{"id":5991,"date":"2020-11-25T12:05:00","date_gmt":"2020-11-25T10:05:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.cass-ro.org\/?p=5991"},"modified":"2021-01-03T12:16:37","modified_gmt":"2021-01-03T10:16:37","slug":"noua-ordine-mondiala-prin-marea-resetare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/noua-ordine-mondiala-prin-marea-resetare\/","title":{"rendered":"Noua Ordine Mondial\u0103 prin… Marea Resetare?"},"content":{"rendered":"\n

Dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri m\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103, am\u00e2ndou\u0103 referitoarea la ceea ce ne a\u015fteapt\u0103 \u00een geopolitica global\u0103 \u00een urm\u0103torul deceniu, asta \u00een cazul \u00een care pandemia de Covid-19 are o solu\u0163ie pozitiv\u0103 c\u00e2t mai urgent\u0103. A\u015fadar, odat\u0103 cu alegerile preziden\u0163iale americane din noiembrie 2016, am intrat \u00een \u201eera Trump\u201d unde lupta \u00eentre suveranism \u015fi globalism a c\u0103p\u0103tat propor\u0163ii aproape biblice. Cu alte cuvinte, am asistat la asfin\u0163itul erei neoliberale \u015fi la instalarea alteia noi, \u00een care globalizarea, corectitudinea politic\u0103 cedeaz\u0103 \u00eent\u00e2ietatea unei \u00eenfrunt\u0103ri \u201epower politics\u201d \u00een locul celei guvernate de principiul \u201ewin-win\u201d, iar partidele tradi\u0163ionale se retran\u015feaz\u0103 pentru a supravie\u0163ui, l\u0103s\u00e2nd ca prim-planul s\u0103 fie ocupat de orient\u0103ri iliberale cu cote identitare \u00eenalte \u015fi un fundal economic \u00een care amenin\u0163area iminent\u0103 a crizei generale sistemice biciuie orice ini\u0163iativ\u0103 \u015fi \u201equantitative easing[1]<\/a>\u201d, ca solu\u0163ie, se v\u0103de\u015fte deja deficitar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Este ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat numai un accident istoric datorat clasei rurale americane care l-a votat pe Trump? A\u0163i auzit frecvent \u00een ultima perioad\u0103 de Marea Resetare mai ales odat\u0103 cu actualele alegerile din SUA. Potrivit lui Pauline Hanson din partidul australian One Nation, este o \u00eencercare de a stabili o \u201eviziune marxist\u0103 de st\u00e2nga, socialist\u0103 asupra lumii<\/em>\u201d care vorbe\u015fte de corectitudinea politic\u0103[2]<\/a>. James Delingpole[3]<\/a> o descrie ca pe un \u201eplan de preluare comunist global<\/em>\u201d. Acest lucru s-ar putea s\u0103 sune a conspira\u0163ie, dar se refer\u0103 la un fenomen real. Forumul Economic Mondial, care organizeaz\u0103 conferin\u0163a anual\u0103 de la Davos, a lansat o ini\u0163iativ\u0103 numit\u0103, da, \u201eMarea Resetare\u201d. Are propriul s\u0103u site web. Este greu de crezut c\u0103 Forumul Economic Mondial \u015fi partenerii s\u0103i sunt, a\u015fa cum sugereaz\u0103 Hanson \u015fi Delingpole, comuni\u015fti. La urma urmei, partenerii s\u0103i includ Apple, Microsoft, Facebook, IBM, IKEA, Lockheed Martin, Ericsson \u015fi Deloitte. Totu\u015fi, ar trebui s\u0103 fim \u00eentotdeauna aten\u0163i \u00eenainte de a scrie\/descrie noi teorii. Conteaz\u0103 faptul c\u0103 unii dintre cei mai boga\u0163i \u015fi puternici oameni din lume sunt at\u00e2t de interesa\u0163i s\u0103 \u201ereseteze\u201d modul de via\u0163\u0103 \u00een care tr\u0103im?. Pentru unii da. <\/p>\n\n\n\n

V\u0103 pute\u0163i g\u00e2ndi la ce v\u0103 place din ideile \u015fi activit\u0103\u0163ile lor? Ar fi o prostie s\u0103 le neg\u0103m semnifica\u0163ia \u015fi s\u0103 nu ne aplec\u0103 asupra a ceea ce \u00eenseamn\u0103 de fapt. Dar asta este numai o aten\u0163ionare nu o dezbatere asupra subiectului enun\u0163at. Las pe al\u0163ii s\u0103 reciteasc\u0103 Manifestul comunist a lui Marx dar \u015fi lucr\u0103rile de\u0163in\u0103torul premiului Nobel filozoful Bertrand Russell[4]<\/a> autor a numeroase studii interesante predate de zor \u00een facult\u0103\u0163ile de \u015ftiin\u0163e politice din lume. Ve\u0163i g\u0103si cu siguran\u0163\u0103, dac\u0103 ave\u0163i  r\u0103bdare suficiente argumente s\u0103 vede\u0163i spre ce ne \u00eendrept\u0103m. Marea Resetare este oare primul pas spre Noua Ordine Mondial\u0103? C\u00e2nd ve\u0163i \u00een\u0163elege, ve\u0163i avea r\u0103spunsul la \u00eentrebarea: de ce au fost alegerile din SUA importante pentru geopolitica global\u0103?.<\/p>\n\n\n\n

UE \u015fi politica liderilor Grupului de la Visegr\u00e1d<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce negocierile privind Brexit intr\u0103 \u00eentr-o etap\u0103 critic\u0103, UE se uita la Ungaria \u015fi Polonia care au aruncat blocul \u00eentr-o alt\u0103 criz\u0103. Alia\u0163ii Grupului Visegr\u00e1d au votat bugetul \u015fi pachetul de recuperare al UE de 1,8 trilioane de euro (2,06 trilioane de dolari), r\u0103spunz\u00e2nd planurilor de condi\u0163ionare a numerarului de respectarea \u201estatului de drept \u00een timp ce Var\u015fovia \u015fi Budapesta nu au achiesat. Blocajul submineaz\u0103 orice speran\u0163\u0103 de redresare economic\u0103 \u00een \u00eentreaga UE R\u0103bdarea scade \u00een practic \u00een fiecare capital\u0103 european\u0103. Nu v\u0103 l\u0103sa\u0163i iluziona\u0163i de o solu\u0163ionare rapid\u0103. O nou\u0103 \u201dperdea de fier\u201d cade din nou pe coloana vertebral\u0103 a Europei. Dar aceast\u0103 Cortin\u0103 de Fier este cultural\u0103, nu economic\u0103. Statele din Europa Central\u0103 \u015fi de Est fac parte din ceea ce s-ar putea numi o ax\u0103 a na\u0163ionalismului care str\u0103bate jum\u0103tatea estic\u0103 a Europei, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre Eurasia \u015fi \u00een Asia de Est. \u00cen timp ce Europa de Vest se descre\u015ftinizeaz\u0103, statele din Europa Central\u0103 \u015fi de Est se recre\u015ftinizeaz\u0103 <\/strong>– credin\u0163a fiind un punct de adunare \u00eempotriva comunismului.<\/strong> \u015etiu, \u015ftiu c\u0103 unii nu sunt de acord. Sincer nu m\u0103 intereseaz\u0103. Asta este opinia mea \u015fi se vede din ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een realitate nu din ziare. Cred c\u0103 va aduce\u0163i aminte cum venea\u0163i de Pa\u015fte la servici cu sendvi\u015ful de la ora 12, cu ou\u0103le ro\u015fii cru\u0163ate de acas\u0103 dar cu vini\u015foare ro\u015fii sau albastre pe imaculatul albu\u015f fiert(?!) Statele membre din Europa Central\u0103 \u015fi de Est \u00ee\u015fi doresc un nivel de via\u0163\u0103 mai bun, dar nu cu orice pre\u0163, cel pu\u0163in a\u015fa cum o v\u0103d ele, cu pre\u0163ul suveranit\u0103\u0163ii \u015fi identit\u0103\u0163ii lor. Bruxellesul percepe, \u00een general, mai multe state membre din Europa Central\u0103 \u015fi de Est ca alunec\u00e2nd \u00eenapoi \u00een ceea ce prive\u015fte statul de drept.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre timp, Ungaria \u015fi Polonia, consider\u0103, \u00een viziunea lor, UE, drept un fel de organiza\u0163ie precum Asocia\u0163ia European\u0103 a Liberului Schimb<\/strong>-plus[5]<\/a> , viziune contrar\u0103 ambi\u0163iilor Berlinului \u015fi Parisului \u015fi care nu \u0163ine cont de obiectivele federali\u015ftilor precum Guy Verhofstadt. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u00e2t de multe companii europene a\u015fteapt\u0103 ace\u015fti bani, UE va avea nevoie fie de o modalitate de a \u00eenvinge Ungaria \u015fi Polonia, fie de a g\u0103si o cale pentru a-i \u00eenl\u0103tura pe cei doi. Cu toate c\u0103 discu\u0163iile despre statele din Europa de Sud care ar fi \u00een opinia unor anali\u015fti c\u0103lc\u00e2iul lui Ahile al UE, statele din Europa Central\u0103 \u015fi de Est – multe care \u015fi-au p\u0103strat propriile monede – sunt cele mai capabile s\u0103 se extrag\u0103 din uniune. De\u015fi se crede \u00een mod obi\u015fnuit c\u0103 statele membre din Europa Central\u0103 \u015fi de Est nu vor p\u0103r\u0103si UE datorit\u0103 beneficiilor financiare pe care le-au ob\u0163inut, a\u015fa o fi oare? Av\u00e2nd \u00een vedere problemele aflate \u00een joc singuri care pot determina liderii Ungariei \u015fi Poloniei s\u0103-\u015fi schimbe convingerile sunt banii? Nu \u015ftim dac\u0103 jocul nu va fi cu sum\u0103 nul\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103. O cea\u0163\u0103 cehovian\u0103 coboar\u0103 peste Bruxelles!.<\/p>\n\n\n\n

Europa lui Biden<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Am comentat acest fapt pentru c\u0103 are o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 c\u00e2nd vorbim de Marea Resetare. De fapt voiam s\u0103 comentez ceea ce ne-ar putea aduce o administra\u0163ie Biden \u00een geopolitica global\u0103 \u015fi \u00een special \u00een Estul Europei. Perspectiva unei administra\u0163ii Joe Biden[6]<\/a> este excitant\u0103 pentru europeni. Lungul lor co\u015fmar al rela\u0163iei transatlantice cu Donald Trump s-ar fi \u00eencheiat \u00een sf\u00e2r\u015fit. Acum pot crede c\u0103 un partid politic mai uman, mai \u201eeuropean\u201d \u015fi-a revendicat puterea \u00een Statele Unite. Din perspectiva lor, aceasta este America care crede \u00een importan\u0163a drepturilor omului, \u00een valoarea alia\u0163ilor \u015fi \u00een realitatea schimb\u0103rilor climatice. Aceasta este America pe care europenii \u015fi-au dorit-o din totdeauna \u015fi cu care cooperarea poate \u00eenflori. Europeni \u015ftiu c\u0103 scoaterea pre\u015fedintelui Donald Trump de la Casa Alb\u0103, nu reprezint\u0103 o schimbare global\u0103 a politicii Americane, cu excep\u0163ia cazului \u00een care democra\u0163ii c\u00e2\u015ftig\u0103 ambele locuri din Senat, \u00een Georgia, \u00een alegerile speciale din ianuarie 2021, Biden va conduce un guvern divizat care \u00eei va limita libertatea de ac\u0163iune. For\u0163ele care l-au adus pe Trump la putere, ideologia trumpist\u0103<\/em>, r\u0103m\u00e2n \u015fi ar putea reap\u0103rea cu u\u015furin\u0163\u0103 \u00een patru sau opt ani c\u00e2nd vor reveni urm\u0103toarele alegeri. Administra\u0163ia Biden are ea \u00eens\u0103\u015fi propriile provoc\u0103ri, care – chiar dac\u0103 reprezint\u0103 o amenin\u0163are mai pu\u0163in fundamental\u0103 pentru alian\u0163a transatlantic\u0103 – p\u0103streaz\u0103 \u015fi pot accentua divizarea societ\u0103\u0163ii americane. <\/p>\n\n\n\n

Reac\u0163ia pre\u015fedintelui Macron eviden\u0163iaz\u0103 optica nou\u0103 adoptat\u0103 de europeni.<\/strong> Orice ar putea scrie un ministru german al ap\u0103r\u0103rii \u00een POLITICO, o schimbare \u00een administra\u0163iile din SUA nu ar trebui s\u0103 descurajeze eforturile europene de consolidare a autonomiei strategice a blocului, consider\u0103 pre\u015fedintele francez Emmanuel Macron. \u201eStatele Unite ne vor respecta ca alia\u0163i numai dac\u0103 suntem serio\u015fi \u015fi dac\u0103 suntem suverani \u00een ceea ce prive\u015fte ap\u0103rarea noastr\u0103<\/em>\u201d, a spus Macron \u00eentr-un interviu[7]<\/a> pentru Le Grand Continent, jurnalul publicat de Groupe d’\u00e9tudes g\u00e9opolitiques, un grup de reflec\u0163ie cu sediul la Paris dar care a deschis \u015fi la Bruxelles un birou \u00een martie 2020. \u00cen interviul realizat la Palatul preziden\u0163ial Elise, Macron s-a opus ideilor din articolul de opinie al lui Annegret Kramp-Karrenbauer pentru Politico, \u00een care aceasta sus\u0163inea c\u0103 \u201eiluziile autonomiei strategice europene trebuie s\u0103 se \u00eencheie<\/em>\u201d \u015fi \u201eeuropenii nu vor putea s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 rolul crucial al Americii ca furnizor de securitate<\/em>\u201d. \u201dAu contraire<\/em>\u201d, potrivit lui Macron: \u201eNu sunt profund de acord, de exemplu, cu articolul de opinie semnat de ministrul german al ap\u0103r\u0103rii din Politico<\/em>\u201d, \u200b\u200ba spus el, potrivit unei transcrieri a interviului. \u201eCred c\u0103 este o interpretare istoric\u0103 gre\u015fit\u0103<\/em>\u201d. El a spus, c\u0103, dup\u0103 \u015ftirea sa, pozi\u0163ia lui Kramp-Karrenbauer nu este cea a \u015fefului ei (\u015fi, de asemenea, uneori mentor), a cancelarului german Angela Merkel. \u00cen schimb, o schimbare politic\u0103 iminent\u0103 peste Atlantic este \u201eo oportunitate de a urm\u0103ri, \u00eentr-o manier\u0103 total pa\u015fnic\u0103 \u015fi calm\u0103, ceea ce alia\u0163ii, \u00eentre ei, trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103, \u015fi anume, c\u0103 trebuie s\u0103 continu\u0103m s\u0103 ne construim independen\u0163a pentru noi \u00een\u015fine, a\u015fa cum fac Statele Unite pentru sine \u015fi a\u015fa cum face China pentru sine\u201d- a <\/em>spus Macron. <\/p>\n\n\n\n

Este clar pe oricine vrea s\u0103 vad\u0103 c\u0103 europenii trebuie s\u0103 vin\u0103 la noua mas\u0103 transatlantic\u0103 cu un set proactiv de oferte care s\u0103 exprime at\u00e2t interesele lor, c\u00e2t \u015fi s\u0103 propun\u0103 o solu\u0163ie atractiv\u0103 noului pre\u015fedinte american ales. Ca \u00eentotdeauna, nu este clar dac\u0103 exist\u0103 un interes european coeziv de exprimat, europenii r\u00e2m\u00e2nd \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i cu privire la problemele cheie din alian\u0163a  transatlantic\u0103, de la rolul Uniunii Europene \u00een ap\u0103rare p\u00e2n\u0103 la abordarea corect\u0103 a provoc\u0103rii numite China. Este, a\u015fadar, pu\u0163in probabil ca europenii s\u0103 prezinte o abordare unificat\u0103 \u00een primele luni ale unei noi administra\u0163ii americane. Este mai probabil s\u0103 se gr\u0103beasc\u0103 spre Washington \u00eentr-o curs\u0103 nepotrivit\u0103 pentru a-\u015fi depune omagiile la noua administra\u0163ie. Dar aproape toate \u0163\u0103rile europene doresc o rela\u0163ie productiv\u0103 \u015fi amiabil\u0103 cu Statele Unite dar \u015fi o abordare unificat\u0103, singura modalitate care poate func\u0163iona. Dac\u0103 nu reu\u015fesc s\u0103 stabileasc\u0103 una, vor regreta oportunitatea pierdut\u0103 \u00een zilele care vor veni. Exist\u0103 motive s\u0103 cred c\u0103 Washingtonul va fi receptiv. <\/p>\n\n\n\n

Pre\u015fedintele ales Biden nu doar caut\u0103 o nou\u0103 cooperare cu alia\u0163ii, dar majoritatea ofertelor prezentate (cu excep\u0163ia notabil\u0103 a schimb\u0103rilor climatice) vor atrage elemente semnificative de pe ambele p\u0103r\u0163i pe ale Atlanticului. \u00cen consecin\u0163\u0103, prezint c\u00e2teva puncte de vedere asupra c\u00e2torva probleme spinoase precum comer\u0163ului, NATO, China \u015fi Rusia pe care liderii europeni le-ar putea lua \u00een considerare \u00eentr-o rela\u0163ie transatlantic\u0103. Nu dau sfaturi \u00eencerc s\u0103 fac o scurt\u0103 analiz\u0103 a ceea ce avem pe mas\u0103. <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Comer\u0163ul<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Statele Unite \u015fi Uniunea European\u0103 sunt cei mai mari parteneri comerciali. Poate c\u0103 nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, comer\u0163ul amenin\u0163\u0103 s\u0103 fie cea mai contondent\u0103 problem\u0103 dintre rela\u0163iile UE \u015fi SUA. Echipa Biden ar putea adopta o abordare diplomatic\u0103 \u015fi ar putea reduce unele dintre tarifele punitive la aluminiu \u015fi la o\u0163el impuse Uniunii Europene de predecesorul s\u0103u, dar diferen\u0163ele transatlantice privind bunurile agricole \u015fi rolul gigan\u0163ilor tehnologici din SUA vor r\u0103m\u00e2ne \u015fi vor continua s\u0103 creeze obstruc\u0163ii rela\u0163iilor transatlantice. Un nou acord comercial global, dup\u0103 modelul efortului parteneriatului transatlantic de comer\u0163 \u015fi investi\u0163ii din timpul administra\u0163iei Barack Obama, nu are prea mult sens, av\u00e2nd \u00een vedere politica intern\u0103 de ambele p\u0103r\u0163i. \u00cen schimb, europenii ar trebui s\u0103 fac\u0103 un efort proactiv pentru a diminua urm\u0103toarea disput\u0103 cu privire la comer\u0163 care ar putea ap\u0103rea din noul efort european de a impune o tax\u0103 digital\u0103 care vizeaz\u0103 \u00een principal gigan\u0163ii tehnologici americani. O administra\u0163ie Biden, la fel ca administra\u0163ia Trump, s-ar opune cu t\u0103rie oric\u0103rui regim fiscal care pare s\u0103 identifice gigan\u0163ii tehnologici americani mai ales c\u0103 ace\u015ftia au fost al\u0103turi de Democra\u0163i \u00een campania electoral\u0103. Realiz\u00e2nd un compromis timpuriu cu privire la aceast\u0103 problem\u0103, ar putea da un impuls \u00een rela\u0163iile  SUA-UE. Rela\u0163ii comerciale ar diminua ferocitatea oric\u0103ror dispute viitoare<\/strong>. <\/p>\n\n\n\n

NATO<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

NATO r\u0103m\u00e2ne fr\u0103m\u00e2ntat\u0103 de o dezbatere de \u00eemp\u0103r\u0163ire a sarcinilor care a \u00eenceput \u00een anii 1950 \u015fi a devenit mai acerb\u0103 de-a lungul anilor[8]<\/a>. Standardul actual, reafirmat \u00een 2014, prin care to\u0163i membrii NATO ar trebui s\u0103 cheltuiasc\u0103 2% din PIB-ul lor pentru ap\u0103rare a dus doar la mai multe argumente. Problema fundamental\u0103 este c\u0103, \u00een ciuda angajamentului lor anterior, multe state membre NATO europene consider\u0103 acum c\u0103 procentul de 2% din PIB reprezint\u0103 o slab\u0103 reflectare a naturii moderne a securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi a contribu\u0163iilor pe care aceasta le aduce la securitatea transatlantic\u0103 \u015fi pe care contribu\u0163iile bugetare la ap\u0103rare nu le surprind. Ace\u015ftia \u00eencearc\u0103 \u00een lini\u015fte s\u0103 \u00ee\u015fi reformuleze contribu\u0163iile la NATO \u00een termeni de cheltuieli care nu includ ap\u0103rarea. Aceast\u0103 nou\u0103 m\u0103sur\u0103 ar putea include cu siguran\u0163\u0103 cheltuielile pentru asisten\u0163a de dezvoltare \u00een str\u0103in\u0103tate, contribu\u0163iile pe care le aduc \u0163\u0103rile la securitate prin eforturile lor de combatere a schimb\u0103rilor climatice \u015fi costurile pe care \u0163\u0103rile le suport\u0103 din sanc\u0163iunile economice. <\/p>\n\n\n\n

Astfel de costuri sunt la fel de asimetrice ca \u015fi cheltuielile cu ap\u0103rarea. Un studiu, de exemplu, estimeaz\u0103 c\u0103 statele din Europa de Est suport\u0103 costuri de sanc\u0163iuni care se ridic\u0103 la aproximativ 1 la sut\u0103 din PIB (\u00een mare parte din sanc\u0163iuni impuse Rusiei), \u00een timp ce costurile pentru Statele Unite se ridic\u0103 la doar 0,01 la sut\u0103 din PIB. Germania, cu 0,2% din PIB, se \u00eencadreaz\u0103 undeva \u00eentre ele. O astfel de m\u0103sur\u0103 reflect\u0103 o viziune a securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale pe care mul\u0163i europeni \u015fi administra\u0163ia Biden l-ar \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi probabil. Dar nici o valoare a cheltuielilor nu va surprinde pe deplin ideea c\u0103 ceea ce conteaz\u0103 pentru poverile ap\u0103r\u0103rii este mai degrab\u0103 dat\u0103 de capacit\u0103\u0163ile oferite dec\u00e2t de banii cheltui\u0163i. \u00cen consecin\u0163\u0103, orice acord privind o nou\u0103 valoare probabil\u0103 trebuie s\u0103 includ\u0103, de asemenea, un angajament re\u00eennoit de a oferi capacit\u0103\u0163i de ap\u0103rare european\u0103 \u00een est \u015fi, chiar mai controversat, dorin\u0163a de a asigura accesul american continuat pe pia\u0163a european\u0103 de achizi\u0163ii de ap\u0103rare.<\/p>\n\n\n\n

China<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Uniunea European\u0103 \u015fi-a \u00eent\u0103rit recent pozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de China \u015fi a descris-o drept \u201eun rival sistemic care promoveaz\u0103 modele alternative de guvernare<\/em>\u201d. Dar este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 caute un parteneriat \u015fi o cooperare acolo unde este posibil, men\u0163ion\u00e2nd c\u0103 \u201eangajarea \u015fi cooperarea cu China sunt at\u00e2t o oportunitate, c\u00e2t \u015fi o necesitate\u201d?. Europenii ar prefera s\u0103 coopereze cu Statele Unite \u00een cadrul unei agende economice comune, concentr\u00e2ndu-se pe abordarea comportamentului economic non-reciproc al Beijingului, prelu\u00e2nd conducerea \u00een stabilirea standardelor pentru noile tehnologii precum 5G \u015fi pedepsirea furtului de proprietate intelectual\u0103. Revigorarea cooper\u0103rii UE-SUA \u00een Asia ar putea lua forma unui nou parteneriat transpacific-transatlantic (TTAP), care s\u0103 cuprind\u0103 cooperarea comercial\u0103, conectivitatea \u015fi clima. <\/p>\n\n\n\n

China este al doilea cel mai mare partener comercial al UE (dup\u0103 Statele Unite), astfel \u00eenc\u00e2t Bruxelles ar putea rezista s\u0103 aleag\u0103 definitiv \u00eentre Washington \u015fi Beijing. Cu toate acestea, \u015feful politicii externe al UE, Josep Borrell, a reiterat \u00een aceast\u0103 var\u0103 c\u0103 UE nu va fi echidistant\u0103 fa\u0163\u0103 de cele dou\u0103, recunosc\u00e2nd rolul special jucat de Statele Unite \u00een eliberarea Europei \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u015fi contribu\u0163ia acesteia la construirea unei Europe \u201e\u00eentregi \u015fi libere\u201d. Italia r\u0103m\u00e2ne singurul G7 sau  membru UE care a aprobat Belt and Road Initiative, pozi\u0163ie respins\u0103 acum de ministrul italian pentru afaceri europene, care a declarat \u00een octombrie 2020 c\u0103 memorandumul de \u00een\u0163elegere \u201ea fost o gre\u015feal\u0103. China sub Xi nu mai este ca pe vremuri<\/em>. \u201d Fran\u0163a \u015fi Germania au venit acum cu declara\u0163ii \u015fi orient\u0103ri pentru necesitatea de a construi o strategie european\u0103 \u00een Indo-Pacific. \u00cen plus fa\u0163\u0103 de problemele de securitate partajate \u00een Marea Chinei de Sud, exist\u0103 posibilit\u0103\u0163i de cooperare cu Statele Unite \u00een ceea ce prive\u015fte conectivitatea, problemele de mediu \u015fi climatice. <\/p>\n\n\n\n

Uniunea European\u0103 ar putea propune o cooperare moderat\u0103 cu privire la infrastructura de telecomunica\u0163ii comun\u0103 cu Statele Unite, deoarece exist\u0103 un acord c\u0103 operatorii de telefonie mobil\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 cerin\u0163e stricte de confiden\u0163ialitate \u015fi securitate \u015fi c\u0103 ar trebui evitat\u0103 dependen\u0163a de o singur\u0103 companie pentru infrastructura 5G. Suedia a decis, \u00een octombrie 2020, s\u0103 interzic\u0103 Huawei \u015fi ZTE de la infrastructura 5G a \u0163\u0103rii \u015fi \u201dse \u00eent\u00e2mpl\u0103\u201d, de asemenea, s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 cel mai mare rival al gigantului chinez pe 5G, Ericsson. Toat\u0103 aceast\u0103 activitate presupune c\u0103 exist\u0103 acum spa\u0163iu pentru un parteneriat mai larg SUA-European cu privire la provoc\u0103rile economice \u015fi strategice pe care le prezint\u0103 o China \u00een cre\u015ftere. O agend\u0103 comun\u0103 a bilateralei SUA-UE, \u00een Indo-Pacific, ar putea fi benefic\u0103 europenilor.<\/p>\n\n\n\n

Rusia<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Uniunea European\u0103 caut\u0103 un echilibru delicat \u00een politica sa din Rusia. Trebuie s\u0103 acomodeze at\u00e2t acele state din est care se tem de amenin\u0163\u0103rile ruse\u015fti directe, c\u00e2t \u015fi cele din vest care favorizeaz\u0103 un dialog mai mare. De la invazia rus\u0103 a Ucrainei din 2014, Uniunea European\u0103 a men\u0163inut \u00een mare m\u0103sur\u0103 acel echilibru, simbolizat printr-o re\u0163ea dure de sanc\u0163iuni pentru a pedepsi Rusia pentru agresiunea sa. O administra\u0163ie Biden care pare deschis ostil\u0103 fa\u0163\u0103 de Rusia ar putea amenin\u0163a acest echilibru, chiar dac\u0103 ar atenua \u00eengrijorarea abandonului american din estul Europei. Pentru a-\u015fi p\u0103stra unitatea, abordarea european\u0103 se va concentra probabil pe asigurarea faptului c\u0103 Statele Unite echilibreaz\u0103 dialogul de descurajarea \u00een abordarea fa\u0163\u0103 de Rusia, men\u0163in\u00e2ndu-\u015fi \u00een acela\u015fi timp angajamentul de securitate fa\u0163\u0103 de Europa de Est. <\/p>\n\n\n\n

Principalul iritant \u00een acest efort va fi proiectul de conducte Nord Stream 2, care a creat divizii profunde at\u00e2t \u00een \u200b\u200bEuropa, c\u00e2t \u015fi peste Atlantic. Germania \u015fi alte state membre sprijin\u0103 proiectul, deoarece sper\u0103 la un gaz mai ieftin \u015fi la o rut\u0103 mai sigur\u0103 de tranzit energetic din Rusia. Unii membrii UE din est \u00eel resping pentru c\u0103 refuz\u0103 taxele de tranzit c\u0103tre statele de pe ruta terestr\u0103 ocolit\u0103, \u00een special o Ucraina foarte dificil\u0103 din punct de vedere financiar. Administra\u0163ia Trump s-a opus, deoarece se temea c\u0103 conducta va cre\u015fte dependen\u0163a energetic\u0103 european\u0103 de Rusia \u015fi ar \u00eenlocui exporturile de gaze naturale lichefiate ale SUA c\u0103tre Europa. SUA a amenin\u0163at cu sanc\u0163iuni secundare \u00eempotriva companiilor europene care construiesc conducta. <\/p>\n\n\n\n

Crearea unui consens european \u015fi transatlantic privind Nord Stream 2 \u00een 2021 iese \u00een eviden\u0163\u0103 ca fiind pasul cheie c\u0103tre men\u0163inerea unui consens occidental asupra Rusiei \u00een timpul administra\u0163iei Biden. Lucrarea \u00eempreun\u0103 cu administra\u0163ia Biden la Nord Stream 2 va necesita sarcina dificil\u0103 de a stabili mai \u00eent\u00e2i un anumit grad de consens european. Cheia pare a fi o dorin\u0163\u0103 german\u0103 de a \u00eenlocui taxele de tranzit pierdute prin investi\u0163ii \u00een ini\u0163iativa polonez\u0103 Three Seas Initiative, care urm\u0103re\u015fte dezvoltarea infrastructurii \u00een toat\u0103 Europa de Est.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Acestea sunt doar c\u00e2teva din problemele pe care le ridica o nou\u0103 rela\u0163ie transatlantic\u0103. \u015eeful diploma\u0163iei germane, Heiko Maas, afirma recent c\u0103 Fran\u0163a \u015fi Germania trebuie s\u0103 se obi\u015fnuiasc\u0103 cu ideea c\u0103 SUA \u00ee\u015fi vor reduce pe viitor angajamentul interna\u0163ional. Maas a pledat pentru un “nou \u00eenceput” \u00een raporturile transatlantice, oricine s-ar impune \u00een alegerile preziden\u0163iale. C\u0103ci de profitat din divergen\u0163ele dintre SUA \u015fi Europa ar profita China, Rusia, Iranul \u015fi Coreea de Nord. Or, nu e prea clar de ce acest debut transatlantic nu a avut loc acum aproape patru ani? Ce a p\u0103zit atunci Berlinul? Dar Europa? Ideologia, bat-o vina.  Dar f\u0103r\u0103 un astfel de efort european cu privire la aceste probleme sau la alte probleme, rela\u0163iile transatlantice se vor degrada pur \u015fi simplu a\u015ftept\u00e2nd ca urm\u0103toarea figur\u0103 asem\u0103n\u0103toare lui Donald Trump s\u0103 soseasc\u0103 \u015fi s\u0103 administreze lovitura final\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pozi\u0163ia Rusiei fa\u0163\u0103 de alegerile din SUA<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Am considerat c\u0103 este important ca \u00een finalul articolului s\u0103 amintim \u015fi pozi\u0163ia Kremlinului unul din actorii importan\u0163i al\u0103turi de China \u00een competi\u0163ia marilor puteri. Pre\u015fedintele rus Vladimir Putin se num\u0103r\u0103 printre o m\u00e2n\u0103 de lideri globali care nu l-au felicitat pe Joe Biden pentru victoria electoral\u0103 proiectat\u0103 de mass-media american\u0103 asupra pre\u015fedintelui Donald Trump. Rusia \u00eenc\u0103 se confrunt\u0103 cu implica\u0163iile politicii externe ale pre\u015fedin\u0163iei Biden la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 dup\u0103 alegerile preziden\u0163iale din 2020. La \u00eenceputul acestei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a explicat ra\u0163ionamentul din spatele deciziei de la Kremlin: \u201eConsider\u0103m c\u0103 este oportun s\u0103 a\u015ftept\u0103m num\u0103rul oficial de voturi\u201d, <\/em>a spus Peskov \u00eentr-o conferin\u0163\u0103 telefonic\u0103 cu reporterii. \u00centrebat de ce Kremlinul nu a urmat aceea\u015fi procedur\u0103 dup\u0103 victoria proiectat\u0103 de Donald Trump la alegerile din 2016, Peskov a men\u0163ionat c\u0103 circumstan\u0163ele sunt diferite: \u201ePute\u0163i vedea c\u0103 exist\u0103 anumite proceduri legale care au fost anun\u0163ate de actualul pre\u015fedinte. De aceea situa\u0163iile sunt diferite \u015fi, prin urmare, consider\u0103m potrivit s\u0103 a\u015ftept\u0103m un anun\u0163 oficial <\/em>\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Peskov a reiterat pozi\u0163ia, sus\u0163inut\u0103 de oficialii de la Kremlin \u015fi de pre\u015fedintele Vladimir Putin \u00een cursul lunii octombrie, conform c\u0103reia Moscova este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 lucreze cu oricare dintre cei doi candida\u0163i \u00een a\u015fteptarea rezultatului final al alegerilor. S\u0103 credem c\u0103 Moscova se preg\u0103te\u015fte pentru o nou\u0103 revenire peste 4 ani a lui Donald Trump. Serviciile de informa\u0163ii ale Kremlinului au urechi peste tot (!?) inclusiv \u00een Europa de Est, de unde a plecat numai Hru\u015fciov dup\u0103 be\u0163ia de la Lechin\u0163a[9]<\/strong><\/a>.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce Moscova continu\u0103 s\u0103 se protejeze, sfera comentariilor politice din Rusia r\u0103m\u00e2ne divizat\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte alegerile. Exist\u0103 un contingent considerabil de anali\u015fti \u015fi politicieni care \u00ee\u015fi fac griji pentru c\u0103 un pre\u015fedinte Biden, pe baza retoricii sale electorale \u015fi a mandatului s\u0103u \u00een administra\u0163ia Obama, ar escalada politica Washingtonului de consolidare a \u201drepresaliilor economice\u201d \u00eempotriva Rusiei. Publica\u0163ia rus\u0103 Vzgliad (\u00een traducere Google \u201dPunct de vedre\u201d) a sus\u0163inut c\u0103 o pre\u015fedin\u0163ie Biden nu va fi doar o veste proast\u0103 pentru Rusia din motivele obi\u015fnuite – printre acestea, mai multe sanc\u0163iuni, sprijin militar suplimentar pentru Ucraina \u015fi presiunea pentru aderarea la NATO a mai multor state post-sovietice la grani\u0163a Rusiei – ci pentru c\u0103 el va schimba balan\u0163a puterii \u00eempotriva Rusiei prin reconcilierea cu Uniunea European\u0103 \u015fi prim viziune care urm\u0103re\u015fte apropierea de China, pe cheltuiala Moscovei. Economistul Andrei Nechaev a ad\u0103ugat c\u0103 o administra\u0163ie Biden are mai multe \u015fanse s\u0103 se confrunte cu Rusia pe baza valorilor democratice: \u201eDemocra\u0163ii sunt \u00een mod tradi\u0163ional mai preocupa\u0163i de drepturile omului, drepturile civile etc. . . care ofer\u0103 \u00eenc\u0103 un motiv pentru sanc\u0163iuni mai dure, deoarece Rusia ofer\u0103 motive [pentru sanc\u0163iuni pe aceast\u0103 baz\u0103]. <\/em>\u201d <\/p>\n\n\n\n

Politicianul rus Elena Panina a oferit o evaluare \u00een linii generale similare, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 \u201eBiden vede probabil o amenin\u0163are \u00een valorile importante pentru Rusia, dup\u0103 cum se reflect\u0103 \u00een constitu\u0163ia noastr\u0103 actualizat\u0103: respectul pentru religie, cultur\u0103, istorie \u015fi ap\u0103rarea familiei tradi\u0163ionale<\/em>\u201d.Exist\u0103, de asemenea, o credin\u0163\u0103 la Moscova, repetat\u0103 de unii anali\u015fti \u00een arhitectura economic\u0103 a UE, c\u0103 Biden este pu\u0163in probabil s\u0103 continue linia politic\u0103 a lui Trump de a opri conducta Nord Stream 2 \u00eentre Rusia \u015fi Germania, \u00een schimb, mul\u0163i prezic c\u0103 este dispus s\u0103 schimbe acordul Washingtonului cu privire la conduct\u0103 \u00een schimbul unor concesii economice germane \u00een alt\u0103 parte a negocierilor bilaterale. \u00cens\u0103 comentatorii ru\u015fi sunt la fel de interesa\u0163i de procesul alegerilor ca \u015fi de rezultatul lor. <\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 un filon de g\u00e2ndire predominant\u0103, sus\u0163inut\u0103 peste tot de la partidul de guvernare Rusia Unit\u0103 la opozi\u0163ie, c\u0103 mandatul lui Biden de a conduce a fost erodat de acuza\u0163iile de fraud\u0103 a aleg\u0103torilor \u015fi de refuzul multora dintre cei care au votat \u00eempotriva lui s\u0103 recunoasc\u0103 legitimitatea alegerile. Comentatori ru\u015fi au confiscat, de asemenea, acuza\u0163ii de abateri electorale pentru a argumenta c\u0103 Statele Unite nu este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 lec\u0163ii altora despre democra\u0163ie \u015fi transparen\u0163\u0103 politic\u0103. Federa\u0163ia Rus\u0103, este evident, \u00eencerca refacerea m\u0103re\u0163iei comuniste a fostului URSS. Vom vedea \u00een alte analize ce obstacole preg\u0103te\u015fte Kremlinul.<\/p>\n\n\n\n

PS: Ultima or\u0103<\/strong>: Cei doi pre\u015fedin\u0163i ai institu\u0163iilor europene s-au \u00eentre\u0163inut pe 23 noiembruie cu Joe Biden, pre\u015fedintele ales al SUA, \u015fi l-au invitat la Bruxelles pentru “o reuniune special\u0103” anul viitor. “Tocmai am discutat cu pre\u015fedintele Joe Biden \u015fi l-am invitat la o reuniune special\u0103 la Bruxelles, anul viitor, cu liderii Uniunii Europene<\/em>“, a anun\u0163at pe contul s\u0103u de Twitter Charles Michel, pre\u015fedinte al Consiliului European. Ursula von der Leyen \u015fi Charles Michel au discutat separat la telefon cu politicianul american, John Biden, \u015fi fiecare au comunicat apoi separat pe aceast\u0103 tem\u0103, rup\u00e2nd tradi\u0163ia declara\u0163iilor comune stabilit\u0103 de predecesorii lor, Donald Tusk \u015fi Jean-Claude Juncker. Convorbirea \u00eentre Joe Biden \u015fi Charles Michel a durat circa 20 de minute, au anun\u0163at serviciile sale \u00eentr-un comunicat. Pre\u015fedintele Consiliului European a pledat pentru un parteneriat transatlantic puternic. “A venit momentul s\u0103 ne unim for\u0163ele. \u00centr-o lume \u00een schimbare, parteneriatul nostru va fi mai important ca niciodat\u0103 pentru cet\u0103\u0163enii no\u015ftri, pentru a ne relansa economia, pentru a stopa \u00eenc\u0103lzirea climatic\u0103 \u015fi a crea o lume mai sigur\u0103<\/em>“, a afirmat Michel. Joe Biden a avut discu\u0163ii \u015fi cu Jens Stoltenberg, secretar general al NATO, \u015fi care \u015fi-a exprimat satisfac\u0163ia de a putea lucra “\u00een str\u00e2ns\u0103 colaborare cu el” pentru a preg\u0103ti reuniunea liderilor Alian\u0163ei \u00een 2021.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/a> \u201d\u00cenl\u0103turarea cantitativ\u0103\u201d este o politic\u0103 monetar\u0103 prin care o banc\u0103 central\u0103 cump\u0103r\u0103 obliga\u0163iuni de stat sau alte active financiare pentru a injecta bani \u00een economie pentru a extinde activitatea economic\u0103<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a>\u00a0Corectitudinea politic\u0103 este o ideologie denumit\u0103 de unii speciali\u015fti \u00een politic\u0103 marxism cultural. \u015ei e mai primejdioas\u0103 dec\u00e2t marxismul economic, pentru c\u0103 vizeaz\u0103 schimbarea mentalit\u0103\u0163ilor \u015fi a comportamentelor, deci a vie\u0163ii noastre, \u00een profunzime \u015fi \u00een mod ireversibil. Vezi cartea Corectitudinea politic\u0103. “Religia” marxist\u0103 a noii ordini mondiale\u201d Autori: Lind, William S.; D\u00eerl\u0103u, Andrei; Bazon, Irina COLEC\u0162IE:SOCIOLOGIE \/ SOCIOLOGIE FILOSOFIE \/ FILOSOFIE EDITURA:ROST Anul apari\u0163iei 2015<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a> James Mark Court Delingpole este un scriitor, jurnalist \u015fi columnist englez care a scris pentru o serie de publica\u0163ii, inclusiv Daily Mail, Daily Express, The Times, The Daily Telegraph \u015fi The Spectator. Este redactor executiv pentru Breitbart London \u015fi a publicat mai multe romane dar \u015fi patru c\u0103r\u0163i politice.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a> Bertrand Russell (18 Mai 1872 \u2013 2 Februarie 1970) a fost una dintre cele mai lucide \u015fi sclipitoare min\u0163i umane \u2013 un izvor de \u00een\u0163elepciune. \u00cen 1950 i s-a acordat Premiul Nobel pentru literatur\u0103, pentru scrierile sale variate \u015fi semnificative, \u00een care acesta promoveaz\u0103 ideile umanitare \u015fi libertatea de g\u00e2ndire. La v\u00e2rsta de 78 de ani a urcat pe podiumul din Stockholm pentru a primi marele premiu.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/a> Asocia\u0163ia European\u0103 a Liberului Schimb a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1960 prin semnarea Conven\u0163iei de la Stockholm. Scopul ini\u0163ial al acestei organiza\u0163ii interna\u0163ionale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale \u00een comer\u0163ul dintre statele membre   <\/p>\n\n\n\n

[6]<\/a> Vom \u015fti precis dup\u0103 14 decembrie c\u00e2nd are loc votul Marilor Electori din cele 50 de state americane.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/a>https:\/\/www.elysee.fr\/en\/emmanuel-macron\/2020\/11\/16\/interview-granted-to-le-grand-continent-magazine-by-the-french-president-emmanuel-macron- Interview granted to Le Grand Continent magazine by the french President Emmanuel Macron.<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/a> Ce \u00eenseamn\u0103 nivelul diferit al cheltuielilor militare pentru cet\u0103\u0163eni arat\u0103 o alt\u0103 compara\u0163ie a NATO. Fiecare american trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u00een medie 1631 de euro pe an pentru for\u0163ele armate ale \u0163\u0103rii sale, iar britanicii 816 de euro. Pe de alt\u0103 parte, germanii pl\u0103tesc numai 518 euro anual pentru armata federal\u0103. Bugetul civil \u015fi militar al NATO pentru 2019 a fost stabilit la aproximativ 1,67 miliarde de euro (1,43 lire sterline; 1,84 miliarde de dolari), conform cifrelor NATO. SUA pl\u0103teau pu\u0163in peste 22% din aceast\u0103 sum\u0103, \u00een timp ce contribu\u0163ia Germaniei era de 14,76%, iar Fran\u0163a \u015fi Marea Britanie pu\u0163in sub 10,5% fiecare. Restul a fost \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit de ceilal\u0163i membri ai alian\u0163ei.<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/a> Liderilor comuni\u015fti le-a pl\u0103cut v\u00e2n\u0103toarea dintotdeauna. Dealul Negru a fost o destina\u0163ie nu doar pentru Nicolae Ceau\u015fescu, ci \u015fi pentru cei dinaintea lui. Scriitorul Dan Ciachir, un cercet\u0103tor al epocii trecute, poveste\u015fte, \u00eentr-un interviu acordat celor de la Evenimentul Zilei, c\u0103, dup\u0103 semnarea documentelor cu privire la retragerea trupelor sovietice, Hru\u015fciov a venit la Dealu Negru, unde s-a \u201e\u00eendr\u0103gostit\u201d \u015fi de vinul de Lechin\u0163a.  \u201dNu, a urmat o v\u00e2n\u0103toare la Dealu Negru, la vreo 30 de kilometri de Bistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud, organizat\u0103 de Maurer. De la Buftea p\u00e2n\u0103 la Bistri\u0163a s-a mers cu trenul regal. La Dealu Negru, \u00eentr-un loc foarte frumos \u015fi izolat, \u00een munte, la mas\u0103, Hru\u015fciov a descoperit un vin pe gustul lui, alb, extrem de sec: Steininger: Plantat la Lechin\u0163a de sa\u015fii stabili\u0163i \u00een \u00eemprejurimile Bistri\u0163ei. Vinul i-a pl\u0103cut foarte mult lui Hru\u015fciov; at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t a luat cu el \u015fi la Moscova. Ulterior s-a vorbit despre “butoiul lui Hru\u015fciov” din care i se trimitea cu regularitate. \u00cens\u0103 a\u015fa cum multe cet\u0103\u0163i grece\u015fti se revendic\u0103 locuri natale ale lui Homer, se credea c\u0103 “butoiul lui Hru\u015fciov” rezid\u0103 \u00een jude\u0163ul Olt, la S\u00e2mbure\u015fti, pe fostele domenii ale lui Vintil\u0103 Br\u0103tianu. Cabernetul de S\u00e2mbure\u015fti era singurul vin care se \u00eembutelia \u00een sticle de 330 de mililitri (cu etichet\u0103 b\u0103tut\u0103 la ma\u015fin\u0103) \u00een anii \u201960, \u00een Bucure\u015fti. (:::) \u00cens\u0103 adev\u0103ratul “vin al lui Hru\u015fciov” a fost Steiningerul de la Lechin\u0163a<\/em>\u201d, explic\u0103 Dan Cioachir \u00een interviu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri m\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103, am\u00e2ndou\u0103 referitoarea la ceea ce ne a\u015fteapt\u0103 \u00een geopolitica global\u0103 \u00een urm\u0103torul deceniu, asta \u00een cazul \u00een care pandemia de Covid-19 are o solu\u0163ie pozitiv\u0103 c\u00e2t mai urgent\u0103. A\u015fadar, odat\u0103 cu alegerile preziden\u0163iale americane din noiembrie 2016, am intrat \u00een \u201eera Trump\u201d unde lupta \u00eentre suveranism \u015fi globalism a c\u0103p\u0103tat propor\u0163ii aproape biblice. Cu alte cuvinte, am asistat la asfin\u0163itul erei neoliberale \u015fi la instalarea alteia noi, \u00een care globalizarea, corectitudinea politic\u0103 cedeaz\u0103 \u00eent\u00e2ietatea unei \u00eenfrunt\u0103ri \u201epower politics\u201d \u00een locul celei guvernate de principiul \u201ewin-win\u201d, iar partidele tradi\u0163ionale se retran\u015feaz\u0103 pentru a supravie\u0163ui, l\u0103s\u00e2nd ca prim-planul s\u0103 fie ocupat de orient\u0103ri iliberale cu cote identitare \u00eenalte […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":5992,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,6],"tags":[],"class_list":["post-5991","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-regiuni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5991"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5991"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5991\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5997,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5991\/revisions\/5997"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5992"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5991"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5991"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5991"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}