Ca s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 r\u0103spundem la \u00eentrebarea din comentariul ini\u0163ial trebuie s\u0103 spunem ca NATO a fost creat, la vremea c\u00e2nd aveam dou\u0103 blocuri militare desp\u0103r\u0163ite de linia Fulda Gap, pentru ap\u0103rarea colectiv\u0103 a Alia\u0163ilor conform art.5 \u00een cazul unei agresiuni \u00een Europa. \u015ei atunci? Sf\u00e2r\u015fitul R\u0103zboiului Rece a determinat statele europene s\u0103 cread\u0103 c\u0103 vor putea \u201ecolecta dividendele p\u0103cii\u201d prin reducerea continu\u0103 a eforturilor lor de ap\u0103rare. Elementul semnificativ al acestui nou context geopolitic este acela c\u0103 s-au \u00eent\u00e2lnit \u015fi converg dou\u0103 evolu\u0163ii care nu au leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u00eentre ele:<\/p>\n\n\n\n
Ideea ca Europa s\u0103 devin\u0103 un actor strategic \u00een afacerile globale \u00eemi aduce aminte de o veche zical\u0103 irlandez\u0103 pe care am auzit-o pentru prima dat\u0103 la NDU (Universitatea de Ap\u0103rare a SUA unde am f\u0103cut Masterul \u00een Strategia Resurselor de Ap\u0103rare), la profesorul Joseph Goldberg (profesor de Studii de Securitate Na\u0163ional\u0103- cu care am sus\u0163inut lucrare \u201dL\u0103rgirea NATO versus terorism \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est<\/em>\u201d- pentru care am luat premiul Comandantului NDU la solicitarea Secretarului de Stat, Madeleine K. Albright, care a citit lucrare \u00eenainte de \u00eent\u00e2lnirea NATO de la Madrid 1997): \u201ePo\u0163i fi \u00een cer cu o jum\u0103tate de or\u0103 \u00eenainte ca diavolul s\u0103 \u015ftie c\u0103 e\u015fti mort<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n Este necesar\u0103 autonomia strategic\u0103 european\u0103? Ne uitam \u00een Lituania \u015fi ce constat\u0103m? Trupe \u015fi tancuri americane vor ajunge \u00een Lituania pentru o misiune de dou\u0103 luni \u00een apropierea frontierei cu Belarus, dar guvernul de la Vilnius sus\u0163ine, pe bun\u0103 dreptate, c\u0103 acesta nu este un mesaj \u00eendreptat c\u0103tre statul vecin sus\u0163inut de Rusia, unde protestele continu\u0103, relateaz\u0103 Reuters. Misiunea din Lituania care va continua p\u00e2n\u0103 \u00een noiembrie 2020, va include 500 de militari americani \u015fi 40 de vehicule, precum tancuri Abrams M2 \u015fi transportoare blindate pentru trupe Bradley, conform unui purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al armatei lituaniene. \u00centrebarea este de ce nu duce Europa militari \u015fi tehnic\u0103 la grani\u0163a cu Belarus? S\u0103 nu-l supere pe \u0162arul Putin? Poate da, poate nu, dar este clar c\u0103 Europa este divizat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Autonomia strategic\u0103 a fost de mult timp un refren recurent pentru sus\u0163in\u0103torii unei Europe mai puternice, una care s\u0103 fie un factor de reglementare, mai degrab\u0103 dec\u00e2t un autor de adoptare a regulilor, \u00een ordinea mondial\u0103 \u00een schimbare. Dar Uniunea European\u0103 nu pare s\u0103 se apropie niciodat\u0103 de realizarea acestui obiectiv, \u00een principal din cauza diviziunilor interne dintre statele membre cu privire la ce interese s\u0103 apere \u015fi s\u0103 avanseze, \u015fi a precau\u0163iei privind pierderea suveranit\u0103\u0163ii \u00eentr-un domeniu care preocup\u0103 \u00een special guvernele na\u0163ionale. Autonomia strategic\u0103 european\u0103 este – la fel ca suveranitatea european\u0103- unul dintre multele concepte care \u00eencearc\u0103 s\u0103 promoveze o UE mai capabil\u0103 \u015fi mai independent\u0103 \u00eentr-un moment de concuren\u0163\u0103 geopolitic\u0103 \u00een cre\u015ftere \u00eentre marile puteri Rusia, SUA \u015fi China. Pentru a-\u015fi \u00eendeplini adev\u0103ratul poten\u0163ial, UE trebuie s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t \u201dcacofoniei sale strategice<\/em>\u201d \u015fi s\u0103 se concentreze pe dezvoltarea capabilit\u0103\u0163ilor. Din p\u0103cate, dezbaterea asupra autonomiei strategice europene r\u0103m\u00e2ne concentrat\u0103 \u00een exces asupra criticilor SUA fa\u0163\u0103 de UE. \u201eAutonomia strategic\u0103 european\u0103<\/em>\u201d (ESA) este una dintre acele expresii evazive care \u201eplutesc<\/em>\u201d \u00een politica european\u0103, al\u0103turi de termeni precum \u201earmat\u0103 european\u0103<\/em>\u201d \u015fi \u201ecultur\u0103 strategic\u0103 european\u0103 comun\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n Aceasta (ESA) a fost utilizat\u0103 \u00een comunic\u0103rile Consiliului European, Parlamentului European \u015fi Serviciului European de Ac\u0163iune Extern\u0103 (SEAE). Este men\u0163ionat\u0103 \u00een Strategia global\u0103 a Uniunii Europene din iunie 2016, care pretinde c\u0103 va alimenta \u201eambi\u0163ia de autonomie strategic\u0103\u201d a organiza\u0163iei. \u00centr-adev\u0103r, Strategia global\u0103 european\u0103 folose\u015fte de \u015fapte ori termenul \u201eautonomie\u201d, vorbind despre autonomia decizional\u0103 \u015fi autonomia de ac\u0163iune afirm\u00e2nd c\u0103 \u201eun nivel adecvat de ambi\u0163ie \u015fi autonomie strategic\u0103 este important pentru capacitatea Europei de a promova pacea \u015fi securitatea \u00een interiorul \u015fi dincolo de hotarele sale<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u015ei poate s-o fac\u0103? Hai s\u0103 ne uit\u0103m la recentele dezvolt\u0103rii militare din Mediteran\u0103 flancul sudic al Europei. Ce constat\u0103m? Diviziune total\u0103 \u00een cadrul UE. \u00cen discursul s\u0103u din Sorbona din septembrie 2017, pre\u015fedintele francez Emmanuel Macron \u015fi-a exprimat ideea asupra conceptului, referindu-se la \u201ecapacit\u0103\u0163ile de operare autonome ale Europei\u201d[1]<\/a>, ancor\u00e2nd astfel conceptul mai explicit \u00een probleme de ap\u0103rare \u015fi securitate. Pentru Fran\u0163a, ESA este o continuare a autonomiei strategice na\u0163ionale, pe care o define\u015fte ca fiind capacitatea de a decide \u015fi de a ac\u0163iona liber \u00eentr-o lume interdependent\u0103.[2]<\/u><\/a> Vezi exemplu militar de a se al\u0103tura Greciei \u00een vederea asigur\u0103rii respect\u0103rii Legii M\u0103rilor (UNCLOS)[3]<\/u><\/a> cu privire la Marea Egee de c\u0103tre Turcia.<\/p>\n\n\n\n \u00centr-adev\u0103r este un exemplu \u00een derulare pe scena european\u0103 acum: confruntarea la nivelul declara\u0163ilor dar \u015fi al ac\u0163iunilor, unele din ele militare, \u00eentre Turcia \u015fi Grecia. Mini\u015ftrii de externe ai Uniunii Europene (UE) au purtat vineri, 13 august, discu\u0163ii urgente despre tensiunile militare actuale dintre Grecia \u015fi Turcia, cu privire la drepturile de foraj \u00een estul Mediteranei. Urmeaz\u0103 ca NATO s\u0103 reia aceste discu\u0163ii. De\u015fi Atena a cerut Uniunii Europene sus\u0163inere, prin formularea unor poten\u0163iale sanc\u0163iuni destinate Turciei, \u00eent\u00e2lnirea nu a avut un rezultat cu solu\u0163ii concrete. Drept urmare cele dou\u0103 sate au \u00eenceput consolidarea garnizoanelor militare din regiunea frontierei comune. Turcia a mutat o brigada de tancuri de la grani\u0163a cu Siria \u00een provincia Edirne. La r\u00e2ndul ei Grecia a avut un r\u0103spuns similar. Fran\u0163a a r\u0103spuns, \u00een schimb, angaj\u00e2ndu-se s\u0103-\u015fi sporeasc\u0103 prezen\u0163a militar\u0103 \u00een estul Mediteranei \u015fi a trimis dou\u0103 nave de r\u0103zboi \u00een zon\u0103 pentru exerci\u0163ii comune cu marina greac\u0103. Fran\u0163a are, de asemenea, interese speciale \u00een Levant. Pre\u015fedintele francez, Emmanuel Macron, a acordat Ciprului \u015fi Greciei sus\u0163inerea complet\u0103, condamn\u00e2nd \u201e\u00eenc\u0103lcarea suveranit\u0103\u0163ii\u201d de c\u0103tre Turcia.<\/p>\n\n\n\n Rela\u0163iile tensionate dintre Grecia \u015fi Turcia nu sunt o noutate. Recent, cele dou\u0103 state au avut un conflict cultural atunci c\u00e2nd Turcia a decis s\u0103 transforme muzeul Hagia Sofia din Istanbul \u00een moschee, loc care a fost timp de secole o catedral\u0103 cre\u015ftin\u0103 ortodox\u0103. Marea Neagr\u0103 este alt punct vital \u00een securitatea european\u0103 a flancului de sud. Cert este c\u0103 situa\u0163ia geopolitic\u0103 \u00een Marea Neagr\u0103 s-a schimbat prin apari\u0163ia Ucrainei \u015fi Georgiei iar Conven\u0163ia de la Montreux este acum dep\u0103\u015fit\u0103 \u015fi poate fi \u00eenlocuit\u0103. Anularea Conven\u0163iei este posibil\u0103 \u00een termenii art. 28, perioada de valabilitate a Conven\u0163iei fiind de numai 20 ani, \u015fi s-a \u00eencheiat pe \u00een noiembrie 1959. Dar, pentru ca acest fapt s\u0103 devin\u0103 realitate, unul dintre statele semnatare trebuie s\u0103 transmit\u0103 decizia\/solicitarea Fran\u0163ei care, \u00een termenii Conven\u0163iei, este statul depozitar al acesteia. Cu toate c\u0103, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, SUA, Marea Britanie \u015fi URSS au amenin\u0163at c\u0103 vor face asta \u00een perioada R\u0103zboiului Rece acest lucru nu s-a \u00eent\u00e2mplat niciodat\u0103. Dar dac\u0103 cineva va vrea, atunci, din momentul depunerii cererii, Conven\u0163ia r\u0103m\u00e2ne valabil\u0103 \u00eenc\u0103 doi ani \u015fi, conform \u00een\u0163elegerii ini\u0163iale, statele semnatare s-au angajat s\u0103 se reuneasc\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 conferin\u0163\u0103 pentru a ajunge la semnarea unui nou Tratat. Dar, cu sau f\u0103r\u0103 o modificare sau chiar cu o anulare a Conven\u0163iei, Erdogan for\u0163eaz\u0103 construc\u0163ia c\u00e2t mai rapid\u0103 a Canalului Istanbul, dublare a Bosforului, ceva care apar\u0163ine exclusiv Turciei \u015fi care devine un atu strategic uria\u015f pe care Ankara \u00eel poate folosi \u00een orice sens \u00ee\u015fi dore\u015fte – vital pentru circula\u0163ia naval\u0103, civil\u0103 \u015fi militar\u0103, decisiv \u00een situa\u0163ie de conflict. Mai ales dac\u0103, dintr-un motiv sau altul, str\u00e2mtorile sunt blocate \u00eentr-un singur punct m\u0103car de un vas scufundat de un tir ostil sau de un simplu accident tehnic.<\/p>\n\n\n\n Ceea ce conteaz\u0103 \u00een negocieri este timpul de sta\u0163ionare al navelor de r\u0103zboi \u015fi deplasamentul acestora \u00een Marea Neagr\u0103. A\u015fa c\u0103 la momentul actual nici Rusia nu vrea modificarea Conven\u0163iei. Crimeea \u015fi Canalul Istanbul sunt noile loca\u0163ii \u00een func\u0163ie de care se vor purta, \u00een viitor, negocieri pentru traseele acceptate \u00een noua hart\u0103 de putere. Marea Negr\u0103 \u015fi Marea Mediteran\u0103 au devenit un spa\u0163iu geopolitic comun[4]<\/a> \u00een flux cu Marea Azov \u015fi Marea Caspic\u0103. C\u00e2t prive\u015fte Marea Nostrum, timp de treizeci de zile \u00een 1897, rivalii din estul Mediteranei s-au luptat asupra statutului Cretei, a c\u0103rei popula\u0163ie majoritar\u0103 greac\u0103 \u015fi-a dorit independen\u0163a. Conflictul a devenit cunoscut sub numele de \u201er\u0103zboiul nefericit\u201d \u015fi a atras marile puteri occidentale, amenin\u0163\u00e2nd un conflict mult mai larg \u00eentr-o parte a lumii \u00een care aspira\u0163iile na\u0163ionaliste, nemul\u0163umirile istorice \u015fi rivalitatea marilor puteri au st\u00e2rnit 17 ani mai t\u00e2rziu, Primul R\u0103zboi Mondial. Austria-Ungaria, Fran\u0163a, Germania, Italia, Rusia, precum \u015fi Marea Britanie au trimis nave de r\u0103zboi \u00een Creta, \u00een \u00eencercarea de a men\u0163ine pacea. De\u015fi \u00een mare parte simpatizan\u0163i cu grecii – cu excep\u0163ia germanilor – ace\u015ftia au avertizat grecii, prost preg\u0103ti\u0163i din punct de vedere militar, s\u0103 nu se angajeze \u00een ostilit\u0103\u0163i. Avertismentele lor au nu au fost ascultate, iar grecii au sim\u0163it pe pielea lor acest\u0103 lips\u0103 de ascultare.<\/p>\n\n\n\n \u00cenlocui\u0163i Creta cu Cipru! Grecii \u015fi turcii sunt din nou prin\u015fi \u00eentr-o ceart\u0103 despre statutul teritorial al insulelor din apele mediteraneene – \u015fi, mai important, asupra celor 122 de trilioane de metri cubi rezerve de gaze din zone estica a Mediteranei. Poten\u0163ialul energetic din estul Mediteranei a ridicat miza. Puterile \u00eenvecinate din Europa, Africa de Nord \u015fi Orientul Mijlociu sunt atrase \u00eentr-o confruntare, pe m\u0103sur\u0103 ce riscul unui conflict deschis \u00eentre alia\u0163ii NATO cre\u015fte. \u00cen 1897, marile puteri au reu\u015fit s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 consecin\u0163ele. S-a g\u0103sit o solu\u0163ie pe jum\u0103tate, care a salvat situa\u0163ia: Creta a ob\u0163inut autonomie, dar sub suzeranitatea Imperiului Otoman, turcii control\u00e2nd rela\u0163iile externe ale insulei, iar prin\u0163ul George al Greciei a devenit \u00eenaltul comisar al insulei. \u00cen 1913 Grecia a anexat \u00een mod oficial insula. Acum \u00een 2020 \u00eent\u00e2mplare poate juca un rol esen\u0163ial. Puterile occidentale sper\u0103 s\u0103 poat\u0103 atinge o alt\u0103 solu\u0163ie pe termen scurt pentru a preveni o ciocnire \u015fi, la fel ca \u00een 1897, au trimis nave de r\u0103zboi ca avertisment c\u0103tre Istanbul, pe care-l \u00eenvinov\u0103\u0163esc pentru c\u0103 a alimentat o disput\u0103 maritim\u0103 din ce \u00een ce mai riscant\u0103. \u015ei SUA au trimis o nav\u0103 de r\u0103zboi \u00een zona de control a Flotei a VI din Mediteran\u0103. Nava, USS Hershel \u201eWoody\u201d Williams, o nav\u0103 maritim\u0103 expedi\u0163ionar\u0103 despre care marina SUA spune c\u0103 se afl\u0103 \u00een Marea Mediteran\u0103 \u00eentr-o misiune programat\u0103 anterior, \u00een primul r\u00e2nd, pentru a sprijini opera\u0163iunile Comandamentului SUA Africa, dar este disponibil\u0103 dac\u0103 este necesar \u015fi pentru alte misiuni.<\/p>\n\n\n\n Evolu\u0163iile din Belarus, din Mediterana de Est \u015fi din Marea Neagr\u0103 subliniaz\u0103 lipsa de greutate strategic\u0103 a UE \u00een propria vecin\u0103tate, \u00een timp ce vizita av\u00e2nd ca obiectiv daunele produse Beijingului de Coronavirus \u015fi 5G \u00een Europa, a Ministrului de Externe chinez Wang Yi, eviden\u0163iaz\u0103 rolul pasiv al UE \u00een confruntarea dintre SUA \u015fi China. Cinci obiective sunt esen\u0163iale dac\u0103 UE dore\u015fte s\u0103 reprezinte un pol independent care s\u0103 fie luat \u00een considerare \u00een lumea multipolar\u0103 emergent\u0103 \u015fi \u00een aceast\u0103 competi\u0163ie a super puterilor China, SUA \u015fi Rusia. Toate cele cinci sunt \u00een prezent \u00eentr-o continu\u0103 transformare. Modul \u00een care UE le modeleaz\u0103 sau este modelat\u0103 de ele va determina dac\u0103 este a\u015fezat\u0103 la mas\u0103 – sau este \u00een meniu! Dintre aceste rela\u0163ii, dou\u0103<\/strong>, poate cele mai importante, sunt cu Rusia \u015fi Turcia. Pentru Europa – \u015fi SUA, de altfel – Rusia, sub pre\u015fedintele Vladimir Putin, a fost \u00eentotdeauna o rela\u0163ie dificil de clasificat.<\/p>\n\n\n\n Uneori, Moscova a fost partener, alteori o \u201epacoste\u201d. Cu toate acestea, din 2014, de la anexarea Crimeei, Rusia a ac\u0163ionat mai mult ca un adversar ostil, intervenind militar \u00een estul Ucrainei \u015fi folosind dezinformarea pentru a se amesteca \u00een alegerile europene \u015fi \u00een politica intern\u0103 a Occidentului dar \u015fi a Europei Centrale \u015fi de Est. Asasinarea \u00eencercat\u0103 \u015fi reu\u015fit\u0103 a exila\u0163ilor ru\u015fi din Marea Britanie \u015fi Germania a eviden\u0163iat lipsa de respect pe care Kremlinul o are chiar \u015fi pentru cele mai puternice puteri europene. Ceea ce Rusia poate oferi Europei, \u00een afara \u00eenc\u0103lc\u0103rii normelor interna\u0163ionale, este mult mai pu\u0163in clar.<\/p>\n\n\n\n Criza politic\u0103 din Belarus este \u00eenc\u0103 o alt\u0103 ilustrare a impoten\u0163ei UE \u015fi a libert\u0103\u0163ii de manevr\u0103 a pre\u015fedintelui Putin \u00een periferia estic\u0103 a Europei. Turcia sub pre\u015fedintele Recep Tayyip Erdogan a fost o provocare similar\u0103 pentru Europa. Odat\u0103 ce aspira la UE (acum este imposibil de crezut c\u0103 mai are acest \u0163el), complet\u00e2nd discu\u0163iile de aderare, at\u00e2tea c\u00e2te au fost, Turcia a devenit recent din ce \u00een ce mai autoritar\u0103 pe plan intern \u015fi s-a dezl\u0103n\u0163uit la nivel regional. La fel ca pre\u015fedintele Putin, pre\u015fedintele Erdogan \u015fi-a folosit abilitatea pentru a-\u015fi avansa ambi\u0163iile, care s-au extins acum \u00een estul Mediteranei. <\/p>\n\n\n\n Conceptul \u201ePatriei Albastre\u201d este utilizat din plin de \u015feful satului turc. Teoretizat de contraamiralul Cem G\u00fcrdeniz, \u201ePatria albastr\u0103\u201d este o doctrin\u0103 care \u00eencurajeaz\u0103 Ankara s\u0103-\u015fi impun\u0103 suveranitatea pe o suprafa\u0163\u0103 de 462.000 km2 \u00een Marea Neagr\u0103, Egee \u015fi Mediterana. Aceast\u0103 doctrin\u0103 este considerat\u0103 necesar\u0103 pentru \u201eprosperitatea, securitatea \u015fi chiar pentru fericirea<\/em> Turciei<\/em>\u201d, a explicat contraamiralul turc. Resping\u00e2nd orice acuza\u0163ie de expansionism, Turcia sus\u0163ine c\u0103 nu cere dec\u00e2t ceea ce i se cuvine de drept, \u00een fa\u0163a revendic\u0103rilor maritime ale Greciei \u015fi Ciprului pe care le consider\u0103 excesive. Turcia vrea revizuirea Tratatului de la Lausanne 1923[5]<\/a>.<\/p>\n\n\n\n Tensiunile de lung\u0103 durat\u0103 asupra c\u00e2mpurilor de gaze offshore de l\u00e2ng\u0103 Cipru \u015fi disputele concurente cu Grecia cu privire la Zonele Economice Exclusive maritime au crescut exponen\u0163ial \u00een ultimele luni. Acest lucru, combinat cu tensiunile legate de interven\u0163ia militar\u0103 a Turciei \u00een Libia, a determinat Fran\u0163a s\u0103 desf\u0103\u015foare nave militare \u00een zona maritim\u0103 a Greciei \u015fi s\u0103 desf\u0103\u015foare exerci\u0163ii militare comune, ca o demonstra\u0163ie de sprijin pentru Atena. Pre\u015fedintele francez Emmanuel Macron pare s\u0103 cread\u0103 c\u0103 numai limbajul for\u0163ei \u00eel va descuraja pe Erdogan. Dar partenerii s\u0103i din UE, \u00een special Germania, prefer\u0103 \u00een continuare dialogul cu Ankara \u00een fa\u0163a unui eventual conflict. Spre deosebire de Rusia, Turcia poate oferi unele rezultate concrete atunci c\u00e2nd vine vorba de gestionarea fluxului de refugia\u0163i (4 milioane \u00een taberele organizate de Ankara pe propriul teritoriu) din Orientul Mijlociu c\u0103tre Europa. Ca aliat al NATO, s-ar putea dovedi, de asemenea, util \u00een limitarea ambi\u0163iilor Rusiei \u00een Orientul Mijlociu. Dar, av\u00e2nd \u00een vedere toleran\u0163a lui Erdogan fa\u0163\u0103 de risc, lucrurile se pot agrava \u00een estul Mediteranei \u00eenainte de a se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i. \u015ei, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, Turcia \u015fi-a construit capabilit\u0103\u0163i de supraveghere satelitare, iar Erdogan a semnat o Directiv\u0103 pentru Statului Major al Armatei turce prin care organizeaz\u0103 supravegherea cu sateli\u0163i proprii \u00een zona Mediteranei.<\/p>\n\n\n\n Turneul european al lui Ministrului de Externe chinez Wang scoate \u00een eviden\u0163\u0103 a treia rela\u0163ie<\/strong> pe care UE trebuie s\u0103 o gestioneze, cea cu China. Vizita este o ofensiv\u0103 a Chinei pentru a remedia leg\u0103turile afectate de pandemia coronavirusului \u015fi de consecin\u0163ele acesteia, precum \u015fi de reprimarea securit\u0103\u0163ii \u00een Hong Kong de c\u0103tre Beijing. Dar ar fi o gre\u015feal\u0103 s\u0103 concluzion\u0103m c\u0103 acest lucru pune Europa pe locul de lider \u00een aceast\u0103 rela\u0163ie. Din contr\u0103, Europa din multe puncte de vedere este un pasager, \u00eentr-o <\/strong>\u201e<\/strong>c\u0103ru\u0163\u0103\u201d, pe o autostrad\u0103 interna\u0163ional\u0103, care urm\u0103re\u015fte coridorul Beijing-Washington<\/strong>, cele dou\u0103 superputeri care lupt\u0103 pentru controlul ma\u015fin\u0103riei geopolitice. UE \u00eencepuse deja s\u0103 adopte o pozi\u0163ie mai dur\u0103 asupra Chinei \u00eenainte de pandemie, ca parte a noi posturii geopolitice a Comisiei Europene recent instalat\u0103. \u00cen schimb Serviciului European de Ac\u0163iune Extern\u0103 (SEAE) prin Joseph Borrell a dat declara\u0163ii controversate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu rela\u0163ia cu Beijingul.<\/p>\n\n\n\n Practicile comerciale neloiale ale Chinei, inclusiv \u00een ceea ce prive\u015fte investi\u0163iile, combinate cu eforturile SUA de a \u00eenghe\u0163a participarea Huawei \u00een re\u0163elele 5G ale alia\u0163ilor europeni, au condus la o reevaluare a locului \u00een care se poate ajunge la echilibrul dintre valoarea Chinei ca partener economic \u015fi riscul pe care \u00eel reprezint\u0103 ca obiectiv strategic rival. \u015ei aici referitor la re\u0163elele 5G vedem, inclusiv la noi la fel ca \u015fi \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est, reac\u0163ii contradictorii care dovedesc lipsa de loialitate a unor politicieni de st\u00e2nga fa\u0163\u0103 de interesul na\u0163ional al Rom\u00e2nie ca membru NATO. Sunt zvonuri (f\u0103r\u0103 dovezi prezentate), \u00een mass-media, c\u0103 sume de \u201ebani negrii\u201d, pentru lobby sau pentru reclame, \u201eplutesc\u201d \u00eentre cabinete \u015fi persoane, pentru solu\u0163ii pozitive care s\u0103 favorizeze companii din China precum Huawei sau ZTE. Un lucru este clar, securitatea na\u0163ional\u0103 este cea care dicteaz\u0103 solu\u0163ia 5G pentru simplul motiv ca aceast\u0103 solu\u0163ie \u00ee\u0163i asigura penetrarea \u00eentregii infrastructuri, inclusiv a celei de securitate \u015fi de urgen\u0163\u0103, datorit\u0103 solu\u0163iilor tehnice pe care le practic\u0103 \u00een construc\u0163ia ei.<\/p>\n\n\n\n Europa are dou\u0103 companii puternice, Nokia \u015fi Ericsson, care de\u0163in capabilit\u0103\u0163i la fel de performante pentru re\u0163elele 5G. La acestea se adaug\u0103 companii din Coreea de Sud care prezint\u0103 solu\u0163ii end-to-end \u015fi companii din Japonia. Ele trebuie accesate prin licita\u0163ie. Fenomenul este similar cu cel petrecut \u00een alte \u0163\u0103ri din Balcani care au intrat \u00een jocul One Belt-One Road. Dar Europa r\u0103m\u00e2ne divizat\u0103 pe aceast\u0103 tem\u0103, iar China a devenit capabil\u0103 s\u0103 valorifice acele diviziuni interne \u00een avantajul s\u0103u.<\/p>\n\n\n\n Rela\u0163ia Europei cu SUA<\/strong> este crucial\u0103 pentru gestionarea tuturor celorlalte, deoarece \u00een circumstan\u0163e normale, Washington ar fi o surs\u0103 de sprijin semnificativ \u00een rela\u0163iile cu Rusia, Turcia \u015fi China. \u00cens\u0103 pre\u015fedintele Donald Trump nu a f\u0103cut prea multe pentru a-i lini\u015fti pe alia\u0163ii americani ai NATO din Europa de angajamentul s\u0103u fa\u0163\u0103 de leg\u0103turile transatlantice l\u0103s\u00e2ndu-l, \u00eentr-un fel, pe pre\u015fedintele Putin s\u0103-\u015fi aleag\u0103 propriile obiective privind continentul european. Refuzul s\u0103u de a \u201est\u0103p\u00e2ni\u201d Turcia prin retragerea militarilor americani din Orientul Mijlociu \u015fi din Afganistan (se retrag \u00een urm\u0103toarele luni 5000 de militari) promis\u0103 \u00een campania electoral\u0103 pentru pre\u015fedin\u0163ia SUA din 2016, i-a dat lui Erdogan carte alb\u0103 pentru aventurile sale mediteraneene iar abordarea unilateral\u0103 a confrunt\u0103rii cu China \u00een ceea ce prive\u015fte comer\u0163ul, \u00een timp ce \u00eenarmeaz\u0103 puternic alia\u0163ii europeni \u00eempotriva Huawei \u015fi a 5G, a l\u0103sat o Europ\u0103 \u00eenstr\u0103inat\u0103 prins\u0103 \u00een mijlocul confrunt\u0103rii SUA-China – un pion care trebuie jucat, mai degrab\u0103 dec\u00e2t un participant activ care modeleaz\u0103 jocul pe tabla de \u015fah pe care se desf\u0103\u015foar\u0103 rivalitatea.<\/p>\n\n\n\n Dar chiar dac\u0103 Joe Biden \u00eel va \u00eenvinge pe Trump \u00een func\u0163ia de pre\u015fedinte \u00een noiembrie 2020, Europa ar face bine s\u0103 caute s\u0103 reinventeze leg\u0103turile transatlantice cu un parteneriat egal care amplific\u0103 eforturile ambelor p\u0103r\u0163i. Vechile leg\u0103turi au fost construite dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial iar politicienii care au f\u0103cut acest lucru a ie\u015fit din scena geopolitic\u0103. Practic \u201dfenomenul\u201d s-a \u00eencheiat cu moarte senator John McCain!<\/p>\n\n\n\n A cincea rela\u0163ie<\/strong> pe care Europa trebuie s-o remodeleze, este aceea cu Marea Britanie, o rela\u0163ie crucial\u0103. De\u015fi o mare parte a dezbaterii asupra Brexitului s-au concentrat asupra impactului s\u0103u economic, pierderea Regatului Unit al Marii Britanii \u015fi Irlandei de Nord- una dintre cele dou\u0103 puteri militare credibile ale UE al\u0103turi de Fran\u0163a – a fost o lovitur\u0103 enorm\u0103 pentru aspira\u0163iile strategice ale Europei. De\u015fi, \u00een mod istoric, Marea Britanie a fost ostil\u0103 ini\u0163iativelor de ap\u0103rare ale UE, prefer\u00e2nd un NATO condus de SUA ca platform\u0103 pentru cooperarea european\u0103 \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii, apartenen\u0163a sa la UE i-a permis cel pu\u0163in s\u0103 men\u0163in\u0103 exclusiv canalele europene de comunicare pe probleme de securitate \u015fi ap\u0103rare.<\/p>\n\n\n\n Fran\u0163a, care are acorduri de ap\u0103rare bilaterale profunde cu Regatul Unit, a propus un \u201e<\/strong>Consiliu european de securitate\u201d<\/strong> care s\u0103 includ\u0103 Regatul Unit ca modalitate de a atenua aceast\u0103 pierdere. Ambele entit\u0103\u0163i sunt \u00een c\u0103utarea unei op\u0163iuni relevante: Marea Britanie caut\u0103 relevan\u0163\u0103 global\u0103 iar UE caut\u0103 credibilitate strategic\u0103. Problema actual\u0103 este \u00eens\u0103 finalizarea statutului Brexitului, problem\u0103 care pare c\u0103 nu va avea un Happy End. Pentru ca cele de mai sus s\u0103 se \u00eent\u00e2mple UE trebuie \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 \u00ee\u015fi reconfigureze abordarea cu privire la modul \u00een care \u00ee\u015fi exercit\u0103 puterea economic\u0103 \u015fi diplomatic\u0103 \u00een lume. Aceast\u0103 schimbare a \u00eenceput deja, chiar dac\u0103 impactul s\u0103u nu a fost \u00eenc\u0103 sim\u0163it. Rela\u0163iile bilaterale devin esen\u0163iale iar Fran\u0163a este for\u0163a motric\u0103. Din punctul de vedere al statelor membre ale UE, este crucial s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103, \u00een mediul de securitate actual, nu ne putem baza \u00een totalitate pe umbrela de protec\u0163ie a altcuiva, iar Europa nu \u00ee\u015fi poate permite s\u0103 fie un aliat slab. Guvernele se schimb\u0103, priorit\u0103\u0163ile se schimb\u0103, viziunile strategice se schimb\u0103, dar interesele (na\u0163ionale) r\u0103m\u00e2n o constant\u0103. Autonomia strategic\u0103 nu este doar o problem\u0103 de politic\u0103 extern\u0103, ci \u015fi o cerin\u0163\u0103 critic\u0103 pentru promovarea integr\u0103rii europene.<\/p>\n\n\n\n Construirea unei Europe cu o mai mare autonomie nu \u00eenseamn\u0103 doar protejarea mai bun\u0103 a Europei, ci \u015fi proiectarea unei agende pozitive pe scena global\u0103. Autonomia strategic\u0103 se refer\u0103 la stabilirea obiectivelor, luarea deciziilor \u015fi mobilizarea resurselor \u00een moduri care nu depind \u00een primul r\u00e2nd de deciziile \u015fi activele militare ale altora. Mai degrab\u0103 dec\u00e2t izolarea, este vorba de construirea unei pozi\u0163ii mai puternice pentru cooperare \u015fi parteneriat. Avansarea autonomiei strategice necesit\u0103 nu numai concentrarea pe domenii \u015fi ini\u0163iative distincte, ci \u015fi pe interconect\u0103rile acestora, printr-o abordare general\u0103. Problema este ca UE s\u0103 articuleze o politic\u0103 extern\u0103 \u015fi de securitate colectiv\u0103 coerent\u0103 sus\u0163inut\u0103 de un factor de descurajare militar credibil. \u015ei pentru a face acest lucru, va trebui s\u0103-\u015fi reconcilieze odat\u0103 pentru totdeauna diviziunile interne. Europa a f\u0103cut pa\u015fi importan\u0163i c\u0103tre o cooperare \u00een securitate \u015fi ap\u0103rare iar statele aliate pot considera c\u0103 amenit\u0103\u0163ile sunt mai importante dec\u00e2t interesele lor divergente. Dar dac\u0103 <\/strong>\u201e<\/strong>Raiul\u201d \u00eenseamn\u0103 o UE capabil\u0103 s\u0103-\u015fi uneasc\u0103 puterea economic\u0103 cu cea militar\u0103 \u015fi <\/strong>\u201e<\/strong>Dracul\u201d este o lume caracterizat\u0103 printr-o competi\u0163ie cu sum\u0103 zero pentru un avantaj strategic, jum\u0103tatea de or\u0103 de care vorbeam la \u00eenceput dispare. <\/strong><\/p>\n\n\n\n [1]<\/a> Parisul se consider\u0103 drept principalul sus\u0163in\u0103tor al ESA – \u00een parte pentru c\u0103 autonomia strategic\u0103 european\u0103 este o dezvoltare a ideii franceze de \u201eautonomie strategic\u0103\u201d. Francezii au folosit ini\u0163ial acest termen \u00een Cartea Alb\u0103 din 1994 privind ap\u0103rarea (prima publicat\u0103 dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul R\u0103zboiului Rece). O parte a revizuirii strategice din 2017 este intitulat\u0103 \u201eStrategia noastr\u0103 de ap\u0103rare: autonomie strategic\u0103 \u015fi ambi\u0163ie european\u0103\u201d. \u015ei, prin discursul s\u0103u de la Sorbona \u015fi propunerile ulterioare – mai ales, Ini\u0163iativa European\u0103 de Interven\u0163ie – Macron a ajuns s\u0103 fie v\u0103zut ca campion al ideii .<\/p>\n\n\n\n [2]<\/a> Corentin Brustlein, analist la think-tank-ul francez numit Institut Fran\u00e7ais des Relations Internationales explic\u0103: \u201epentru Europa, a fi autonom este nevoie de a-\u015fi stabili o viziune a rolului s\u0103u \u00een vecin\u0103tatea sa \u015fi pe scena mondial\u0103, pentru a identifica obiectivele politice dorite \u015fi elaborarea \u015fi implementarea planurilor menite s\u0103 le realizeze, inclusiv prin utilizarea for\u0163ei militare. Cazul francez ilustreaz\u0103, de asemenea, c\u0103 autonomia strategic\u0103 nu ar trebui considerat\u0103 ceva absolut. Abilitatea de a folosi for\u0163a militar\u0103 \u00een mod autonom depinde de factori precum urgen\u0163a crizei, geografia teatrului de opera\u0163ii sau severitatea amenin\u0163\u0103rilor care ar putea fi \u00eent\u00e2mpinate. \u00cencadrarea dezbaterii ca o problem\u0103 binar\u0103 este at\u00e2t gre\u015fit\u0103, c\u00e2t \u015fi contraproductiv\u0103. \u00centrebarea nu este dac\u0103 Europa ar trebui s\u0103 fie autonom\u0103 din punct de vedere strategic sau nu – este deja, \u00een anumite privin\u0163e limitate -, ci ce beneficii se pot ob\u0163ine din atingerea unor grade mai \u00eenalte de autonomie european\u0103 \u00een domeniile politic, opera\u0163ional \u015fi industrial\u201d<\/p>\n\n\n\n [3]<\/a> Conven\u0163ia Na\u0163iunilor Unite asupra dreptului m\u0103rii (United Nations Convention on the Law of the Sea, prescurtat UNCLOS) este un acord interna\u0163ional care a rezultat din a treia Conferin\u0163\u0103 a Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite privind dreptul m\u0103rii (UNCLOS III), care a avut loc \u00eentre 1973 \u015fi 1982. Legea din Conven\u0163ie define\u015fte drepturile \u015fi responsabilit\u0103\u0163ile na\u0163iunilor cu privire la utilizarea lor a oceanele lumii, de stabilire a orient\u0103rilor pentru \u00eentreprinderi, mediul, precum \u015fi managementul marin a resurselor naturale. Conven\u0163ia, \u00eencheiat\u0103 \u00een 1982, a \u00eenlocuit patru tratate din 1958. UNCLOS a intrat \u00een vigoare \u00een 1994, la un an dup\u0103 ce Guyana a devenit a 60-a na\u0163iune ce a semnat tratatul. \u00cencep\u00e2nd cu ianuarie 2015, 166 \u015fi Uniunea European\u0103 au aderat la conven\u0163ie.<\/p>\n\n\n\nMacron \u015fi autonomia strategic\u0103 european\u0103<\/h2>\n\n\n\n
Cele cinci obiective ale UE pentru a avea un rol independent<\/h2>\n\n\n\n
\n\n\n\n