{"id":5978,"date":"2020-10-28T08:48:50","date_gmt":"2020-10-28T06:48:50","guid":{"rendered":"https:\/\/www.cass-ro.org\/?p=5978"},"modified":"2020-11-03T14:55:44","modified_gmt":"2020-11-03T12:55:44","slug":"ce-urmeaza-pentru-erdogan-dupa-estul-mediteranei-si-caucaz","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/ce-urmeaza-pentru-erdogan-dupa-estul-mediteranei-si-caucaz\/","title":{"rendered":"Ce urmeaz\u0103 pentru Erdogan dup\u0103 estul Mediteranei \u015fi Caucaz?"},"content":{"rendered":"\n<p>Probleme structurale grave au afectat politica extern\u0103 a Turciei \u00een ultimii doi ani, erod\u00e2ndu-i grav capacit\u0103\u0163ile de gestionare a crizelor \u015fi de rezolvare a problemelor.&nbsp;La \u00eenceputul lunii septembrie, mass-media turceasc\u0103 b\u0103tea \u201dtobele r\u0103zboiului\u201d, pe m\u0103sur\u0103 ce tensiunile cu Grecia cre\u015fteau, tensiuni \u00een leg\u0103tur\u0103 cu exploat\u0103rile de gaze naturale din estul Mediteranei. Mass-media pro-guvernamental\u0103, \u00een special, era plin\u0103 de comentarii referitoare la modul cum puterea militar\u0103 a Turciei era superioar\u0103 celei a Greciei iar victoria Ankarei \u00eentr-un posibil r\u0103zboi era o certitudine. Adev\u0103rat sau nu s\u0103 nu uitam c\u0103 de-a lungul timpului puterea naval\u0103 a Greciei nu a pierdut nicio confruntare.<\/p>\n\n\n\n<p>Aceia\u015fi comentatori pro-guvernamentali \u015fi generali retra\u015fi din armat\u0103, dup\u0103 ce au prosl\u0103vit conceptul Mavi Vatan (&#8220;Patria Albastr\u0103&#8221;)<a href=\"#1\">[1]<\/a>, laud\u0103 acum meritele diploma\u0163iei \u015fi ale dialogului, acuz\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp pe cei care nu reu\u015fesc s\u0103 schimbe tonul de a promova tensiunile \u015fi r\u0103zboiul. Astfel de schimb\u0103ri bru\u015fte asupra problemelor cheie de interes na\u0163ional au devenit alarmant de frecvente \u00een Turcia, de c\u00e2nd pre\u015fedintele Recep Tayyip Erdogan a preluat puteri super-executive \u00een 2018, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 politica extern\u0103 a Ankarei a devenit treptat impredictibil\u0103.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cenfruntarea din estul Mediteranei ilustreaz\u0103 clar limitele puterii lui Erdogan. C\u00e2nd s-a confruntat serios cu Uniunea European\u0103, Erdogan s-a retras \u00een absen\u0163a sprijinului american at\u00e2t de necesar. Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a vizitat recent Grecia \u015fi Cipru, dar a refuzat s\u0103 viziteze Turcia. Acest lucru a ar\u0103tat c\u0103 Erdogan nu se poate baza pe sprijinul administra\u0163iei Trump \u00een rela\u0163ia sa peren\u0103 \u015fi problematic\u0103 cu UE. \u00cen plus, dac\u0103 Joe Biden c\u00e2\u015ftig\u0103 alegerile preziden\u0163iale din SUA luna viitoare, cel mai probabil Turcia va pierde cu totul sprijinul SUA.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Cu toate acestea, e\u015fecul lui Erdogan \u00een estul Mediteranei nu l-a \u00eempiedicat s\u0103 avanseze politica extern\u0103 asertiv\u0103 a Turciei \u00eentr-o alt\u0103 regiune: Caucazul de Sud. Turcia a fost singurul juc\u0103tor interna\u0163ional implicat militar \u00een ciocnirile dintre Azerbaidjan \u015fi Armenia asupra regiunii contestate Nagorno-Karabah. Ofi\u0163erii azeri au fost preg\u0103ti\u0163i de ofi\u0163erii turci. De asemenea s-au folosit drone turce\u015fti, dup\u0103 unele surse neverificate, \u00een preg\u0103tirea opera\u0163iunilor militare ale azerilor. Implicarea lui Erdogan \u00een lupte \u00een urma e\u015fecului s\u0103u din estul Mediteranei este de ne\u00een\u0163eles. Unele surse din serviciile de informa\u0163ii sus\u0163in c\u0103 Erdogan a fost cel care a ini\u0163iat r\u0103zboiul din Nagorno-Karabah prin opera\u0163iunile ordonate at\u00e2t \u00een plan economic c\u00e2t \u015fi \u00een plan militar.<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;Prea mult timp a fost calm \u00een aceast\u0103 regiune, nimic nu s-a schimbat acolo \u00een ultimii ani \u015fi, din senin, \u00eencep ostilit\u0103\u0163ile. Pentru prima dat\u0103 \u00een istoria conflictului, Turcia se opune simultan Statelor Unite, Fran\u0163ei \u015fi Rusiei, particip\u00e2nd la mai multe conflicte \u00een diferite p\u0103r\u0163i ale lumii. Este pur\u0103 incon\u015ftien\u0163\u0103 \u015fi sinucidere politic\u0103 (fac referire la sfidarea Ankarei fa\u0163\u0103 de apelul de \u00eencetare a focului din partea Grupului Minsk, o ini\u0163iativ\u0103 interna\u0163ional\u0103 a Fran\u0163ei, Rusiei \u015fi Statelor Unite pentru solu\u0163ionarea conflictului din Nagorno-Karabah).<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;<strong>Desigur, Erdogan nu este mai puternic dec\u00e2t UE, Statele Unite \u015fi Rusia. Dar, \u00een calitate de autocra\u0163ie na\u0163ionalist\u0103, Turcia lui Erdogan are nevoie de aventuri agresive de politic\u0103 extern\u0103 pentru a distrage aten\u0163ia publicului de la criza economic\u0103 din ce \u00een ce mai profund\u0103 \u00een \u0163ar\u0103. C\u00e2nd tensiunile din estul Mediteranei s-au potolit, Turcia s-a \u00eendreptat spre Caucaz. Dac\u0103 situa\u0163ia din Caucaz scade ca intensitate, atunci ar trebui s\u0103 fim aten\u0163i la nordul Irakului \u015fi Siriei, unde Turcia are relativ mai mult spa\u0163iu de manevr\u0103 dec\u00e2t \u00een estul Mediteranei \u015fi \u00een Caucaz sau s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m la o nou\u0103 criz\u0103 a refugia\u0163ilor \u00een timp de pandemie.<\/strong>&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Decizii politice \u015fi economice ale lui Erdogan au fost \u00eencadrate \u00eentr-o nara\u0163iune na\u0163ionalist\u0103&nbsp;acerb\u0103.&nbsp;<em>Cu toate acestea, sentimentul na\u0163ionalist din Turcia este ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00eenc\u0103 din anii care au condus la proclamarea republicii \u00een 1923, \u00een special \u00een tranzi\u0163ia dintre tratatul de la Sevres, din 1920, tratat care nu a fost ratificat niciodat\u0103 ( ar fi \u00eemp\u0103r\u0163it Turcia otoman\u0103 \u00eentre Armenia, Fran\u0163a, Grecia, \u015fi Marea Britanie, cu mari \u201ezone de influen\u0163\u0103\u201d pentru Fran\u0163a, Italia \u015fi Marea Britanie) \u015fi Tratatul de la Lausanne din 1923 (care a cartografiat \u00een esen\u0163\u0103 majoritatea teritorial\u0103 a Turciei actuale).&nbsp;<\/em>O lectur\u0103 na\u0163ionalist\u0103 a istoriei a fost alimentat\u0103 \u00eenc\u0103&nbsp;din primii ani ai guvern\u0103rii lui Mustafa Kemal Atat\u00fcrk, inclusiv prin ore \u00een \u015fcoli (cum ar fi orele de securitate na\u0163ional\u0103 predate \u00een liceele publice din 1926 p\u00e2n\u0103 \u00een 2012) dar \u015fi prin nenum\u0103ratele ceremonii militare oficiale cu participarea obligatorie a civililor. Na\u0163ionalismul face parte din istoria \u0163\u0103rii \u015fi s-a transformat \u00eentr-un mod politic predominant sub Erdogan.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>Turcia versus Fran\u0163a<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>R\u0103zboiul gazelor din Mediteran\u0103 continu\u0103 cu r\u0103zboiul declara\u0163iilor. la adresa Fran\u0163ei \u015fi a pre\u015fedintelui Macron. Recep Tayyip Erdogan l-a insultat pe liderul francez, recomand\u00e2ndu-i un control psihiatric. Totul, dup\u0103 ce Emmanuel Macron s-a angajat s\u0103 apere valorile seculare \u015fi s\u0103 lupte \u00eempotriva islamului radical, la omagiul adus profesorului francez de istorie Samuel Paty, decapitat de un musulman cecen, pentru c\u0103 le-a ar\u0103tat elevilor caricaturi cu profetul Mahommed. Reac\u0163ia Ankarei este nediplomatic\u0103 \u015fi total deplasat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Palatul Elysee a denun\u0163at afirma\u0163iile considerate \u201cinacceptabile\u201d ale pre\u015fedintele turc, care a pus la \u00eendoial\u0103 \u201c<em>s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103<\/em>\u201d a pre\u015fedintelui Fran\u0163ei din cauza atitudinii sale fa\u0163\u0103 de musulmani \u2013 \u015fi a men\u0163ionat \u201c<em>absen\u0163a mesajelor de condolean\u0163e \u015fi sprijin din partea pre\u015fedintelui turc dup\u0103 asasinarea lui Samuel Paty<\/em>\u201d, la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 dup\u0103 decapitarea acestui profesor \u00eentr-o suburbie a Parisului. \u201c<em>Afirma\u0163iile pre\u015fedintelui Erdogan sunt inacceptabile. Excesele \u015fi grosol\u0103nia nu sunt o metod\u0103. \u00cei cerem lui Erdogan s\u0103 schimbe cursul politicii sale deoarece este periculoas\u0103 din toate punctele de vedere. Nu intr\u0103m \u00een polemici inutile \u015fi nu accept\u0103m insulte<\/em>\u201d, a comentat pre\u015fedin\u0163ia francez\u0103 pentru AFP \u015fi a anun\u0163at rechemarea \u00een \u0163ar\u0103 pentru consult\u0103ri a ambasadorului Fran\u0163ei la Ankara.<\/p>\n\n\n\n<p>Cum au decurs evenimentele? \u00cen cadrul Congresului AKP, pertidul de guvern\u0103m\u00e2nt, desf\u0103\u015furat \u00een provincia Kaiseri, pre\u015fedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a lansat un atac dur la adresa omologului s\u0103u francez, Emmanuel Macron, dar \u015fi un avertisment la adresa Europei.&nbsp;Conform post\u0103rii de pe pagina sa de Facebook, Recep Tayyip Erdogan<a href=\"#2\">[2]<\/a>&nbsp;a subliniat c\u0103 toat\u0103 Europa trebuie s\u0103-\u015fi schimbe atitudinea \u00een ceea ce-i prive\u015fte pe musulmani.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e<em>Dac\u0103 \u0163\u0103rile europene vor s\u0103-\u015fi p\u0103streze pozi\u0163ia de lideri \u00een procesul globaliz\u0103rii, e necesar s\u0103 scape imediat de boala \u00eempotriva islamului. \u00cen caz contrar, aceast\u0103 boal\u0103 va pr\u0103bu\u015fi toat\u0103 Europa, din Fran\u0163a p\u00e2n\u0103 \u00een Germania<\/em>\u201d a concluzionat liderul Turciei<a href=\"#3\">[3]<\/a>. De asemenea Erdogan a afirmat la conferin\u0163\u0103: \u201e<em>Care este problema acestui Macron cu musulmanii \u015fi islamul? Macron are nevoie de un tratament psihiatric. Ce altceva i se poate spune unui \u015fef de stat care nu \u00een\u0163elege libertatea credin\u0163ei \u015fi se comport\u0103 astfel cu cet\u0103\u0163enii s\u0103i<\/em>?\u201d. La declara\u0163iile lui Erdogan s-a raliat premierul din Pakistan Imran Khan care spune c\u0103 \u201d<em>Emmanuel Macron a ales s\u0103-i provoace \u00een mod deliberat pe musulmani, inclusiv pe proprii s\u0103i cet\u0103\u0163eni<\/em>\u201d<a href=\"#4\">[4]<\/a>.<\/p>\n\n\n\n<p>Se pare c\u0103 dicu\u0163ia se interna\u0163ionalizeaz\u0103 (!?). \u00cen noiembrie anul trecut, pre\u015fedintele Turciei a mai pus o dat\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii \u201ds\u0103n\u0103tatea mintal\u0103\u201d a lui Emmanuel Macron, \u00een replic\u0103 la declara\u0163iile pre\u015fedintelui francez despre \u201c<em>moartea cerebral\u0103<\/em>\u201d a NATO, invit\u00e2ndu-l pe acesta s\u0103 \u201c<em>\u00ee\u015fi examineze propria moarte cerebral\u0103<\/em>\u201d. Parisul \u015fi Ankara au viziuni contradictorii pe mai multe dosare de politic\u0103 extern\u0103: de la tensiunile din Mediterana de Est \u015fi conflictul din Libia, p\u00e2n\u0103 la cel din Nagorno-Karabah \u015fi se pare c\u0103 acestea exacerbeaz\u0103 \u00een perioada care urmeaz\u0103. Este bine s\u0103 ne aducem aminte de evenimentele derulate \u00een cursul ultimului an.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Prima rund\u0103 a confrunt\u0103rii turco-franceze<\/strong>&nbsp;asupra Libiei a condus la un rezultat \u00een favoarea Ankarei. La \u00eenceputul luni iulie, o Fran\u0163\u0103 nemul\u0163umit\u0103 a ie\u015fit dintr-o misiune de securitate a NATO \u00een Marea Mediteran\u0103, Sea Guardian, dup\u0103 ce o investiga\u0163ie derulat\u0103 de oficiali ai NATO nu i-au sus\u0163inut acuza\u0163iile potrivit c\u0103rora dou\u0103 fregate turce\u015fti au h\u0103r\u0163uit o nav\u0103 de r\u0103zboi francez\u0103, \u00een timp ce \u00eencerca s\u0103 inspecteze o alt\u0103 nav\u0103, sub pavilion de complezen\u0163\u0103, suspectat\u0103 de \u00eenc\u0103lcarea embargoului pentru transportul armelor \u00een Libia.\u00cen timp&nbsp;ce pre\u015fedintele turc Recep Tayyip Erdogan a savurat rezultatul anchetei, mul\u0163i ziari\u015fti\/anali\u015fti din Ankara au ajuns rapid la concluzia c\u0103 puterea francez\u0103 era \u00een declin. Agen\u0163ia de \u015ftiri Anatolia\/Turcia, a declarat c\u0103 Fran\u0163ei \u00eei lipsesc strategiile \u015fi instrumentele coerente pentru a exercita influen\u0163\u0103 \u00een regiune, se lupt\u0103 pentru a ob\u0163ine sprijin din partea altor grei europeni, este \u00eenc\u0103 b\u00e2ntuit\u0103 de \u201edezmembrarea\u201d armatei sale din cel de-al doilea r\u0103zboi mondial \u015fi \u201enu poate \u00eenghi\u0163i\u201d capacit\u0103\u0163ile militare ale Turciei<a href=\"#5\">[5]<\/a>.<\/p>\n\n\n\n<p>Argumentul sus\u0163ine c\u0103 Fran\u0163a \u00eencearc\u0103 s\u0103 pun\u0103 Turcia \u00eempotriva Rusiei, sper\u00e2nd totodat\u0103 la ini\u0163ierea unui r\u0103zboi turco-egiptean \u00een Libia. Turcia \u00een Libia sus\u0163ine guvernul recunoscut de ONU la Tripoli si acest fapt \u00eei d\u0103 un avantaj diplomatic. Fran\u0163a, la r\u00e2ndul s\u0103u, acuz\u0103 Turcia c\u0103 folose\u015fte militan\u0163i islami\u015fti, baz\u00e2ndu-se mai ales pe no\u0163iunea de combatere a terorismului. Dar, din cauza priorit\u0103\u0163ilor divergente, Fran\u0163a nu a reu\u015fit s\u0103-\u015fi impresioneze partenerii occidentali, mul\u0163i dintre care nici m\u0103car nu au pus problema transferului de c\u0103tre Turcia a jihadi\u015ftilor sirieni \u00een Libia. Problema esen\u0163ial\u0103 a Fran\u0163ei \u00een Libia provine din faptul c\u0103 este de aceea\u015fi parte cu Rusia. Washingtonul a acordat prioritate prevenirii \u201d\u00eenr\u0103d\u0103cin\u0103rii ruse\u015fti\u201d \u00een Libia dup\u0103 ce i-a \u201df\u0103cut cu ochiul\u201d, ini\u0163ial, lui Khalifa Hifter, liderul for\u0163elor din est \u015fi a simpatizat cu preocup\u0103rile Egiptului de a lupt\u0103 \u00eempotriva Fr\u0103\u0163iei Musulmane. Rusia a intrat \u00een joc dup\u0103 ce Fran\u0163a a \u201dpariat\u201d pe Mare\u015falul Hifter.<\/p>\n\n\n\n<p>Aparent, toat\u0103 lumea investea \u00eentr-o alternativ\u0103 \u201elaic\u0103\u201d care s\u0103-i \u00eenving\u0103 pe islami\u015fti. Fran\u0163a ar fi putut cu greu s\u0103 prevad\u0103 c\u0103 Turcia va interveni direct de partea guvernului de la Tripoli, leg\u00e2nd conflictul de rivalitatea energetic\u0103 din estul Mediteranei \u015fi c\u0103 Washingtonul, respectiv pre\u015fedintele Donald Trump, va adopta un ton conciliant \u00een dialogul cu Ankara. \u00cen mod paradoxal, Erdogan este capabil s\u0103 se prezinte ca ap\u0103r\u0103tor al NATO \u00eempotriva pre\u015fedintelui francez Emmanuel Macron, care sus\u0163ine c\u0103 alian\u0163a este \u00een \u201emoarte cerebral\u0103\u201d \u015fi dore\u015fte o autonomie strategic\u0103 european\u0103. \u00cen toate aceste discu\u0163ii se pare c\u0103 nu conteaz\u0103 c\u0103 Turcia a cump\u0103rat sisteme de ap\u0103rare aerian\u0103 ruse\u015fti \u015fi a blocat temporar implementarea unui plan de ap\u0103rare NATO pentru Europa de Est \u00eentr-o \u00eencercare de a-\u015fi for\u0163a alia\u0163ii s\u0103 includ\u0103 pe lista neagr\u0103 Unit\u0103\u0163ile de Protec\u0163ie ale Poporului kurd sirian (YPG), ca grup terorist.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen alt\u0103 ordine de idei, Erdogan a folosit trecutul colonial francez \u00een Africa \u00eentr-un efort deplin pentru a promova propriile eforturi ale Ankarei de a se deschide c\u0103tre continentul african. \u00cen ultimii ani, Erdogan a folosit discursul anti-colonial \u00een c\u0103l\u0103toriile sale din Africa \u00een Algeria, Tunisia, Maroc, Senegal, Gabon \u015fi Niger. De asemenea, Erdogan a descris cu pricepere Fran\u0163a ca un actor \u201edistructiv\u201d \u00een Libia, f\u0103c\u00e2nd referire la conducerea francez\u0103 \u00een interven\u0163ia NATO din 2011 \u00een Libia, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 cont de faptul c\u0103 ora\u015ful turc Izmir a fost sediul campaniei \u00eempotriva liderului libian Gaddafi. Mai mult, Erdogan acuz\u0103 Fran\u0163a c\u0103 \u201esprijin\u0103 terorismul kurd\u201d pentru ajutorul acordat acestora \u00een nordul Sirie.<\/p>\n\n\n\n<p>Parteneriatul Washingtonului cu YPG a fost la un nivel mult mai mare, dar criticile Ankarei fa\u0163\u0103 de Washington nu au avut acela\u015fi nivel. Totu\u015fi, tendin\u0163a turceasc\u0103 de a minimiza influen\u0163a Fran\u0163ei \u00een Europa \u015fi \u00een Levant este gre\u015fit\u0103. Dup\u0103 e\u015fecul de a bloca Turcia \u00een NATO, Fran\u0163a \u015fi-a \u00eendreptat ac\u0163iunile diplomatice \u00eenspre Uniunea Europen\u0103, convoc\u00e2nd o reuniune, \u00een 13 iulie, pentru a discuta ac\u0163iunile Ankarei \u00een Libia \u015fi estul Mediteranei \u015fi a lua \u00een considerare eventuale sanc\u0163iuni. Cu toate acestea, propriile divergen\u0163e ale UE \u00eempiedic\u0103 blocul s\u0103 aplice sanc\u0163iuni asupra Turciei. C\u0103derea economic\u0103 datorat\u0103 pandemiei COVID-19 st\u0103, de asemenea, \u00een calea politicilor externe asertive ale Bruxellesului. \u00cen plus, mul\u0163i membri ai UE nu se simt \u00een largul lor cu Fran\u0163a care este de aceia\u015fi parte cu Rusia \u00een Libia.<\/p>\n\n\n\n<p>Cancelarul german Angela Merkel, a c\u0103rui \u0163ar\u0103 a preluat pre\u015fedin\u0163ia UE are alte priorit\u0103\u0163i precum dosarele comerciale cu China \u015fi Statele Unite, dep\u0103\u015firea daunelor create de pandemie, calmarea membrilor dezam\u0103gi\u0163i ai Uniunii, precum Italia \u015fi Spania \u015fi rezisten\u0163a f\u0103r\u0103 probleme la Brexit. S-ar putea, totu\u015fi, s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere o a doua conferin\u0163\u0103 la Berlin despre Libia \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 evite pierderea concentr\u0103rii sale reale asupra solu\u0163ion\u0103rii disputei franco-turce.<\/p>\n\n\n\n<p>Dup\u0103 p\u0103rerea mea ostilit\u0103\u0163ile diplomatice vor continua \u00een sudul Europei, m\u0103surile diplomatice vor cre\u015fte gradul, iar pre\u015fedintele Macron, care reprezint\u0103 \u00een fapt Europa \u00een fa\u0163a unei agresiuni diplomatice de for\u0163\u0103 practicat\u0103 de Ankarei va aduna \u00een jurul s\u0103u membrii UE. A\u015ftept\u0103m acum noua reac\u0163ia&nbsp;&nbsp;a Washingtonului, ca o completare a reac\u0163ie pe care am v\u0103zut-o acum c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni odat\u0103 cu vizita Secretarului de Stat Mike Pompeo la Atena.&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>Turcia \u015fi dotarea militar\u0103<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>\u00cenarmarea Turciei este o prioritate a lui Erdogan. Rela\u0163iile cu Ucraina, \u00een domeniul militar, ocup\u0103 paginile ziarelor turce\u015fti la ora actual\u0103 dup\u0103 vizita pre\u015fedintelui Volod\u00eem\u00eer Zelenski la Ankara. Zilele acestea \u00eentr-o demonstra\u0163ie de for\u0163\u0103 Turcia \u015fi-a testat noul s\u0103u sistem de rachete ruse\u015fti S-400. Ankara a pariat c\u0103 retragerea imediat\u0103 a SUA din nordul Siria va r\u0103m\u00e2ne simbolic\u0103 \u015fi nu va include sanc\u0163iuni contra Ankarei pentru opera\u0163iunile militare turce din provincia sirian\u0103 Idlib&nbsp;&nbsp;\u00eempotriva kurzilor. \u00centr-adev\u0103r SUA \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi reduc\u0103 amprenta militar\u0103 \u00een Orientul Mijlociu, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se poat\u0103 concentra asupra a ceea ce consider\u0103 a fi amenin\u0163\u0103ri de securitate na\u0163ional\u0103, mai mari \u00een alt\u0103 parte, \u015fi anume \u00een zona Indo-Pacific.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cens\u0103 Washingtonul are pur \u015fi simplu prea multe interese de securitate, economice \u015fi politice \u00een Orient pentru a abandona regiunea peste noapte. O serie de atacuri efectuate de mili\u0163ii sus\u0163inute de guvernul sirian \u015fi cel iranian, \u00een provincia Deir el-Zour, provincie bogat\u0103 \u00een petrol din nord-estul Siriei, a determinat Washingtonul s\u0103 \u00ee\u015fi consolideze prezen\u0163a militar\u0103 acolo. Zona a fost folosit\u0103 de ISIS pentru a finan\u0163a, din v\u00e2nzarea petrolului, opera\u0163iunile sale militare. Rapoartele din presa local\u0103 sugereaz\u0103 c\u0103 armata SUA a \u00eenceput deja construc\u0163ia unei baze militare, \u00eenfiin\u0163\u00e2nd un heliport pentru livrarea de provizii \u015fi a \u00eenceput recrutarea lupt\u0103torilor din for\u0163ele democratice siriene pentru a constitui unit\u0103\u0163i de lupt\u0103 \u015fi ap\u0103rare. Baza va fi situat\u0103 \u00een apropierea mai multor facilit\u0103\u0163i petroliere siriene, de-a lungul malului vestic al r\u00e2ului Eufrat. Apropierea bazei de grani\u0163a dintre Siria \u015fi Irak este un indiciu clar c\u0103 exist\u0103 un interes re\u00eennoit \u00een Washington pentru a contracara guvernul sirian &#8211; \u015fi, prin extensie, guvernele iranian \u015fi rus care \u00eel sus\u0163in.<\/p>\n\n\n\n<p>Construc\u0163ia bazei militare \u00eenseamn\u0103 c\u0103 SUA sfideaz\u0103 a\u015ftept\u0103rile c\u0103 \u00ee\u015fi vor reduce amprenta \u00een Orientul Mijlociu. P\u0103r\u0103sirea complet\u0103 a regiunii nu a fost niciodat\u0103 scopul SUA. Washingtonul nu \u00ee\u015fi poate permite ca s\u0103 lase o zon\u0103 at\u00e2t de important\u0103 din punct de vedere strategic \u015fi bogat\u0103 \u00een resurse s\u0103 cad\u0103 \u00een m\u00e2inile mili\u0163iilor str\u0103ine sau, mai r\u0103u, a r\u0103m\u0103\u015fi\u0163elor Statului Islamic. Ankara, la r\u00e2ndul ei, este preocupat\u0103 de lipsa unei ap\u0103r\u0103ri anti-aeriene consolidate la grani\u0163a cu Siria. De ce? Zona este una de conflict \u00een care Iranul \u00eencerc\u0103 s\u0103-\u015fi consolideze pozi\u0163iile militare pentru un eventual r\u0103zboi cu Israelul. Lipsa unor sisteme anti-aeriene proprii compatibile cu sistemele NATO (Germania \u015fi Italia au asigurat ap\u0103rarea anti-aerian\u0103, cu baterii Patriot, la grani\u0163a Turcia-Siria&nbsp;&nbsp;\u00een timpul r\u0103zboiului din Siria) a f\u0103cut ca Ankara s\u0103 caute produc\u0103tori \u00een Rusia \u015fi China.<\/p>\n\n\n\n<p>Odat\u0103 ce a achizi\u0163ionat sistemul S-400&nbsp;&nbsp;(sistem testat \u00een provincia Sinop de la Marea Neagr\u0103 \u00een perioada 13-16 octombrie) Washingtonul a reac\u0163ionat prin scoaterea&nbsp;&nbsp;particip\u0103rii Turciei la programul F-35. Pentagonul se teme c\u0103 S-400 va oferi Moscovei un \u201dbackdoor\u201d (u\u015f\u0103 din spate) pentru a ob\u0163ine informa\u0163ii despre sistemele avansate de arme NATO (semn\u0103tura radar dup\u0103 care identific tipul de avion, dron\u0103, racheta de croazier\u0103), cum ar fi F-35, pe l\u00e2ng\u0103 promovarea \u00een general, a unei mai mari cooper\u0103ri \u00een materie de securitate \u00eentre Turcia \u015fi Rusia. Cu toate acestea, pre\u015fedintele american Donald Trump nu a semnalat, \u00eenc\u0103, c\u0103 are un plan de adoptare a unor noi sanc\u0163iuni asupra Turciei, care &#8211; de\u015fi dorite \u00een Congres &#8211; ar trebui s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 un veto preziden\u0163ial.<\/p>\n\n\n\n<p>Pre\u015fedintele Trump a protejat Turcia de cererile tot mai mari ale parlamentarilor pentru sanc\u0163iuni legate de livrarea S-400, precum \u015fi de invazia Turciei \u00een Siria \u00een octombrie 2019. O super majoritate pro-sanc\u0163iuni este gata s\u0103 apar\u0103 \u00een Congres \u015fi este suficient de puternic\u0103 pentru a for\u0163a sanc\u0163iuni, prin legisla\u0163ie, f\u0103r\u0103 aprobarea Casei Albe. \u00cen noiembrie 2019, Turcia a testat sistemul S-400 \u00eempotriva avioanelor F-16 din dotarea, avioane fabricate \u00een America, f\u0103r\u0103 a genera reac\u0163ii semnificative \u00een SUA. Cu toate acestea, testul a \u00eent\u0103rit \u00eengrijorarea SUA c\u0103 sistemul va oferi Rusiei informa\u0163ii noi despre echipamentele militare din dotarea for\u0163elor armate aliate.<\/p>\n\n\n\n<p>Dincolo de orizontul imediat, observatorii militari remarc\u0103 faptul c\u0103 marina turc\u0103 va lansa (\u00een 2020 sau 2021) primul s\u0103u portavion u\u015for, TCG Anadolu, o nav\u0103 capabil\u0103 s\u0103 proiecteze, s\u0103 atace \u015fi \/ sau s\u0103 transporte elicoptere de atac, nav\u0103 ce va permite debarcarea ambarca\u0163iunilor \u015fi a echipamentelor de lupt\u0103 \u015fi a trupelor oriunde \u00een Mediterana. De asemenea, va continua dezvoltarea de noi rachete cu raz\u0103 scurt\u0103 de ac\u0163iune, consolidarea for\u0163elor sale navale prin produc\u0163ia de noi tipuri de nave \u015fi prin producerea unei game de drone, inclusiv drone \u00eenarmate cu rachete. \u00cen acest din urm\u0103 caz, pentru unii exper\u0163i, pozi\u0163ia militar\u0103 a Turciei \u00een Mediterana de Est \u015fi Orientul Mijlociu este schimbat\u0103 radical.<\/p>\n\n\n\n<p>Potrivit lui Chris Cole, directorul Drone Wars UK, Turcia a \u201e<em>devenit un juc\u0103tor major \u00een utilizarea dronelor, fiind la fel ca Statele Unite, preg\u0103tit\u0103 s\u0103 se angajeze \u00een uciderea \u0163intelor inamice \u00een afara propriilor frontiere<\/em>\u201d. \u00cen plus, primul dintre cele \u015fase submarine de nou\u0103 genera\u0163ie (tipul 214) a fost lansat pe 22 decembrie 2019. Spun\u00e2nd c\u0103 navele vor fi lansate cu o rat\u0103 de o bucat\u0103 \u00een fiecare an, Erdogan a ad\u0103ugat: \u201e<em>Prin politicile pe care \u0163ara noastr\u0103 le urmeaz\u0103, c\u0103ut\u0103m stabilirea de drepturi, care au fost am\u00e2nate. Opera\u0163iunile pe care le desf\u0103\u015fur\u0103m \u00een Mediterana de Est, Siria \u015fi Libia se afl\u0103 \u00een acest context<\/em>. \u201d&nbsp;<strong>Provenind de la un important membru NATO, noua filozofie a Turciei &#8211; \u00eenlocuirea cooper\u0103rii interna\u0163ionale cu mi\u015fc\u0103ri unilaterale \u015fi declara\u0163ii de confruntare &#8211; constituie inevitabil provoc\u0103ri considerabile pentru Grecia, Cipru, Israel, UE, Statele Unite \u015fi NATO \u00een ansamblu.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>Provoc\u0103rile&nbsp;<\/strong><strong>Turciei la adresa NATO \u015fi UE&nbsp;<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>\u00cen rela\u0163iile lor cu Turcia \u00een 2020, NATO \u015fi Uniunea European\u0103 vor avea \u00een fa\u0163\u0103 un interlocutor mai asertiv dec\u00e2t oric\u00e2nd, dar pe care cu greu \u00eel po\u0163i ignora.&nbsp;Liderii NATO vor trebui s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unor provoc\u0103ri ale Ankarei: desf\u0103\u015furarea rachetelor S-400 ruse\u015fti, o eventual\u0103 achizi\u0163ie de avioane de lupt\u0103 ruse\u015fti, derularea opera\u0163iunilor militare turce\u015fti \u00een nordul Siriei, o desf\u0103\u015furare militar\u0103 incipient\u0103 \u00een Libia dar \u015fi o implicare \u00een Caucazul de Sud. De asemenea cancelariile Occidentale sunt preocupate&nbsp;&nbsp;de problemele \u00een curs de desf\u0103\u015furare, cum ar fi migra\u0163ia refugia\u0163ii sirieni din Turcia, expulzarea jihadi\u015ftilor de origine din UE \u015fi opera\u0163iunile de forare \u00een jurul Ciprului, dar \u015fi noile subiecte cum ar fi acordul cu Libia privind grani\u0163ele maritime, implica\u0163iile economice \u00een caz de criz\u0103 pentru \u00eentreprinderile din UE, implica\u0163ii rezultate din eventualele sanc\u0163iuni ale SUA asupra Turciei \u015fi consecin\u0163ele Brexitului pentru rela\u0163iile Turciei cu Marea Britanie \u015fi UE.<\/p>\n\n\n\n<p>Num\u0103rul \u015fi seriozitatea acestor probleme, precum \u015fi poten\u0163ialul unor evolu\u0163ii noi, negative, \u00een politicile Turciei, justific\u0103 o politic\u0103 ferm\u0103, hot\u0103r\u00e2t\u0103 \u015fi totu\u015fi cooperativ\u0103 din partea NATO \u015fi a Uniunii Europene fa\u0163\u0103 de Ankara.&nbsp;&nbsp;NATO \u015fi UE au un imperativ politic similar, s\u0103-\u015fi apere \u00een continuare politicile \u015fi interesele, indiferent de mi\u015fc\u0103rile asertive actuale ale conducerii turce. Proced\u00e2nd astfel, este necesar s\u0103 se fac\u0103 distinc\u0163ia \u00eentre tendin\u0163a na\u0163ionalist\u0103 general\u0103 \u015fi apropierea de Rusia &#8211; care este real\u0103 \u015fi pu\u0163in probabil s\u0103 se dizolve \u00een era post-Erdogan. \u00cen ciuda nara\u0163iunii lini\u015ftitoare a declara\u0163iilor publice ale NATO, este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 Turcia asist\u0103 la o criz\u0103 serioas\u0103 de \u00eencredere \u00een organiza\u0163ie \u015fi c\u0103 afirma\u0163iile \u00een sensul c\u0103 sistemele de rachete S-400 vor fi \u201ede sine st\u0103t\u0103toare\u201d nu au credibilitate.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cencrederea pus\u0103 de NATO \u00een for\u0163ele turce\u015fti (de exemplu, for\u0163ele navale din Marea Neagr\u0103 sau Mediterana de Est) a fost erodat\u0103 de declara\u0163iile asertive ale Ankarei despre Mediterana de Est \u015fi de opera\u0163iunile militare derulate \u00een teatrul m\u0103rii. Anali\u015fti recomand\u0103 mai multe m\u0103suri pentru reducerea particip\u0103rii Turciei la opera\u0163iuni sensibile din Europa de Est. Mai mult, va trebui luat\u0103 o decizie cu privire la modernizarea radarului de tip AN\/TPY-2 din Kurecik \u015fi mutarea acestuia \u00eentr-o alt\u0103 \u0163ar\u0103 membr\u0103 a NATO. Radarul este esen\u0163ial pentru avertizarea timpurie \u015fi utilizarea scutului de la Deveselu. Vor fi necesare decizii colaterale cu privire la continuarea desf\u0103\u015fur\u0103rii bateriei spaniole de rachete Patriot \u00een Turcia, desf\u0103\u015furarea continu\u0103 a aeronavelor NATO cu sisteme de avertizare \u015fi control aerian (AWACS) la baza aerian\u0103 Konya \u015fi utilizarea de c\u0103tre for\u0163ele aeriene ale membrilor NATO a bazei de la Incirlik. Pe latura militar\u0103, reorganizarea ap\u0103r\u0103rii antirachet\u0103 a Turciei cu desf\u0103\u015furarea rachetelor S-400 din Rusia (\u00eempreun\u0103 cu personalul tehnic \u00eenso\u0163itor) \u015fi posibila achizi\u0163ie de aeronave Sukhoi constituie o situa\u0163ie radical nou\u0103 pentru arhitectura NATO de ap\u0103rare antirachet\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen cele din urm\u0103, aceasta poate duce la reducerea substan\u0163ial\u0103 la participarea Turciei la activit\u0103\u0163ile militare ale NATO. Amenin\u0163\u0103rile pronun\u0163ate cu privire la expulzarea for\u0163elor SUA din bazele aeriene Incirlik \u015fi \/ sau Kurecik creeaz\u0103 tensiuni fundamentale, deoarece, potrivit secretarului american al Ap\u0103r\u0103rii Mark Esper, acestea vin \u00eempreun\u0103 cu \u201e<em>cre\u015fterea leg\u0103turilor militare cu Rusia [care] ridic\u0103 \u00eentreb\u0103ri cu privire la angajamentul \u0163\u0103rii fa\u0163\u0103 de alian\u0163a occidental\u0103<\/em>&nbsp;\u201d. \u00cen ciuda afirma\u0163iei repetate a Ankarei c\u0103 acestea nu sunt \u00eendreptate \u00eempotriva NATO \u015fi c\u0103 Turcia va r\u0103m\u00e2ne un partener fidel al Alian\u0163ei atlantice, este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 aceste mi\u015fc\u0103ri vor modifica substan\u0163ial filozofia organiza\u0163iei militare NATO. Va folosi Rusia Turcia pentru o mi\u015fcare pe termen lung care s\u0103 schimbe jocul geopolitic european \u015fi s\u0103 atrag\u0103 Turcia departe de Occident ca parte a unei reconfigur\u0103ri geopolitice globale ?.<\/p>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator\"\/>\n\n\n\n<p><a id=\"1\">[1]<\/a> Teoretizat\u0103 de contraamiralul Cem G\u00fcrdeniz, \u201epatria albastr\u0103\u201d este o doctrin\u0103 care \u00eencurajeaz\u0103 Ankara s\u0103-\u015fi impun\u0103 suveranitatea pe o suprafa\u0163\u0103 de 462.000 km2 \u00een Marea Neagr\u0103, Egeea \u015fi Mediterana. Aceast\u0103 doctrin\u0103 este considerat\u0103 necesar\u0103 pentru \u201eprosperitatea, securitatea \u015fi, chiar \u015fi fericirea\u201d Turciei, a explicat contraamiralul turc. Dac\u0103 G\u00fcrdeniz a creat expresia \u201epatrie albastr\u0103\u201d \u00een 2006, Recep Tayyip Erdogan a folosit-o doar c\u00e2teva luni, \u00eentr-un context de exacerbare a sentimentelor na\u0163ionaliste, dup\u0103 tentativa de lovitur\u0103 de stat din Turcia, \u00een 2016.<\/p>\n\n\n\n<p><a id=\"2\">[2]<\/a> https:\/\/www.facebook.com\/RTErdogan\/ <\/p>\n\n\n\n<p><a id=\"3\">[3]<\/a> https:\/\/www.trtworld.com\/turkey\/erdogan-warns-of-europe-s-self-destructive-islamophobia-40865 -Erdogan warns of Europe&#8217;s self-destructive Islamophobia <\/p>\n\n\n\n<p><a id=\"4\">[4]<\/a> https:\/\/www.aa.com.tr\/en\/asia-pacific\/french-president-encouraged-islamophobia-pakistan-pm\/2018450 &#8211; French president encouraged Islamophobia: PakistaImran Khan says Emmanuel Macron has chosen to deliberately provoke Muslims, including his own citizens Aamir Latif | 25.10.2020 <\/p>\n\n\n\n<p><a id=\"5\">[5]<\/a> https:\/\/www.aa.com.tr\/en\/africa\/opinion-behind-scenes-scope-of-frances-defeat-in-libya\/1931408<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Probleme structurale grave au afectat politica extern\u0103 a Turciei \u00een ultimii doi ani, erod\u00e2ndu-i grav capacit\u0103\u0163ile de gestionare a crizelor \u015fi de rezolvare a problemelor.&nbsp;La \u00eenceputul lunii septembrie, mass-media turceasc\u0103 b\u0103tea \u201dtobele r\u0103zboiului\u201d, pe m\u0103sur\u0103 ce tensiunile cu Grecia cre\u015fteau, tensiuni \u00een leg\u0103tur\u0103 cu exploat\u0103rile de gaze naturale din estul Mediteranei. Mass-media pro-guvernamental\u0103, \u00een special, era plin\u0103 de comentarii referitoare la modul cum puterea militar\u0103 a Turciei era superioar\u0103 celei a Greciei iar victoria Ankarei \u00eentr-un posibil r\u0103zboi era o certitudine. Adev\u0103rat sau nu s\u0103 nu uitam c\u0103 de-a lungul timpului puterea naval\u0103 a Greciei nu a pierdut nicio confruntare. Aceia\u015fi comentatori pro-guvernamentali \u015fi generali retra\u015fi din armat\u0103, dup\u0103 ce [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":5979,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,20,38,6],"tags":[],"class_list":["post-5978","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-asia","category-pace-securitate","category-regiuni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5978"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5978"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5978\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5984,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5978\/revisions\/5984"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5979"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5978"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5978"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5978"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}