceste m\u0103\u015fti \u015fi alte echipamente de protec\u0163ie \u015fi sanitare, at\u00e2t pentru publicul larg, c\u00e2t \u015fi pentru personalul medical.<\/p>\n\n\n\n Macron \u015fi-a asumat responsabilitatea pentru lipsa de preg\u0103tire a Fran\u0163ei la jum\u0103tatea lunii aprilie, dar acum pl\u0103te\u015fte pentru demersurile sale gre\u015fite. De\u015fi dup\u0103 anun\u0163ul s\u0103u privind instituirea st\u0103rii de urgen\u0163\u0103 la jum\u0103tatea lunii martie s-a bucurat imediat de o cre\u015ftere \u00een sondaje, numerele din sondaje au sc\u0103zut ulterior \u00eengrijor\u0103tor chiar dac\u0103 nu la fel ca la \u00eenceputul crizei. La fel de \u00eengrijor\u0103toare este \u015fi lipsa de \u00eencredere a publicului \u00een capacitatea guvernului s\u0103u de a gestiona revenirea la o situa\u0163ie de eliminare a interdic\u0163iilor bloc\u0103rii na\u0163ionale, de\u015fi acest lucru s-ar putea schimba acum odat\u0103 cu formularea \u015fi anun\u0163area planului de \u201eredeschidere\u201d. Nimic din toate acestea nu-l distinge pe Macron de majoritatea omologilor s\u0103i europeni \u00een a r\u0103spunde la focarul ini\u0163ial al pandemiei \u015fi ar putea fi compensat printr-o abordare bine gestionat\u0103 pentru urm\u0103toarea faz\u0103. \u00cens\u0103 Macron a intrat \u00een pandemie dup\u0103 ce a abandonat capitalul politic \u00eemping\u00e2nd reformele \u00een primul plan.<\/p>\n\n\n\n Abordarea pre\u015fedintelui francez cu privire la criz\u0103 se bazeaz\u0103 pe patru piloni: construirea \u015fi conducerea echipei sale cheie, comunicarea, luarea deciziilor \u015fi cooperarea interna\u0163ional\u0103<\/strong>. \u00cen Salonul Verde, flancat de cei mai de \u00eencredere asisten\u0163i ai s\u0103i, \u00een jurul unei mese de consiliu, Macron a petrecut cea mai bun\u0103 parte din ultimele cinci s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een apeluri video av\u00e2nd ca tem\u0103 de discu\u0163ie Coronavirusul. Aproape \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de la \u00eenregistrarea primelor decese, el a plecat \u015fi el s\u0103 inspecteze linia \u201efrontului viral\u201d: spitale, centre de cercetare, celule de criz\u0103, un azil \u015fi un centru pentru persoanele f\u0103r\u0103 ad\u0103post. El a cerut unitatea na\u0163ional\u0103 \u00een adres\u0103rile televizate. Macron \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte mai mult lumina reflectoarelor dec\u00e2t \u00een \u200b\u200bcrizele anterioare, cum ar fi protestele antiguvernamentale ale \u201evestelor galbene\u201d. A\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat la alegerile din 2017 care l-au adus la putere, gra\u0163ia salvatoare a lui Macron este absen\u0163a unui adversar politic viabil \u00een afar\u0103 de Marine Le Pen, liderul partidului de extrem\u0103 dreapta Frontul Na\u0163ional. Deocamdat\u0103, Le Pen nu a putut s\u0103 valorifice politic pandemia, reflect\u00e2nd e\u015fecul mi\u015fc\u0103rilor similare \u00een Europa. Dar, dup\u0103 toate probabilit\u0103\u0163ile, criza de s\u0103n\u0103tate public\u0103 va sc\u0103dea p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Macron va solicita realegerea sa \u00een 2022. \u00cen 2017, confrunt\u00e2ndu-se cu Le Pen \u00een campania preziden\u0163ial\u0103, Macron le-a oferit aleg\u0103torilor o alegere: eu sau abisul. S\u0103 dea Dumnezeu, ca data viitoare, s\u0103 nu fie for\u0163at s\u0103 recunoasc\u0103: Abysee, c\u2019est moi!<\/p>\n\n\n\n [1]<\/a> Pasul Brenner este o trec\u0103toare de grani\u0163\u0103 important\u0103 din Alpii Orientali care leag\u0103 landul Tirol din Austria cu Tirolul de Sud din Italia, ponderea fiind aici circula\u0163ia rutier\u0103, \u00een compara\u0163ie cu pasurile din Elve\u0163ia unde ponderea mai mare este calea ferat\u0103.<\/p>\n\n\n\n [2]<\/a> Renew Europe este un proiect politic fondat de pre\u015fedintele Macron, prim-ministrul olandez Mark Rutte, Albert River, liderul partidului spaniol Ciudadanos \u015fi vechii membri ai grupului ALDE Europa, inclusiv liderul actual al grupului, Guy Verhofstadt. Emmanuel Macron este hot\u0103r\u00e2t s\u0103 transforme noul grup \u00eentr-un motor pentru o Uniune European\u0103 mai integrat\u0103, \u00een special pe probleme economice \u015fi financiare.<\/p>\n\n\n\nDiviziunea Nord-Sud \u00een Uniunea European\u0103<\/h2>\n\n\n\n
Italia \u015fi coronavirusul \u00een pragul unui Italexit<\/h2>\n\n\n\n
Observa\u0163iile unui italian, pre\u015fedinte de comisie \u00een Parlamentul European<\/h2>\n\n\n\n
Fran\u0163a face echip\u0103 cu Italia \u00een sudul UE <\/h2>\n\n\n\n
\n\n\n\n