{"id":5951,"date":"2020-09-03T12:38:11","date_gmt":"2020-09-03T09:38:11","guid":{"rendered":"https:\/\/www.cass-ro.org\/?p=5951"},"modified":"2020-11-03T12:55:26","modified_gmt":"2020-11-03T10:55:26","slug":"periferia-europei-in-flacari-belarusul-si-criza-din-mediterana-schimba-geopolitica-flancului-estic-al-nato","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/periferia-europei-in-flacari-belarusul-si-criza-din-mediterana-schimba-geopolitica-flancului-estic-al-nato\/","title":{"rendered":"Periferia Europei \u00een fl\u0103c\u0103ri! Belarusul \u015fi criza din Mediteran\u0103 schimb\u0103 geopolitica flancului estic al NATO"},"content":{"rendered":"\n

Flancul Estic \u015fi cel de Sud al NATO este sub asediul evenimentelor din Belarus \u015fi din Mediteran\u0103. Acestea pot declan\u015fa conflicte care s\u0103 ne afecteze pe noi \u00een sud \u015fi pe Baltici \u00een nord. Vom analiza mai jos cele dou\u0103 evenimente \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 explic\u0103 ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi din ce cauze. \u00cen Est este clar c\u0103 Pre\u015fedintele Putin a preluat controlul asupra Belarusului printr-o noua strategie care a \u00eenceput cu subordonarea televiziunii centrale \u015fi a presei. Avioane ale FSB \u015fi ale Ministerului Situa\u0163iilor de Urgen\u0163\u0103 au transportat speciali\u015fti \u015fi echipamente militare de comunica\u0163ii la Minsk. Mass-media din Rusia a \u00eenceput o campanie de preg\u0103tire a unei interven\u0163ii militare \u00een ceea ce au numit la unison \u201dBelarus zon\u0103 de securitate na\u0163ional\u0103\u201d.  Iar bomboana pe coliv\u0103 a fost cea religioas\u0103 care nu i-a permis Arhiepiscopului Kondrusievici, capul bisericii catolice din Belarus revenirea \u00een \u0163ar\u0103 din Polonia. C\u00e2t prive\u015fte Mediterana vom discuta cele dou\u0103 concepte care stau la baza ac\u0163iunilor pre\u015fedintelui Erdogan \u015fi anume \u201dM\u0103rul Ro\u015fu\u201d \u015fi \u201dPatria Albastr\u0103\u201d. <\/em><\/p>\n\n\n\n

Pre\u015fedintele rus Vladimir Putin a declarat c\u0103 for\u0163ele ruse\u015fti sunt gata s\u0103 intre \u00een Belarusul vecin \u201edac\u0103 este necesar<\/em>\u201d, aparent \u00een urma unei cereri din partea pre\u015fedintelui belarus, Alexandru Luka\u015fenko. Vom vedea ce decid cei doi lideri dup\u0103 discu\u0163iile fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 de la Kremlin. Dar p\u00e2n\u0103 una alta for\u0163ele paramilitare private au ac\u0163ionat deja \u00een fosta republic\u0103 sovietic\u0103. Spre surprinderea tuturor, erau membri ai companiei militare private cunoscute sub numele de Grupul Wagner, care \u00een ultimii ani a fost implicat\u0103 \u00een fiecare conflict interna\u0163ional important, din punct de vedere strategic, pentruinteresele ruse\u015fti. Cazul Belarusului \u015fi al Ucrainei – prima opera\u0163iei lui Wagner at\u00e2t de aproape de flancul estic al NATO – subliniaz\u0103 c\u00e2t de util a devenit un instrument privat pentru Kremlin. Preferin\u0163a Rusiei pentru companiile militare private este o dezvoltare relativ recent\u0103, introdus\u0103 de conflictele din Siria \u015fi Ucraina, care au ar\u0103tat clar Moscovei c\u0103 Grupul Wagner este un instrument global suplimentar \u015fi eficient.<\/p>\n\n\n\n

Aceste grupuri\u00a0\u00a0semi-oficiale permite Kremlinului s\u0103-i trimit\u0103 \u00een locuri periculoase pentru a asigura interesele companiilor ruse\u015fti f\u0103r\u0103 a-\u015fi asuma responsabilitatea oficial\u0103. Ele completeaz\u0103 spa\u0163iile strategice goale, form\u00e2nd un fel de simbioz\u0103 \u00eentre stat \u015fi grupurile private prin care statul permite solda\u0163ilor s\u0103 c\u00e2\u015ftige sume de bani importante. \u00cen schimb, statul prime\u015fte subordonare \u015fi acoperire par\u0163ial\u0103 a misiunilor militare. Este o parte mic\u0103, dar important\u0103 a marii strategii ruse\u015fti. Rusia va continua s\u0103 utilizeze companiile militare private ca instrument al strategiei sale globale \u00een viitorul apropiat, \u00een special sub conducerea pre\u015fedintelui Vladimir Putin.Victoria lui Luka\u015fenko la alegeri a fost considerat\u0103 ca fiind frauduloas\u0103. Grevele muncitorilor \u015fi protestele \u00een mas\u0103 au zguduit Belarusul \u00een zilele imediat urm\u0103toare alegerilor \u015fi ele au continuat timp de patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Guvernele UE doresc un dialog na\u0163ional \u00eentre Luka\u015fenko \u015fi opozi\u0163ie, dar at\u00e2t liderul bielorus, c\u00e2t \u015fi pre\u015fedintele Putin au respins aceste apeluri ca fiind o imixtiune exterioar\u0103 a Occidentului \u00een problemele interne ale \u0163\u0103rii. Ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni au fost extrem de agitate pentru Kremlin. For\u0163ele ruse\u015fti \u015fi cele americane au fost implicate \u00eentr-o ciudat\u0103 lupt\u0103 cu vehicule blindate \u00een Siria iar \u00een Germania, medicii au concluzionat c\u0103 principalul dizident rus Alexei Navalni, internat acum la Berlin dup\u0103 ce s-a \u00eemboln\u0103vit \u00een timpul unui zbor din Siberia, fiind prezumat a fi otr\u0103vit.<\/p>\n\n\n\n

Autorit\u0103\u0163ile ruse insist\u0103 c\u0103 nu v\u0103d motive pentru o investiga\u0163ie penal\u0103, dar istoricul Kremlinului \u00een acest domeniu \u015fi statura politic\u0103 a lui Navalni \u00eenseamn\u0103 c\u0103 examinarea evenimentului nu va disp\u0103rea cur\u00e2nd. “Ne a\u015ftept\u0103m ca Rusia s\u0103 se al\u0103ture eforturilor pentru a clarifica ce s-a \u00eent\u00e2mplat, dar \u00een acest moment nu pare s\u0103 fie cazul<\/em>“, a declarat ministrul german de externe Heiko Maas pentru televiziunea ZDF[1]<\/a>. Ultimul prieten al Rusiei la grani\u0163a cu Europa, Belarusul a c\u0103p\u0103tat o nou\u0103 semnifica\u0163ie pentru strategia rus\u0103 dup\u0103 apari\u0163ia unui for\u0163e anti-rus, pro-occidentale la Kiev \u00een 2014. Cu toate acestea, Moscova nu a fost prea interesat\u0103 de politicile Minskului, chiar dac\u0103 Comandament de Vest rus se bazeaz\u0103 pe cooperarea bielorus\u0103 \u00een planificarea sa de urgen\u0163\u0103 pentru un eventual conflict \u00een Europa continental\u0103. Analiza exerci\u0163iilor militare ruse\u015fti \u015fi a modelelor diplomatice din 2017 \u00eencoace arat\u0103 modul \u00een care Comandament de Vest se g\u00e2nde\u015fte la viitorul r\u0103zboi cu NATO \u00een fiecare dintre cele trei direc\u0163ii strategice ale sale.<\/p>\n\n\n\n

 \u00cen direc\u0163ia nord-vestic\u0103<\/strong> – cuprinz\u00e2nd statele baltice \u015fi Polonia de coast\u0103 \u2013Belarusul, \u00een planificarea comandamentului rus, este o zon\u0103 de la care s\u0103 preia controlul leg\u0103turilor feroviare est-vest c\u0103tre regiunea izolat\u0103 Kaliningrad.<\/p>\n\n\n\n

 \u00cen direc\u0163ia strategic\u0103 occidental\u0103<\/strong>, care vizeaz\u0103 \u00een principal Polonia, radarele ruse\u015fti sunt plasate pe solul belarus la fel ca \u015fi sunt folosite activele de ap\u0103rare aerian\u0103 din Belarus, precum \u015fi for\u0163ele din Belarus, care ar fi organizate pentru ap\u0103rarea liniilor de aprovizionare care tranziteaz\u0103 Belarus \u00een timpul unei confrunt\u0103ri mai ample Rusia-NATO. Pierderea Belarusului ar avea un impact semnificativ asupra proiec\u0163iei puterii ruse, elimin\u00e2nd Var\u015fovia de la \u00eendem\u00e2na for\u0163elor terestre ruse. \u00cen acela\u015fi timp, \u00een direc\u0163ia operativa de sud,<\/strong> dac\u0103 for\u0163ele terestre ruse\u015fti sunt capabile s\u0103 foloseasc\u0103 Belarusul ca teren de desf\u0103\u015furare pentru escaladarea conflictului cu Ucraina sau pur \u015fi simplu amenin\u0163\u0103 s\u0103 o fac\u0103, acest lucru ar for\u0163a Kievul s\u0103-\u015fi retrag\u0103 linia frontului militar \u00een mod semnificativ mai spre vest, l\u0103s\u00e2nd regiunea capitalei dar \u015fi Dombasul, mult mai mult vulnerabile. <\/p>\n\n\n\n

O ie\u015fire bielorus\u0103 din planificarea securit\u0103\u0163ii Moscovei – fie prin neutralitate, fie printr-o schimbare a orient\u0103rii geopolitice – ar complica grav g\u00e2ndirea militar\u0103 rus\u0103 \u00een Europa, ar ridica semnificativ securitatea \u015fi influen\u0163a strategic\u0103 a Poloniei \u015fi ar putea alunga amenin\u0163area militar\u0103 a Moscovei din c\u00e2mpia nord-european\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een 500 de ani. <\/em>Cu toate acestea, o astfel de transformare ar pune Belarusul \u00eentr-o situa\u0163ie politic\u0103 extrem de precar\u0103, care ar fi greu de sus\u0163inut. Aceste considera\u0163ii subliniaz\u0103 importan\u0163a instabilit\u0103\u0163ii actuale din Belarus dup\u0103 realegerea contestat\u0103 a pre\u015fedintelui Alexandr Luka\u015fenko din 9 august 2020. At\u00e2ta timp c\u00e2t actualul guvern belarus r\u0103m\u00e2ne vulnerabil din punct de vedere politic, ridic\u0103 riscul ca Minsk s\u0103-\u015fi piard\u0103 libertatea de manevr\u0103 \u015fi aderare suveran\u0103 la neutralitatea de facto \u00een fa\u0163a presiunii ruse\u015fti de a se al\u0103tura Moscovei \u00een confruntarea strategic\u0103 a acestuia cu Occidentul.Dincolo de politica derulat\u0103 \u00een flancul estic al UE, s\u0103biile se ascut \u015fi \u00een nordul Europe care nu este \u00eenc\u0103 aderat la NATO.<\/p>\n\n\n\n

Suedia \u015fi-a intensificat opera\u0163iunile de ap\u0103rare \u00een Marea Baltic\u0103 ca reac\u0163ie la o cre\u015ftere a manevrelor militare ruse\u015fti \u00een zon\u0103. Canalele de televiziune suedeze au difuzat imagini cu vehicule blindate ale for\u0163elor armate suedeze care treceau pe l\u00e2ng\u0103 excursioni\u015ftii afla\u0163i pe insula Gotland. Suedia nu este membr\u0103 a NATO dar oficialii s\u0103i au avertizat asupra unei \u201esitua\u0163ii de securitate deteriorate<\/em>\u201d, \u00een timp ce avioanele \u015fi navele ruse\u015fti desf\u0103\u015foar\u0103 ample exerci\u0163ii navale \u015fi aeriene \u00een zona Artic\u0103. Ultima dat\u0103 c\u00e2nd Suedia \u015fi-a ridicat nivelul de alarmare militar\u0103 a fost ca reac\u0163ie la lovitura de stat e\u015fuat\u0103 din 1991 \u00eempotriva pre\u015fedintelui sovietic de atunci Mihail Gorbaciov. “\u00cen regiunea M\u0103rii Baltice se desf\u0103\u015foar\u0103 opera\u0163iuni militare ample, at\u00e2t din Rusia, c\u00e2t \u015fi din vest, \u00eentr-un mod care nu a fost experimentat dec\u00e2t \u00een zilele R\u0103zboiului Rece<\/em>“, a declarat viceamiralul Jan Thornqvist – \u015eeful  Opera\u0163iunilor \u00centrunite al armatei suedeze[2]<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Mediterana – Mare Nostrum \u00een fl\u0103c\u0103ri<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

\u00cen Marea Egee tensiunile se apropie de un punct de fierbere. Mediterana de Est a devenit un spa\u0163iu din ce \u00een ce mai aglomerat, \u00eentre trecerile precare \u015fi ilegale ale refugia\u0163ilor din Libia c\u0103tre Europa, fluxul de arme \u015fi mercenari \u00een cealalt\u0103 direc\u0163ie \u015fi noul nod naval al Rusiei la portul sirian Tartus.<\/em> Fran\u0163a \u015fi Italia s-au al\u0103turat Greciei \u015fi Ciprului \u00een exerci\u0163ii militare navale care au fost v\u0103zute ca o ripost\u0103 la manevre Turciei \u00eempotriva Greciei \u015fi Ciprului cu privire la revendic\u0103rile maritime. \u201dTensiunile au crescut la mijlocul lunii august, c\u00e2nd Turcia a trimis o nav\u0103 de explorare geologic\u0103 av\u00e2nd o escort\u0103 a marinei militare turce \u00eentr-o parte disputat\u0103 din estul Mediteranei, iar Grecia a trimis o flotil\u0103 militar\u0103 \u00een aceea\u015fi zon\u0103 <\/em>\u201d, a explicat Wall Street Journal. \u201eO fregat\u0103 greac\u0103 s-a ciocnit cu una dintre navele de r\u0103zboi turce\u015fti, afect\u00e2nd-o pe aceasta din urm\u0103 \u015fi ar\u0103t\u00e2nd poten\u0163ialul unei ciocniri armate, fie deliberat\u0103, fie accidental\u0103. Pre\u015fedintele francez, Emmanuel Macron, a r\u0103spuns trimi\u0163\u00e2nd for\u0163e navale pentru a sprijini Grecia.<\/em> ” scria Wall Street Journal.<\/p>\n\n\n\n

Oficialii turci au fost indigna\u0163i de desf\u0103\u015furarea avioanelor franceze \u00een Cipru sup\u0103rare care indic\u0103 o nou\u0103 surs\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 cea Libian\u0103, pentru rela\u0163ii antagonice dintre doi membri NATO. Strategia lui Erdogan este de a folosi tactici de for\u0163\u0103 pentru a demonstra dou\u0103 lucruri: \u00een primul r\u00e2nd<\/strong> faptul c\u0103 Grecia nu poate impune unilateral o harta proprie Turciei \u015fi c\u0103 Turcia va reac\u0163iona la acest lucru chiar cu for\u0163a militar\u0103 \u015fi \u00een al doilea r\u00e2nd<\/strong>  s\u0103 oblige Grecia s\u0103 stea \u015fi s\u0103 negocieze cu Turcia \u00een vederea g\u0103sirii unui plan de parti\u0163ie echitabil a teritoriului marin \u00een estul Mediteranei. \u201dCredibilitatea Europei este \u00een joc<\/em>\u201d, a declarat ministrul de externe cipriot Nikos Christodoulides. “O uniune de 27 de state membre trebuie s\u0103 se ridice pentru valorile interna\u0163ionale, pentru o ordine interna\u0163ional\u0103 global\u0103 bazat\u0103 pe valorile \u015fi principiile Uniunii Europene<\/em>“- a punctat el. <\/p>\n\n\n\n

Dar Europa nu este la fel de unit\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, cum ar putea spera ciprio\u0163ii. Unele \u0163\u0103ri par neimpresionate de abordarea agresiv\u0103 a pre\u015fedintelui Macron fa\u0163\u0103 de Turcia. Furia francez\u0103 fa\u0163\u0103 de Ankara este \u00eent\u00e2mpinat\u0103 de o combina\u0163ie de acceptare \u015fi de exasperare la Berlin, Roma \u015fi Londra. \u00cen capitalele occidentale, nu exist\u0103 prea mult\u0103 iubire pentru Turcia, dar nici modul francez de a se confrunta cu Erdogan nu este prea popular. \u201eChiar \u015fi cea mai mic\u0103 sc\u00e2nteie poate duce la o catastrof\u0103<\/em>\u201d, a declarat Maas, ministrul german de externe. \u201eNimeni nu are interes pentru o confruntare militar\u0103 \u00eentre partenerii \u015fi vecinii NATO<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u201eM\u0103rul ro\u015fu\u201c conceptul na\u0163ionalist turc<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Dezvoltarea geopolitic\u0103 a evenimentelor i-a oferit pre\u015fedintelui turc Recep Tayyip Erdogan \u015fansa de a-\u015fi aborda \u201dmantia sa na\u0163ionalist\u0103\u201d \u015fi de a promova drepturile Turciei \u00een fa\u0163a puterilor europene care conform spuselor sale le-ar nega sau submina. “\u00cei invit\u0103m pe om<\/em>ologii no\u015ftri s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 evite gre\u015felile care le vor cauza ruina<\/em>“, a spus Erdogan \u00eentr-un discurs. \u201eCei care doresc s\u0103 ne confrunte vor pl\u0103ti pre\u0163ul, dar sunt bineveni\u0163i. Dac\u0103 nu, ar trebui s\u0103 se \u0163in\u0103 departe de acest drum<\/em>. \u201d  Confruntat cu diverse probleme interne, inclusiv recesiunea financiar\u0103, pre\u015fedintele turc Recep Tayyip Erdogan recurge la ac\u0163iuni de politic\u0103 extern\u0103 agresiv\u0103 \u015fi expansioniste pentru a-\u015fi consolida baza de sprijin prin alimentarea na\u0163ionalismului. S\u0103rb\u0103toarea care comemoreaz\u0103 aniversarea victoriei de la Seljuk[3]<\/a>din 1071 asupra armatelor bizantine s-a transformat \u00eentr-un afi\u015faj al freneziei na\u0163ionaliste, ceea ce indic\u0103 nevoia cresc\u00e2nd\u0103 a pre\u015fedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, de a-\u015fi consolida baza de sprijin prin politica extern\u0103 expansionist\u0103 \u015fi agresiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

B\u0103t\u0103lia de la Manzikert a avut loc acum 949 de ani. \u00cen 1071, selgiucii, predecesorii otomani, au \u00eenvins for\u0163ele Imperiului Bizantin, preponderent grece\u015fti – o victorie comemorat\u0103 \u00een Turcia ca \u00eenceputul turcific\u0103rii treptate a Anatoliei. Cu toate acestea, s\u0103rb\u0103torile din acest an au fost diferite. Toat\u0103 \u201dg\u0103l\u0103gia politic\u0103\u201d din jurul acestui prilej a fost \u201dstropit\u0103\u201d din plin cu metafore \u015foviniste. Erdogan, \u00eenso\u0163it de so\u0163ia sa \u015fi de aliatul s\u0103u ultrana\u0163ionalist Devlet Bahceli, liderul Partidului Mi\u015fc\u0103rii Na\u0163ionaliste, a urcat pe scen\u0103, pe 26 august, pentru a sus\u0163ine un discurs r\u0103zboinic care vizeaz\u0103 \u00een principal Grecia, pe fondul escalad\u0103rii din estul Mediteranei. \u00cen afar\u0103 de discursul s\u0103u, mesajele sale de pe Twitter au fost cu un puternic substrat na\u0163ionalist. Una dintre metaforele invocate de Erdogan \u00eentr-un Tweet se referea la conceptul de \u201eM\u0103r ro\u015fu\u201d<\/strong> care este considerat cel mai important simbol al na\u0163ionalismului \u015fi expansionismului turc.<\/p>\n\n\n\n

M\u0103rul ro\u015fu este un simbol al unei mi\u015fc\u0103ri pan-turce\u015fti care \u00ee\u015fi propune s\u0103 uneasc\u0103 turcii \u00een fiecare col\u0163 al globului pentru a ob\u0163ine suprema\u0163ia global\u0103. Conceptul se afl\u0103 \u00een centrul expansionismului turc. Utilizarea de c\u0103tre Erdogan a acestei metafore ar fi fost considerat\u0103 o referin\u0163\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103toare dac\u0103 nu ar fi venit Fahrettin Altun, directorul s\u0103u de comunicare, cu explica\u0163ii. \u00centr-un Tweet care comemoreaz\u0103 aniversarea, Altun a scris: \u201ePentru noi, M\u0103rul Ro\u015fu este o Turcia mare \u015fi puternic\u0103. Mar\u015ful sacru al na\u0163iunii noastre a f\u0103cut istoria de la Manzikert p\u00e2n\u0103 la 15 iulie [\u00eencercarea de lovitur\u0103 de stat \u00een 2016]. … M\u0103rul Ro\u015fu este ceea ce \u00eentreaga umanitate a dorit de la Gibraltar la Hedjaz \u015fi din Balcani p\u00e2n\u0103 \u00een Asia<\/em>. ”  \u00cen plus, videoclipul care a fost produs pentru aceast\u0103 ocazie de c\u0103tre Direc\u0163ia Comunica\u0163ii a glorificat \u015fi conceptul \u201dM\u0103rul Ro\u015fu\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Clipul con\u0163inea imagini cu Kaaba din Mecca \u015fi Moscheea Al-Aqsa din Ierusalim. O simbolistic\u0103 extrem de interesant\u0103. \u00cen Turcia, na\u0163ionalismul, \u00een esen\u0163a sa, nu a fost niciodat\u0103 exclusiv islamist. Caracterele na\u0163ionaliste ale guvernelor succesive \u00eenaintea Partidului Justi\u0163ie \u015fi Dezvoltare (AKP) de guvern\u0103m\u00e2nt aveau o component\u0103 secularist\u0103. \u00cen 2020, \u00eens\u0103, regimul autocratic al lui Erdogan poate fi identificat cu na\u0163ionalismul turc care ad\u0103poste\u015fte elemente islamiste. Tensiunile cresc\u00e2nde \u00een estul Mediteranei sunt o reflectare a acestei ideologii. Erdogan \u00ee\u015fi sus\u0163ine ambi\u0163ia \u00een regiune cu doctrina \u201dPatriei Albastre\u201d<\/strong> – concept ini\u0163iat de fo\u015fti ofi\u0163eri de marin\u0103 seculari \u00eenc\u0103 din 2006.<\/p>\n\n\n\n

El a \u00eemprumutat doctrina de la elitele militare seculariste care formeaz\u0103 grupul numit \u201eeurasiatici\u201d \u015fi sunt cunoscu\u0163i ca av\u00e2nd  ostilitatea fa\u0163\u0103 de NATO \u015fi Uniunea European\u0103. Ace\u015ftia sus\u0163in c\u0103 Turcia ar trebui s\u0103-\u015fi ia locul \u00eentr-o nou\u0103 ax\u0103 care s\u0103 fie format\u0103 cu Rusia \u015fi China. Controversatul acord maritim semnat cu guvernul Libiei de la Tripoli \u00een noiembrie 2019 a fost primul pas c\u0103tre implementarea conceptului Patria Albastr\u0103.<\/strong> Toat\u0103 aceast\u0103 afacere este o chestiune de suprema\u0163ie geopolitic\u0103 \u00een controlul resurselor \u00een estul Mediteranei. Pentru generalul \u00een retragere Ismail Hakki Pekin, de exemplu, coliziunea cu Grecia este \u00een cele din urm\u0103 inevitabil\u0103, deoarece Turcia \u201etrebuie s\u0103-\u015fi demonstreze for\u0163a, fiind imposibil s\u0103 se ajung\u0103 la un acord cu Grecia la masa negocierilor<\/em>\u201d. Erdogan a adoptat treptat un ton beligerant similar cu ace\u015fti seculari, iar discursul s\u0103u de la Manzikert a fost o manifestare a acestuia. El a profitat de ocazie pentru a provoca Grecia prin amintirea antic\u0103 a r\u0103zboiului de la Manzikert. El a spus c\u0103 Grecia nu a reu\u015fit s\u0103 \u201e\u00eenve\u0163e lec\u0163iile\u201d din istorie.<\/p>\n\n\n\n

“Suntem adev\u0103ra\u0163ii proprietari ai acestor terenuri, nu custozii lor<\/em>“, a spus Erdogan. De asemenea, el a acuzat Grecia de \u201eagresiune nejustificat\u0103<\/em>\u201d \u00een Marea Egee. Ironia este c\u0103 nu exist\u0103 niciun mediator sau interlocutor \u00een conflictul estic mediteraneean \u00een afar\u0103 de UE. \u00centr-adev\u0103r, ministrul german de externe Heiko Maas s-a angajat recent \u00eentr-o navet\u0103 diplomatic\u0103 pentru a reduce tensiunea. Vorbind la Atena, 25 august, Maas a spus: \u201eSitua\u0163ia actual\u0103 \u00een estul Mediteranei este echivalent\u0103 cu jocul cu focul<\/em>\u201d \u015fi a avertizat c\u0103 \u201efiecare sc\u00e2nteie mic\u0103 poate duce la o catastrof\u0103<\/em>\u201d. Se pare c\u0103 Maas nu a ob\u0163inut prea multe concesii \u00een Atena \u015fi Ankara, deoarece p\u0103r\u0163ile aflate \u00een conflict au crescut mizele prin exerci\u0163ii militare \u00een apele contestate. Regiunea este \u00eentr-adev\u0103r \u201dcombustibil\u0103\u201d, Fran\u0163a particip\u00e2nd la exerci\u0163iile navale comune 26-28 august, cu Grecia, Cipru \u015fi Italia. La r\u00e2ndul s\u0103u, Turcia a efectuat exerci\u0163ii militare \u015fi \u015fi-a continuat cercet\u0103rile geologice \u00een zon\u0103. Orice coliziune \u00eentre navele de r\u0103zboi ale Turciei \u015fi for\u0163ele navale grece\u015fti \u015fi franceze poate \u00eensemna sf\u00e2r\u015fitul Turciei \u00een NATO sau chiar al NATO, deoarece toate aceste \u0163\u0103ri sunt \u00een Alian\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Astfel are oare dreptate pre\u015fedintele Macron privind \u201dmoartea cerebral\u0103 a NATO<\/em>\u201d?. Turcia devine din ce \u00een ce mai singur\u0103 \u00een v\u00e2ltoarea evenimentelor din estul Mediteranei. \u00cen absen\u0163a descuraj\u0103rii interne, \u015fi anume a unei opozi\u0163ii puternice, Erdogan, cu temperamentul s\u0103u na\u0163ionalist \u00een cre\u015ftere, ar putea s\u0103-i pese mai pu\u0163in, deoarece principalul s\u0103u accent este acum bazat pe c\u00e2\u015ftigurile interne. Cu na\u0163ionalismul s\u0103u anti-grec – similar cu cel anti-kurd – Erdogan este \u00eencrez\u0103tor \u00een sine c\u0103 poate aduna o parte semnificativ\u0103 a popula\u0163iei turce \u00een jurul conducerii sale. C\u00e2nd vine vorba de probleme na\u0163ionale\/na\u0163ionaliste, opozi\u0163ia din Turcia este fie supus\u0103 cerin\u0163elor, fie neutralizat\u0103. Nici izolarea diplomatic\u0103 interna\u0163ional\u0103 nu \u00eel poate descuraja pe Erdogan. O Turcia \u00eencol\u0163it\u0103 este o Turcia periculoas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ankara este dispus\u0103 s\u0103 dea lovituri economice semnificative \u015fi pierderi diplomatice \u015fi chiar, \u00een cuvintele lui Erdogan luna trecut\u0103, s\u0103-\u015fi \u201esacrifice \u00eentreaga fiin\u0163\u0103 \u201d, inclusiv vie\u0163ile, pentru a deveni o superputere regional\u0103. Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a avertizat c\u0103 orice ac\u0163iune din partea Greciei viz\u00e2nd extinderea apelor sale teritoriale cu 12 mile de-a lungul \u0163\u0103rmurilor estice, spre Turcia, va fi considerat\u0103 un motiv de r\u0103zboi.Turcia \u015fi Grecia au 6 mile marine de ape teritoriale \u00een Marea Egee, unde se afl\u0103 mai multe insule grece\u015fti situate \u00een apropierea teritoriului turc.<\/p>\n\n\n\n

Avertismentul ministrului turc de externe este o reac\u0163ie la anun\u0163ul recent al premierului grec Kyriakos Mitsotakis potrivit c\u0103ruia apele teritoriale ale \u0163\u0103rii sale vor fi extinse de la 6 la 12 mile nautice (de la 11 la 22 de kilometri) de-a lungul \u0163\u0103rmurilor sale vestice, spre Italia. Mitsotakis a declarat c\u0103 \u0163ara sa ar putea lua \u00een calcul extinderea apelor teritoriale \u015fi \u00een alte zone maritime. \u00cen ultimele luni, Turcia \u015fi Grecia au \u00eencercat fiecare s\u0103 \u00ee\u015fi consolideze revendic\u0103rile teritoriale prin crearea unor zone economice maritime exclusive cu Libia \u015fi, respectiv, Egiptul. Dincolo de preocup\u0103rile teritoriale imediate, disputa atrage nemul\u0163umiri istorice dar \u015fi elemente de strategia militar\u0103 contemporan\u0103. Acestea includ statutul conflictual al Ciprului, r\u0103zboaiele din Libia \u015fi Siria \u015fi luptele de putere \u00een curs \u00een regiune pe m\u0103sur\u0103 ce influen\u0163a SUA scade sau mai bine zis modic\u0103 obiectivele, pe primul plan trec\u00e2nd securitatea Israelului \u015fi a regiunii kurd din nordul Irakului. <\/p>\n\n\n\n

Un pic de istorie nu stric\u0103!<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Sunt c\u00e2\u0163iva factori care catalizeaz\u0103 conflictul dintre Atena \u015fi Ankara. \u00cen primul r\u00e2nd<\/strong> vr\u0103jm\u0103\u015fia greco-turc\u0103 care preced\u0103 cu mult instaurarea Republicii Turce. Acesta acoper\u0103 de la preocup\u0103ri cotidiene, cum ar fi originile desertului numit baclava,  p\u00e2n\u0103 la dezacordurile grave cu privire la atrocit\u0103\u0163ile istorice. Sunt c\u00e2\u0163iva factori care catalizeaz\u0103 conflictul dintre Atena \u015fi Ankara. \u00cen primul r\u00e2nd vr\u0103jm\u0103\u015fia greco-turc\u0103 care preced\u0103 cu mult instaurarea Republicii Turce. Acesta acoper\u0103 de la preocup\u0103ri cotidiene, cum ar fi originile desertului numit baclava,  p\u00e2n\u0103 la dezacordurile grave cu privire la atrocit\u0103\u0163ile istorice. Originea conflictului merge \u00eenapoi p\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103 cu aproape 100 de ani. Dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, teritoriul Turciei a fost stabilit prin Tratatul de la Lausanne din 1923. Statul turc care a urmat Imperiului Otoman a pierdut astfel mai multe insule din Marea Egee care au revenit Greciei. De atunci, Atena \u015fi Ankara se tot ceart\u0103 asupra a\u015fa-numitelor zone economice exclusive dintre insulele grece\u015fti \u015fi coasta Turciei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1996 s-a ajuns aproape la r\u0103zboi, dup\u0103 ce comandourile turce\u015fti au luat cu asalt o insul\u0103 greac\u0103 nelocuit\u0103. \u00cen 2000, UE a trasat frontiera maritim\u0103 maxim\u0103 din nou \u00een favoarea Greciei. De c\u00e2\u0163iva ani \u00eens\u0103, pre\u015fedintele turc Erdogan cere modificarea tratatelor. Grecia insist\u0103 ca delimit\u0103rile actuale s\u0103 fie p\u0103strate \u015fi \u00eel acuz\u0103 pe Erdogan de aspira\u0163ii hegemonice. \u00cen ultima jum\u0103tate de deceniu, cele mai grave dispute s-au concentrat asupra statutului Ciprului. Invazia Turciei din 1974 \u00een insula Cipru, declan\u015fat\u0103 de o lovitur\u0103 de stat militar\u0103 sus\u0163inut\u0103 de greci, a dus \u00een final la ocuparea treimii nordice a insulei de c\u0103tre turci \u015fi la un exod de ciprio\u0163i greci din zon\u0103. \u00cen 1983, un politician turco-cipriot a declarat Republica Turc\u0103 a Ciprului de Nord (TRNC), recunoscut\u0103 doar de Turcia.Dar, \u00een ultima jum\u0103tate de deceniu, cele mai grave dispute s-au concentrat asupra statutului Ciprului. Invazia Turciei din 1974 \u00een insula Cipru, declan\u015fat\u0103 de o lovitur\u0103 de stat militar\u0103 sus\u0163inut\u0103 de greci, a dus \u00een final la ocuparea treimii nordice a insulei de c\u0103tre turci \u015fi la un exod de ciprio\u0163i greci din zon\u0103. \u00cen 1983, un politician turco-cipriot a declarat Republica Turc\u0103 a Ciprului de Nord (TRNC), recunoscut\u0103 doar de Turcia. Republica Cipru a aderat la UE \u00een 2004 \u00een ciuda statutului s\u0103u divizat.<\/p>\n\n\n\n

Tensiunile dintre Grecia \u015fi Turcia au sc\u0103zut de atunci, dar \u00een 1996, cele dou\u0103 \u0163\u0103ri s-au apropiat din nou de r\u0103zboi pentru dou\u0103 insule nelocuite din Marea Egee, aproape de coasta de vest a Turciei. Ankara consider\u0103 ilegal\u0103 orice ofert\u0103 semnat\u0103 de Cipru cu privire la exploatarea energetic\u0103, cu excep\u0163ia cazului \u00een care TRNC este implicat\u0103. \u00centre timp, Grecia consider\u0103 ilegal\u0103 explorarea gazelor de turci l\u00e2ng\u0103 Cipru. \u00cen al doilea r\u00e2nd<\/strong> este fluxul de migran\u0163i din Orientul Mijlociu c\u0103tre Europa. Turcia g\u0103zduie\u015fte aproape 4 milioane de migran\u0163i \u015fi refugia\u0163i ca parte a unui acord din 2016 cu UE. \u00cen februarie, Erdogan a \u00eencercat o stratagem\u0103 prin care s\u0103 pun\u0103 presiune pe Atena \u015fi anume aceea de a \u201edeschide por\u0163ile\u201d permi\u0163\u00e2nd zecilor de mii de solicitan\u0163i de azil s\u0103 treac\u0103 \u00een Grecia. R\u0103spunsul dur al Atenei – inclusiv utilizarea violen\u0163ei \u00eempotriva solicitan\u0163ilor de azil – a atras critici din partea grupurilor pentru drepturile omului. \u00centre timp, UE a acuzat Turcia c\u0103 folose\u015fte migran\u0163i ca instrument de negociere \u015fi totodat\u0103 de presiune.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen al treilea r\u00e2nd<\/strong> rela\u0163iile s-au \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it din nou \u00een luna iulie din cauza reconversiei Hagia Sofia din Istanbul la statutul de moschee. Acest lucru a re\u00eenviat o disput\u0103 de c\u00e2teva secole asupra uneia dintre cele mai disputate cl\u0103diri religioase din lume \u015fi a enervat Rusia \u015fi Grecia, centrele cre\u015ftinismului ortodox. Ministrul de externe al Greciei, Nikos Dendias, l-a acuzat pe Erdogan c\u0103 a avansat o strategie \u201eneo-otoman\u0103\u201d \u00een estul Mediteranei ca parte a \u201e\u00eencerc\u0103rii de a pune \u00een aplicare obiective expansioniste \u00eempotriva vecinilor \u015fi alia\u0163ilor<\/em>\u201d. Aceasta este o acuza\u0163ie adresat\u0103 frecvent liderului turc, pe care criticii l-au numit drept un \u201esultan modern<\/em>\u201d. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen al patrule r\u00e2nd<\/strong> din punct de vedere al politicii interne avem o \u00een\u0163elegere bipartizan\u0103 \u00een Parlamentul Turciei. Partidul Popular Republican (CHP) din opozi\u0163ia \u015fi-a exprimat sprijinul pentru programul de foraj mediteraneean. Asigurarea resurselor energetice profitabile \u00eentr-o regiune \u00een care Turcia se afl\u0103 din ce \u00een ce mai izolat\u0103 se bucur\u0103, de asemenea, de sprijin social popular. Aventura lui Erdogan \u00een Mediterana de Est are probabil mai mult sprijin dec\u00e2t oricare dintre celelalte aventuri regionale ale sale. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen al cincilea r\u00e2nd<\/strong> este o list\u0103 lung\u0103 \u015fi complicat\u0103 a statelor europene \u201damestecate\u201d \u00een Orientul Mijlociu \u015fi \u00een Africa de Nord. \u00cen noiembrie anul trecut, Turcia a semnat un acord maritim cu guvernul libian sus\u0163inut de ONU, care ar permite extinderea forajului turcesc \u00een estul Mediteranei. De\u015fi nu este recunoscut de Washington sau de UE, acordul a condus la interven\u0163ia militar\u0103 a Turciei \u00een conflictul civil al Libiei \u00eempotriva mare\u015falului Khalifa Haftar, care este sus\u0163inut de Rusia. Ca \u015fi \u00een nord-vestul Siriei, Rusia \u015fi Turcia au ap\u0103rut ca brokeri de putere \u00een spa\u0163iul de lupt\u0103 din Libia. Dar nu numai Rusia \u00eel sus\u0163ine pe Haftar \u00een Libia. Fran\u0163a, Emiratele Arabe Unite \u015fi Egiptul au oferit fiecare asisten\u0163\u0103 militar\u0103 sau financiar\u0103 Armatei Na\u0163ionale Libiene de sub conducerea acestuia. \u015ei to\u0163i sunt implica\u0163i \u00een disputa mediteraneean\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pre\u015fedintele francez Emmanuel Macron – care a catalogat incursiunea Turciei \u00een Libia drept \u201ecriminal\u0103\u201d – mai devreme \u00een august \u015fi a trimis dou\u0103 avioane de lupt\u0103 Rafale \u015fi o fregat\u0103 naval\u0103 \u00een sprijinul opera\u0163iunilor de lupt\u0103 pentru sus\u0163inerea embargoului de arme impus Libiei dar \u015fi pentru prezervarea teritoriilor grece\u015fti. Fran\u0163a, al\u0103turi de Grecia \u015fi Cipru, a adoptat o pozi\u0163ie dur\u0103 \u00eempotriva Turciei, comparativ cu abordarea mai conciliant\u0103 favorizat\u0103 de na\u0163iuni precum Germania, Spania \u015fi Italia. \u00centre timp, Egiptul a semnat la \u00eenceputul lunii august un acord cu Grecia privind dezvoltarea unei zone economice maritime comune, despre care Turcia sus\u0163ine c\u0103 este \u201enul\u0103\u201d. Liderul egiptean Abdel Fattah Al-Sisi a amenin\u0163at c\u0103 va interveni militar \u00een Libia \u00eempotriva Turciei. Emiratele Arabe Unite – care a desf\u0103\u015furat avioane de r\u0103zboi fabricate \u00een SUA \u00een Libia – ar fi trimis s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 patru F16 \u00een Creta pentru a participa la exerci\u0163ii cu armata greac\u0103. Pozi\u0163iile contradictorii ale Emiratelor \u015fi ale Turciei din Orientul Mijlociu \u015fi Africa de Nord se revars\u0103 \u00een disputa mediteraneean\u0103 de est. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen al \u015faselea r\u00e2nd<\/strong> avem noi alian\u0163e mediteraneeane. Guvernul de la Atena a \u00eencheiat la r\u00e2ndul s\u0103u cu Egiptul un acord de colaborare \u00een exploatarea resurselor de gaz din estul Mediteranei. \u00cen\u0163elegerea eleno-egiptean\u0103 se opune direct celei turco-libiene. \u00cen ianuarie 2020, Grecia, Cipru \u015fi Israel au \u00eencheiat un acord de construire a unei conducte submarine de aproape 2000 de kilometri, prin care ar urma s\u0103 fie transportate \u00een Europa cantit\u0103\u0163i mari de gaze naturale, ocolind Turcia. \u00cen fine, Grecia, Cipru, Israel, Egipt, Italia, Iordania \u015fi Teritoriile Palestiniene au format \u00eempreun\u0103 Forumul de Gaz pentru Marea Mediteran\u0103 (EMGF), proiect sus\u0163inut \u015fi de SUA. Turcia este exclus\u0103 din acest grup, Ankara acuz\u0103 organiza\u0163ia c\u0103 ar fi o structur\u0103 anti-turc\u0103. La grup s-au al\u0103turat recent \u015fi Emiratele Arabe Unite, care rivalizeaz\u0103 de asemenea cu Turcia \u015fi care critic\u0103 apropierea dintre Ankara \u015fi grup\u0103ri islamiste de genul Fr\u0103\u0163iilor Musulmane.<\/p>\n\n\n\n

A Care este pozi\u0163ia Rusiei cu privire la criz\u0103?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Rusia nu a f\u0103cut \u00eenc\u0103 o declara\u0163ie public\u0103 cu privire la tensiunile dintre Grecia \u015fi Turcia, dar este ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 at\u00e2t \u00een \u200b\u200bestul Mediteranei, c\u00e2t \u015fi \u00een Marea Neagr\u0103, unde Erdogan a anun\u0163at recent cea mai mare descoperire de gaze din portofoliul Turciei dar insuficient\u0103 pentru economia turc\u0103. Amiralul James Foggo, \u015feful For\u0163elor Navale ale SUA \u00een Europa \u015fi Africa  a avertizat anul trecut c\u0103 Moscova se afl\u0103 \u00een proces de a transforma estul Mediteranei \u00eentr-una dintre cele mai militarizate zone ale lumii, \u00een parte ca urmare a construirii unui hub naval la portul sirian Tartus. Presa greac\u0103 a relatat c\u0103 marina rus\u0103 a adunat nou\u0103 nave, inclusiv trei submarine, \u00eentre Cipru \u015fi Siria.<\/p>\n\n\n\n

Care este pozi\u0163ia SUA?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Pre\u015fedintele SUA, Donald Trump, \u015fi-a exprimat \u00eengrijorarea fa\u0163\u0103 de omologii s\u0103i greci \u015fi turci cu privire la cre\u015fterea tensiunilor, cer\u00e2nd celor doi membri NATO s\u0103 se angajeze \u00eentr-un dialog eficient, potrivit secretarului de pres\u0103 de la Casa Alb\u0103. Cu toate acestea, de\u015fi USS Hershel Woody Williams[4]<\/a>a sosit recent pe insula greac\u0103 Creta, Casa Alb\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 medieze criza. \u201eSUA nu sunt mul\u0163umi\u0163i c\u0103 vor fi t\u00e2r\u00e2\u0163i \u00een politica mediteraneean\u0103. Au destule pe agend\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 descurajeze Rusia \u015fi China <\/em>\u201d, spune Emile Hokayem profesor specializat \u00een securitatea Orientului Mijlociu de la IISS International (Institute for Strategic Studies). \u201eDar realitatea este c\u0103 atunci c\u00e2nd SUA se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de unele probleme \u015fi decid s\u0103 nu fie implica\u0163i \u00een gestionarea lor, de fapt lucrurile se \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163esc \u015fi SUA ar putea fi t\u00e2r\u00e2te \u00eenapoi<\/em>\u201d. \u00cen cadrul \u00eent\u00e2lnirii avute cu pre\u015fedintele american Donald Trump, premierul grec Kyriakos Mitsotakis l-a rugat pe acesta s\u0103 joace un rol activ \u00een detensionarea rela\u0163iilor cu Turcia \u00een Mediterana de Est \u015fi Marea Egee, potrivit EUObserver.<\/p>\n\n\n\n

Este posibil ca tensiunea s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u00een violen\u0163\u0103?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Este din ce \u00een ce mai plauzibil, chiar dac\u0103 este pu\u0163in probabil. R\u0103zboiul dintre doi membri NATO din Marea Mediteran\u0103 ar fi un dezastru. Odat\u0103 cu cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ilor militare \u00een zon\u0103, cre\u015fte \u015fi posibilitatea escalad\u0103rii accidentale. Rom\u00e2nia poate fi un negociator \u00een rela\u0163ia Grecia Turcia av\u00e2nd \u00een vedere tradi\u0163iile istorice cu cele dou\u0103. Va ac\u0163iona Rom\u00e2nia?<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/a> https:\/\/www.nytimes.com\/reuters\/2020\/08\/27\/world\/europe\/27reuters-russia-politics-navalny-germany.html – EU Ministers to Discuss Navalny as Russia Not Cooperating: Germany By Reuters <\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a>  https:\/\/www.stripes.com\/news\/europe\/sweden-steps-up-its-defense-activities-in-baltic-sea-region-1.642555- \u201dSweden steps up its defense activities in Baltic Sea region\u201d- DAVID KEYTON – Associated Press : August 25, 2020<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a> B\u0103t\u0103lia de la Manzikert s-a dat \u00eentre Imperiul Bizantin \u015fi turcii selgiucizi pe 26 august 1071, l\u00e2ng\u0103 Manzikert (\u00een prezent Malazgirt, Provincia Mu\u015f, Turcia). \u00cenfr\u00e2ngerea decisiv\u0103 a armatei bizantine \u015fi capturarea \u00eemp\u0103ratului Romanos al IV-lea Diogenes a jucat un rol important \u00een subminarea autorit\u0103\u0163ii bizantine \u00een Anatolia \u015fi Armenia, \u015fi a permis turcificarea treptat\u0103 a Anatoliei.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a> USS Hershel “Woody” Williams este o baz\u0103 maritim\u0103 de expeditie din clasa Lewis B. Puller, aflat\u0103 \u00een prezent \u00een serviciu cu Marina SUA. Ea este, de asemenea, o sub-variant\u0103 a docului de transfer expeditionar din clasa Montford Point.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Flancul Estic \u015fi cel de Sud al NATO este sub asediul evenimentelor din Belarus \u015fi din Mediteran\u0103. Acestea pot declan\u015fa conflicte care s\u0103 ne afecteze pe noi \u00een sud \u015fi pe Baltici \u00een nord. Vom analiza mai jos cele dou\u0103 evenimente \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 explic\u0103 ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi din ce cauze. \u00cen Est este clar c\u0103 Pre\u015fedintele Putin a preluat controlul asupra Belarusului printr-o noua strategie care a \u00eenceput cu subordonarea televiziunii centrale \u015fi a presei. Avioane ale FSB \u015fi ale Ministerului Situa\u0163iilor de Urgen\u0163\u0103 au transportat speciali\u015fti \u015fi echipamente militare de comunica\u0163ii la Minsk. Mass-media din Rusia a \u00eenceput o campanie de preg\u0103tire a unei interven\u0163ii militare \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":5952,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,9,21,1],"tags":[],"class_list":["post-5951","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-blog","category-europarusia","category-general-2"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5951"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5951"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5951\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5960,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5951\/revisions\/5960"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5952"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5951"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5951"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5951"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}