{"id":6091,"date":"2021-04-10T08:53:00","date_gmt":"2021-04-10T05:53:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.cass-ro.org\/?p=6091"},"modified":"2021-04-19T01:56:54","modified_gmt":"2021-04-18T22:56:54","slug":"de-la-abordarea-laissez-faire-a-lui-trump-la-noua-ordine-a-lui-biden-in-mediterana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/de-la-abordarea-laissez-faire-a-lui-trump-la-noua-ordine-a-lui-biden-in-mediterana\/","title":{"rendered":"De la abordarea \u201elaissez-faire\u201c a lui Trump la noua ordine a lui Biden \u00een Mediteran\u0103"},"content":{"rendered":"\n<p>Rela\u0163iile dintre Turcia \u015fi alia\u0163ii s\u0103i occidentali Statele Unite \u015fi Europa au fost pe o traiectorie descendent\u0103 constant\u0103 de aproximativ opt ani. \u00centruc\u00e2t este pu\u0163in probabil ca pre\u015fedintele Joe Biden s\u0103 continue abordarea \u201dlaissez-faire\u201d a lui Trump, mai multe dintre aceste dezacorduri fierbin\u0163i s-ar putea s\u0103 explodeze \u00een 2021 \u015fi s\u0103 duc\u0103 la o ruptur\u0103 mai profund\u0103 a rela\u0163iilor. Dincolo de schimbarea tonului \u015fi abord\u0103rile unei noi administra\u0163ii americane, mai multe decizii strategice \u015fi energetice cheie ar putea determina direc\u0163ia Turciei pentru urm\u0103tori anii. &nbsp;<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Angajamentele militare ale Turciei \u00een regiunea Orientului Mijlociu<\/h2>\n\n\n\n<p>\u00centr-adev\u0103r, cu Turcia angajat\u0103 militar \u00een Siria, Irak \u015fi Libia &#8211; \u015fi \u00een \u201ddezacorduri militaro-economice\u201d, ca s\u0103 folosim un termen diplomatic, cu Grecia, Cipru, Egipt \u015fi Fran\u0163a peste grani\u0163ele maritime est-mediteraneene \u015fi resursele energetice poten\u0163iale &#8211; nu lipsesc poten\u0163ialele puncte de conflict. Posibilitatea ca Turcia s\u0103 activeze pe deplin sistemul de ap\u0103rare antiaerian\u0103 S-400 achizi\u0163ionat din Rusia sau s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 o cooperare mai profund\u0103 cu Moscova ca r\u0103spuns la sanc\u0163iunile SUA continu\u0103 s\u0103 amenin\u0163\u0103 rela\u0163ia strategic\u0103 dintre Washington si Ankara. Amenin\u0163area cu ac\u0163iuni coercitive \u00eempotriva Halkbank, proprietatea de stat a Turciei, pentru evitarea sanc\u0163iunilor Iranului, at\u00e2rn\u0103 ca \u201dsabia a lui Damocles\u201d asupra economiei turce\u015fti deja sl\u0103bite. Sl\u0103biciunea lirei \u015fi deficitul persistent al contului curent al Turciei, \u00eempreun\u0103 cu epuizarea rezervelor valutare de c\u0103tre Ankara, ar putea duce la noi turbulen\u0163e economice \u015fi, eventual, la o mai mare represiune din partea pre\u015fedintelui Erdogan asupra criticilor s\u0103i interni.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cenal\u0163i responsabili turci au condamnat o scrisoare deschis\u0103 semnat\u0103 de peste 100 de amirali \u015fi ofi\u0163eri \u00een retragere care avertizeaz\u0103 \u00eempotriva amenin\u0163\u0103rii reprezentate, \u00een opinia lor, de proiectul \u201cCanal Istanbul\u201d, dorit de pre\u015fedintele Recep Tayyip Erdogan, pentru un tratat care garanteaz\u0103 trecerea liber\u0103 prin str\u00e2mtoarea Bosfor, noteaz\u0103 AFP, potrivit Agerpres. Aprobarea de c\u0103tre Turcia, luna trecut\u0103, a unor planuri viz\u00e2nd dezvoltarea la Istanbul a unui canal de naviga\u0163ie comparabil cu cele din Panama sau Suez a deschis dezbaterea privind Conven\u0163ia de la Montreux. \u201cCanal Istanbul\u201d este cel mai ambi\u0163ios proiect dintre cele pe care pre\u015fedintele turc Recep Tayyip Erdogan le nume\u015fte \u201cproiectele sale nebune\u015fti\u201d, care au transformat infrastructura \u0163\u0103rii cu noi aeroporturi, poduri, drumuri \u015fi tuneluri \u00een cei 18 ani la putere. Bosforul este cea mai aglomerat\u0103 cale naval\u0103 prin ea trec\u00e2nd, de exmplu,&nbsp; peste 41000 de nave \u00een 2018, potrivit autorit\u0103\u0163ilor turce. \u00cen scrisoarea lor deschis\u0103, cei peste 100 amirali \u015fi ofi\u0163eri \u00een retragere afirm\u0103 c\u0103 este \u201c<em>\u00eengrijor\u0103tor<\/em>\u201d s\u0103 se deschid\u0103 o dezbatere legat\u0103 de Tratatul de la Montreux, spun\u00e2nd c\u0103 este un acord care \u201c<em>protejeaz\u0103 cel mai bine interesele turce<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Scrisoarea amiralilor a suscitat un r\u0103spuns vehement din partea oficialilor guvernamentali, \u00een timp ce parchetul din Ankara a deschis o anchet\u0103. <strong>Este din nou o resuscitare a luptei militarilor \u00eempotriva lui Erdogan, lupt\u0103 care va avea consecin\u0163e teribile iar \u00een opinia mea \u00eendrept\u00e2nd Turcia inevitabil spre o nou\u0103 lovitur\u0103 de stat militar\u0103<\/strong>. <em><u>\u00cen grupul primilor aresta\u0163i se num\u0103r\u0103 un personaj bine-cunoscut, amiralul Cem Gurdeniz, autorul conceptului strategic denumit \u201eBlue Homeland\u201c,care se al\u0103tur\u0103 conceptului M\u0103rul ro\u015fu, am\u00e2ndou\u0103 fiind considerate a fi baza&nbsp; ideologic\u0103 pe care s-a construit doctrina prezen\u0163ei turce \u00een estul M\u0103rii Mediterane dar \u015fi \u00een alte zone ale globului<\/u><\/em>.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Zonele fierbin\u0163i \u00een care Turcia este prezent\u0103<\/h2>\n\n\n\n<p>Turcia \u015fi-a r\u0103sp\u00e2ndit for\u0163ele militare \u00een \u00eentreg Orientul Mijlociu L\u0103rgit. For\u0163a de reac\u0163ie rapid\u0103 constituit\u0103 de Erdogan pentru asemenea situa\u0163ii a func\u0163ionat impecabil. De data asta nu \u015ftim ce se va \u00eent\u00e2mpla. <strong>\u00cen Libia<\/strong>, o \u00eencetare fragil\u0103 a focului a \u00eempiedicat p\u00e2n\u0103 acum o nou\u0103 etap\u0103 a conflictului interna\u0163ionalizat, dar Turcia se opune unui num\u0103r mare de actori regionali \u00een sprijinirea guvernului recunoscut de ONU. Conflictul libian este acum legat \u015fi de o confruntare &nbsp;mai larg\u0103 \u00eentre Turcia \u015fi vecinii s\u0103i eleni asupra Ciprului, delimitarea maritim\u0103 \u015fi explorarea resurselor energetice din Mediteran\u0103. <strong>\u00cen nordul Siriei<\/strong>, lupte frecvente de-a lungul unor linii tensionate \u015fi complicate de control prezint\u0103 riscul escalad\u0103rii \u00een confrunt\u0103ri directe cu regimul Assad, cu Rusia \u015fi cu For\u0163ele Democratice Siriene sus\u0163inute de SUA. \u015ei <strong>\u00een Nagorno-Karabakh,<\/strong> harta Caucazului a fost reformat\u0103 rapid, Turcia \u015fi Rusia fiind din nou fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 &#8211; observatorii \u015fi for\u0163ele \u00eemputernicite ale ambelor p\u0103r\u0163i sunt situa\u0163i \u00een imediata apropiere \u015fi de-a lungul unei grani\u0163e disputate. Abordarea acestor probleme conduc la devoalarea liniei politice extern\u0103 independente a Turciei sub pre\u015fedintele Erdogan \u015fi coordonarea sa str\u00e2ns\u0103 cu pre\u015fedintele rus Vladimir Putin &#8211; tendin\u0163e care i-au determinat pe mul\u0163i oficiali din guvernul SUA s\u0103 se \u00eentrebe dac\u0103 Turcia r\u0103m\u00e2ne un aliat pe deplin angajat \u00een rela\u0163iile sale cu Occidentul.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Se pot modela rela\u0163iile SUA-Turcia?<\/h2>\n\n\n\n<p>S-ar putea modela rela\u0163iile SUA-Turcia \u00een cadrul noii administra\u0163ii \u00eenainte de a sublinia posibilele puncte de conflict \u015fi de a \u00eencerca s\u0103 oferim o perspectiv\u0103 de risc pentru 2021?. Nu \u00een niciun caz p\u00e2n\u0103 nu analiz\u0103m riscurile imediate dar \u015fi cele pe termen lung. Cert este c\u0103 aceste provoc\u0103ri se suprapun \u015fi se influen\u0163eaz\u0103 reciproc.<\/p>\n\n\n\n<p>Decizia pre\u015fedintelui Erdogan cu privire la S-400, de exemplu, ar putea modela pozi\u0163ia SUA asupra altor probleme ce pot fi grupate \u00een trei mari categorii: 1) drepturile omului, democra\u0163ia \u015fi statul de drept; 2) achizi\u0163iile din sistemul militar \u015fi alinierea strategic\u0103; \u015fi 3) conflictele regionale \u015fi revan\u015fardismul. Complexitatea acestor probleme \u015fi viteza cu care se schimb\u0103 fac dificil\u0103 oferirea de recomand\u0103ri cuprinz\u0103toare. La fel, o abordare unic\u0103, unificat\u0103 &#8211; oric\u00e2t de satisf\u0103c\u0103toare ar putea fi aceasta &#8211; nu se poate potrivi tuturor acestor situa\u0163ii diferite.<\/p>\n\n\n\n<p>Criza actual\u0103 dintre Statele Unite \u015fi Turcia este rezultatul frustr\u0103rii din ce \u00een ce mai mari a Americii fa\u0163\u0103 de Turcia, care a \u00eenceput la \u00eenceputul anilor 2000, c\u00e2nd Turcia a dorit s\u0103 urmeze din ce \u00een ce mai mult o politic\u0103 extern\u0103 independent\u0103, care nu a fost neap\u0103rat \u00een conformitate cu interesele percepute de Washington. Pur \u015fi simplu, cu c\u00e2t Ankara a rezistat mai mult cererilor Americii, cu at\u00e2t Washingtonul a presat mai mult. Criza S-400 este doar ultima manifestare a acestui ciclu vicios \u015fi este, de asemenea, un indiciu clar c\u0103 Washingtonul este pe punctul de a-\u015fi pierde complet controlul asupra Turciei, dup\u0103 cum a declarat ministrul turc al afacerilor externe, Mevlut Cavusoglu c\u0103&nbsp; \u201e<em>Acesta (achizi\u0163ia S-400) este o afacere \u00eencheiat\u0103<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Ca prim\u0103 manifestare a pozi\u0163iei Washingtonului este dezvoltarea unei baze naval\u0103 si aerian\u0103 la Alexandroupoli \u00een aproprierea intr\u0103rii \u00een Bosfor. SUA \u015fi Grecia au semnat un acord revizuit de cooperare \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii, esen\u0163ial pentru noile provoc\u0103ri de securitate \u00een Marea Mediteran\u0103, conform cu revista &nbsp;\u201dStars and Stripes\u201d. Acordul s-a semnat \u00een timpul administra\u0163iei Trump. SUA urmeaz\u0103 s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze o nou\u0103 baz\u0103 naval\u0103 \u015fi aerian\u0103 \u00een ora\u015ful grecesc Alexandroupoli, cu misiunea de a aproviziona alia\u0163ii NATO Bulgaria \u015fi Rom\u00e2nia, ocolind astfel ruta actual\u0103 prin Bosfor, controlat\u0103 de Turcia. Semnele sfid\u0103rii cresc\u00e2nde ale Turciei fa\u0163\u0103 de Statele Unite au \u00eenceput s\u0103 se manifeste pe m\u0103sur\u0103 ce guvernul Partidului Justi\u0163iei \u015fi Dezvolt\u0103rii (AKP) a preluat func\u0163ia, cam \u00een acela\u015fi timp \u00een care America se preg\u0103tea pentru invazia Irakului \u00een 2003.<\/p>\n\n\n\n<p>Dup\u0103 suferin\u0163ele Turciei din 1991 datorate r\u0103zboiului condus de SUA \u00een Golf, sub guvernul partidului unic al lui Recep Tayyip Erdogan, \u00een martie 2003, a respins cererea Washingtonului de a folosi bazele militare turce\u015fti pentru a deschide un front nordic \u00een Irak \u00een vederea r\u0103sturn\u0103rii dictatorului Saddam Hussein. Acest lucru a \u00eenfuriat administra\u0163ia Bush, care s-a focusat apoi, \u00een politic\u0103 sa extern\u0103, pe rela\u0163ia militar\u0103. Din p\u0103cate, acea politic\u0103 a plantat semin\u0163ele discordiei care au modelat foarte mult rela\u0163iile bilaterale p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. \u00cen cartea sa, Decision Points (Momente de decizie), Bush a spus: \u201e<em>Am fost frustrat \u015fi dezam\u0103git. La una dintre cele mai importante cereri pe care le-am f\u0103cut vreodat\u0103, Turcia, aliatul nostru NATO a dezam\u0103git America<\/em> \u201d. Secretarul Ap\u0103r\u0103rii de atunci, Donald Rumsfeld, a dat vina succesului insurgen\u0163ei sunnite \u015fi pierderilor americane ulterioare, refuzului Turciei de a coopera.<\/p>\n\n\n\n<p>Statele Unite au o p\u00e2rghie semnificativ\u0103 fa\u0163\u0103 de Turcia, un aliat NATO a c\u0103rui securitate economic\u0103 \u015fi militar\u0103 depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 de alia\u0163ii s\u0103i occidentali. Patru dintre primele cinci pie\u0163e de export ale Turciei \u00een 2019 &#8211; \u015fi opt din primele 10 &#8211; sunt \u00een \u0163\u0103ri membre NATO. Totu\u015fi, interesul SUA este pentru o Turcia stabil\u0103 \u015fi democratic\u0103 care face parte din NATO \u015fi care poate ajuta la confruntarea cu Rusia, la gestionarea crizei refugia\u0163ilor \u015fi s\u0103 lucreze cu Washingtonul \u00een Orientul Mijlociu. Administra\u0163ia Biden, la fel ca cele dinaintea sa, va trebui s\u0103 echilibreze aceste interese fundamentale cu faptul c\u0103 m\u0103surile excesiv punitive ar putea paraliza economia Turciei, f\u0103c\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp pu\u0163in pentru a-\u015fi consolida democra\u0163ia \u015fi ar \u00eempinge Ankara spre Moscova. Prin urmare, Statele Unite nu pot fi dure pe toate fronturile cu Turcia. Nici presiunea SUA sau cea european\u0103 nu poate salva Turcia de Erdogan. Pre\u015fedintele turc nu \u00ee\u015fi va schimba op\u0163iunile sau nu \u00ee\u015fi va modera semnificativ represiunea intern\u0103 sub constr\u00e2ngere. Dar Turcia va organiza alegeri \u00een 2023 sau \u00eenainte \u015fi exist\u0103 \u015fanse reale ca Erdogan s\u0103 piard\u0103. Prin urmare, Statele Unite \u015fi Europa pot c\u0103uta s\u0103 se coordoneze pentru a semnaliza linii ro\u015fii clare \u015fi r\u0103spunsuri credibile pentru a descuraja escaladarea Turciei.<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru a avea un efect, aceste r\u0103spunsuri trebuie s\u0103 fie semnificative \u015fi aplicabile, dar \u00een mod ideal ar trebui s\u0103 fie u\u015for reversibile. Erup\u0163ia r\u0103zboiului civil sirian din 2011 a ad\u00e2ncit \u015fi mai mult diviziunea din ce \u00een ce mai mare dintre cei doi \u201ealia\u0163i\u201d. Administra\u0163ia Obama a fost confuz\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte Siria, \u00eenc\u00e2t diferite agen\u0163ii americane au \u00eenceput s\u0103 sprijine, \u00een Orientul Mijlociu, \u00een special \u00een zona Siria-Irak, diferite grupuri de opozi\u0163ie, fiecare av\u00e2nd agende diferite. \u00cen timp ce, Agen\u0163ia Central\u0103 de Informa\u0163ii a \u00eenceput s\u0103 instruiasc\u0103 \u015fi s\u0103 echipeze Armata Sirian\u0103 Liber\u0103 (FSA), un grup de opozi\u0163ie sunnit aliniat cu Turcia, Pentagonul (CENTOM) nu a ezitat s\u0103 ia m\u0103suri care s\u0103 \u00eenfurie Turcia sprijinind Unit\u0103\u0163ile de Protec\u0163ie a Poporului kurd (YPG), despre care Turcia a afirmat \u00een repetate r\u00e2nduri c\u0103 sunt o ramur\u0103 a Partidului Muncitorilor Kurzi (PKK), un grup considerat o organiza\u0163ie terorist\u0103 at\u00e2t de c\u0103tre Statele Unite c\u00e2t \u015fi de Turcia. Apelurile repetate ale Ankarei c\u0103tre Washington pentru a renun\u0163a la sprijinul acordat YPG nu au dat roade. De ce? Din cauza faptului c\u0103 YGP \u015fi-a respectat angajamentele \u015fi a luptat cu vigoare pentru eliminarea ISIS. Pentru a \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163i lucrurile \u015fi mai mult pentru Turcia, Statele Unite, la apogeul r\u0103zboiului civil, au decis s\u0103-\u015fi scoat\u0103 sistemele de ap\u0103rare aerian\u0103 \u015fi antirachet\u0103 Patriot de la grani\u0163a sirian\u0103 a Turciei, l\u0103s\u00e2nd Turcia vulnerabil\u0103. \u00cen plus, Washingtonul nu a achiesat la solicitarea Ankarei de a cump\u0103ra sistemul Patriot.<\/p>\n\n\n\n<p>C\u00e2nd Ankara a primit, \u00een cele din urm\u0103, un r\u0103spuns de la Washington, a fost prea t\u00e2rziu, iar America nu a permis transferul tehnologiei militare pentru ca Turcia s\u0103 controleze tipul de rachete pe care doreau s\u0103 le cumpere. Dincolo de \u00eencercarea de descurajare, Statele Unite ar trebui s\u0103 se angajeze \u00eentr-un mod ferm pentru o tranzac\u0163ionarea a rela\u0163iilor &nbsp;cu Turcia, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 ciclurile escalatorii care nu pot fi oprite ulterior. Dup\u0103 ce s-a sim\u0163it abandonat\u0103 de Washington, Turcia a sim\u0163it c\u0103 nu are de ales dec\u00e2t s\u0103 apeleze la Rusia pentru ajutor, pe care Putin l-a oferit cu bucurie, profit\u00e2nd de ocazia de a submina coeziunea NATO. C\u00e2nd Rusia a intervenit \u00een r\u0103zboiul civil sirian \u015fi a deschis spa\u0163iul aerian sirian, Turcia a reu\u015fit s\u0103 creeze o arie de teren sigur\u0103 \u00een mare parte din zona de vest a Eufratului, \u00eendeplinind o cerere a Ankarei pe care Washingtonul o refuzase. Mai mult, Putin a oferit ceva care a consolidat plecarea aproape complet\u0103 a Turciei de pe orbita SUA: sistemul de ap\u0103rare antiaerian\u0103 S-400. \u00cen ciuda pledoariilor repetate ale Washingtonului \u00eempotriva acordului, primul lot de S-400 a aterizat \u00een Turcia \u00een iulie 2019.<\/p>\n\n\n\n<p>Ankara a aflat acum c\u0103 ar putea pune \u00een aplicare politici care ar putea s\u0103 contravin\u0103 p\u0103rerii Washingtonului. Av\u00e2nd \u00een vedere acest lucru, Turcia a lansat \u00een octombrie 2019 Opera\u0163iunea de prim\u0103var\u0103 &#8211; \u201dIzvorul p\u0103cii\u201d &#8211; la est de Eufrat, disloc\u00e2nd efectiv aliatul american, YPG, de la frontiera sa, \u00eemping\u00e2ndu-i mai ad\u00e2nc \u00een de\u015fertul sirian. CENTCOM a fost at\u00e2t de furios \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 \u00eenc\u00e2t solda\u0163ii americani au \u0163inut ora\u015ful strategic Manbij pentru a \u00eempiedica turcii s\u0103-l ocupe \u015fi mai t\u00e2rziu l-au predat ru\u015filor.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Administra\u0163ia Biden \u015fi Turcia<\/h2>\n\n\n\n<p>Administra\u0163ia Biden va mo\u015fteni o rela\u0163ie SUA-Turcia labil\u0103 \u015fi tensionat\u0103, de aproape un deceniu \u015fi cu o \u00eencredere deteriorat\u0103. Lista dezacordurilor politice serioase dintre Washington \u015fi Ankara este lung\u0103 \u015fi bine cunoscut\u0103, leg\u00e2ndu-se \u00een principal cu turbulen\u0163a autocratic\u0103 a Turciei sub pre\u015fedintele Erdogan. Putem enumera alte c\u00e2teva dezacorduri precum:&nbsp; reticen\u0163a ini\u0163ial\u0103 a pre\u015fedintelui Barack Obama de a crea o zon\u0103 de siguran\u0163\u0103 \u00een Siria \u015fi decizia ulterioar\u0103 de a sprijini \u00een principal unit\u0103\u0163ile de protec\u0163ie a poporului kurd (YPG) \u00eempotriva grupului Stat Islamic \u015fi \u00een cele din urm\u0103 decizia Ankarei de a cump\u0103ra sistemul rusesc de ap\u0103rare antiaerian\u0103 S-400. Multe dintre aceste dezacorduri \u00ee\u015fi au r\u0103d\u0103cinile \u00een eforturile pre\u015fedintelui Erdogan de a urm\u0103ri o politic\u0103 extern\u0103 \u015fi de ap\u0103rare turc\u0103 asertiv\u0103, independent\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Sub Erdogan, Turcia a intervenit militar \u00een Siria, Irak, Libia \u015fi Caucaz \u00een timp ce stabilea baze militare \u00een Qatar \u015fi Somalia, al\u0103turi de prezen\u0163a sa de lung\u0103 durat\u0103 \u00een nordul Ciprului \u015fi de \u00eencercarea de a-\u015fi extinde influen\u0163a \u00een Marea Ro\u015fie. Turcia a muncit din greu pentru a-\u015fi dezvolta produc\u0163ia de ap\u0103rare intern\u0103 (unele produse \u00een colaborare cu Ucraina), inclusiv dronele armate folosite cu efect devastator \u00een recentele lupte din Nagorno-Karabakh, unde Turcia \u015fi-a ajutat aliatul apropiat Azerbaidjanul s\u0103 recupereze teritoriul disputat, pierdut cu zeci de ani \u00eenainte \u00een fa\u0163a rivalul reciproc Armenia. Ankara a f\u0103cut, de asemenea, noi revendic\u0103ri maritime semnificative \u00een apele disputate din estul Mediteranei, duc\u00e2nd la tensiuni severe cu Grecia, Cipru \u015fi Fran\u0163a. Pre\u015fedintele Erdogan \u015fi sus\u0163in\u0103torii s\u0103i sus\u0163in c\u0103 ace\u015ftia sunt pa\u015fi necesari \u015fi corec\u0163i pentru a readuce Turcia la locul pe care \u00eel consider\u0103 drept locul s\u0103u de juc\u0103tor regional dominant \u015fi putere global\u0103 major\u0103, precum \u015fi o corec\u0163ie necesar\u0103 neglij\u0103rii \u00een timp de c\u0103tre Occident &nbsp;a intereselor suverane ale Turciei \u015fi a \u00eencercuirii create de c\u0103tre statele percepute ostile de Ankara.<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru mul\u0163i oficiali din guvernul SUA, totu\u015fi, \u00eencerc\u0103rile agresive ale Turciei de a redesena ordinea regional\u0103 sunt imprudente, \u00een timp ce confortul cu Putin este categoric inacceptabil pentru un aliat al tratatului NATO. Se pare c\u0103 Turcia dore\u015fte toate beneficiile ader\u0103rii la NATO \u00een timp ce eludeaz\u0103 responsabilitatea principal\u0103 de a prezenta un front unit fa\u0163\u0103 de Rusia. \u00centre timp, politicienii din Washington sus\u0163in c\u0103 ac\u0163iunile Turciei au \u00eendreptat-o \u00eempotriva unor vecini, \u00een timp ce urm\u0103rirea agresiv\u0103 a obiectivelor regionale nu \u0163ine cont prea mult de interesele SUA. \u015ei totu\u015fi este o judecat\u0103 gre\u015fit\u0103 s\u0103 atribui acrimonia actual\u0103 SUA-Turcia achizi\u0163ion\u0103rii sistemului S-400. \u00cen mod tradi\u0163ional, interesele percepute ale Americii \u015fi preocup\u0103rile Turciei \u00een materie de securitate \u00een Orientul Mijlociu s-au ciocnit. Incapacitatea Washingtonului de a gestiona ac\u0163iunile Turciei &#8211; \u015fi frustrarea care rezult\u0103 din aceasta &#8211; a sporit dorin\u0163a Washingtonului de a adopta o abordare punitiv\u0103, care a \u00eent\u00e2mpinat obstina\u0163ia Ankarei. Ascensiunea Turciei \u00een Mediterana de Est, \u00een Libia, \u00een Siria, \u00een Irak \u015fi Caucaz, corespunde declinului constant al Americii \u015fi al conducerii sale \u00een cadrul ordinii mondiale sub administra\u0163ia Trump. De aceea, este o gre\u015feal\u0103 pentru Administra\u0163ia Biden s\u0103 \u00eencerce mult a\u015fteptata \u201e\u00eembl\u00e2nzire\u201d a Turciei, deoarece, mai mult ca sigur, nu va putea furniza rezultatele dorite de Washington.<\/p>\n\n\n\n<p>Singurul glon\u0163 care i-a r\u0103mas lui Biden pentru a face \u201dr\u0103u\u201d Turciei pare s\u0103 fie recunoa\u015fterea, posibil pe 24 aprilie, a evenimentelor din 1915 cu armenii drept genocid. O astfel de mi\u015fcare va servi doar pentru a spori sentimentul anti-american \u00een Turcia \u015fi nu se va c\u00e2\u015ftiga nimic altceva din aceasta opera\u0163iune. \u00centruc\u00e2t China este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 America ca hegemon global, amenin\u0163\u00e2ndu-i \u00eensu\u015fi bun\u0103starea politic\u0103 \u015fi economic\u0103, este posibil s\u0103 fie timpul ca factorii de decizie politic\u0103 din Washington s\u0103 nu mai iroseasc\u0103 energie pre\u0163ioas\u0103 \u00eenstr\u0103in\u00e2nd astfel de alia\u0163i precum Turcia, fiind obseda\u0163i de un tur de for\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 se \u00eempace cu limitele puterii americane existente la ora actual\u0103 \u00een Orientul Mijlociu.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Rela\u0163ia cu Turcia \u00een mandatul pre\u015fedintelui Trump<\/h2>\n\n\n\n<p>Mandatul pre\u015fedintelui Trump a reprezentat un interludiu confuz \u00eentr-o deteriorare pe termen lung a leg\u0103turilor dintre SUA \u015fi Turcia &#8211; o pauz\u0103 realizat\u0103 \u00een principal prin acceptarea, la nivel preziden\u0163ial, a multor cereri turce\u015fti. Ankara a folosit \u00een mod repetat rela\u0163ia personal\u0103 a pre\u015fedin\u0163ilor pentru a eluda sau a r\u0103sturna politicile preferate de elita administra\u0163ia americane sau a celei din Congresul SUA. Aceast\u0103 dinamic\u0103 a fost vizibil\u0103 \u00een cele dou\u0103 anun\u0163uri ale lui Trump cu privire la retragerea for\u0163elor americane din Siria, ambele au mers ulterior par\u0163ial \u00eenapoi, fiecare dintre acestea urm\u00e2nd apelurile telefonice ale lui Erdogan.<\/p>\n\n\n\n<p>A fost vizibil refuzul lui Trump de a accepta sanc\u0163iunile impuse \u00een conformitate cu legea Countering America&#8217;s Adversaries Through Sanctions Act (CAATSA) pentru achizi\u0163ionarea de c\u0103tre Turcia a unor echipamente militare de ap\u0103rare ruse semnificative p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, a fost for\u0163at de Congres, inclusiv pentru interven\u0163ia administra\u0163iei \u00een dosarul \u00eempotriva directorilor turci ai bancii Halkbank pentru eludarea sanc\u0163iunilor impuse Iranului. Rela\u0163ia bilateral\u0103 a devenit at\u00e2t de personalizat\u0103 la nivel de lideri \u00eenc\u00e2t a fost dificil s\u0103 &nbsp;vezi unde se opre\u015fte politica guvernului SUA sau guvernului turc \u015fi preferin\u0163ele personale ale celor doi pre\u015fedin\u0163i Erdogan \u015fi Trump. \u00cen linii mai mari, abordarea practic\u0103 a lui Trump a exacerbat tumultul dramatic din Orientul Mijlociu \u015fi Mediterana de Est. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, regiunea era \u00een fl\u0103c\u0103ri \u00eenainte ca Trump s\u0103 intre \u00een func\u0163ie, iar interven\u0163iile militare mai directe ale Turciei \u00een str\u0103in\u0103tate au \u00eenceput \u00een urma \u00eencerc\u0103rii de lovitur\u0103 de stat din iulie 2016.<\/p>\n\n\n\n<p>Dar Trump a aruncat benzin\u0103 pe foc. Manifestarea lui Trump fa\u0163\u0103 de regiune &#8211; \u00een afar\u0103 de Iran si Israel &#8211; a fost v\u0103zut fie ca o oportunitate de a redesena statu quo-ul \u00een avantajul lor, fie, \u00een unele cazuri, ca o amenin\u0163are care necesita r\u0103spunsuri politice puternice. \u00cen absen\u0163a Statelor Unite din rolul s\u0103u tradi\u0163ional de mediere \u015fi arbitrare a disputelor &#8211; oric\u00e2t de inegal ar fi f\u0103cut-o anterior &#8211; actorii regionali erau mai dispu\u015fi s\u0103-\u015fi schimbe op\u0163iunile \u015fi ierarhiile. Aceast\u0103 asertivitate a venit adesea \u00een termeni de securitate dure prin interven\u0163ii militare directe sau desf\u0103\u015fur\u0103ri de proxi &#8211; \u015fi a inclus adesea tulbur\u0103tor utilizarea hardware-ului militar fabricat \u00een SUA. Singura m\u0103sur\u0103 care a putut fi salutat\u0103 fiind semnarea Acordurilor Abraham \u015fi formarea unei coali\u0163ii \u00eentre Israel si statele din Golf \u00eempotriva Iranului.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Pozi\u0163ia pre\u015fedintelui Biden fa\u0163\u0103 de Turcia<\/h2>\n\n\n\n<p>Pre\u015fedintele Biden va inversa multe dintre aceste tendin\u0163e. Este aproape sigur c\u0103 va depersonaliza rela\u0163ia preziden\u0163ial\u0103 \u015fi va reduce decalajul dintre pozi\u0163iile Casei Albe cu privire la Turcia \u015fi cele ale restului birocra\u0163iei guvernului SUA, precum \u015fi cele ale Congresului. Acest lucru, la r\u00e2ndul s\u0103u, va \u00eensemna probabil o reluare a ajust\u0103rii lente a posturii SUA fa\u0163\u0103 de o Turcia a c\u0103rei loialitate s-a diminuat\u0103 inclusiv fa\u0163\u0103 de alian\u0163a occidental\u0103 &#8211; o ajustare pe care Trump a \u00eentrerupt-o par\u0163ial. Comentariile lui Biden despre Turcia pe traseul campaniei, c\u00e2nd l-a numit pe Erdogan \u201eautocrat\u201d care ar trebui s\u0103 \u201epl\u0103teasc\u0103 un pre\u0163\u201d pentru represiunea sa asupra c\u00e2torva categorii sociale inclusiv a militarilor, i-a determinat pe mul\u0163i s\u0103 presupun\u0103 c\u0103 va lua o linie mult mai dur\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte Turcia. \u00centr-adev\u0103r, aceast\u0103 a\u015fteptare a dus la o preferin\u0163\u0103 abia ascuns\u0103 \u00een Ankara pentru un al doilea mandat Trump \u015fi nicidecum&nbsp; o oarecare preferin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de echipa Biden. Cu toate acestea, este pu\u0163in probabil ca Biden s\u0103 se \u00eendrepte c\u0103tre o abordare punitiv\u0103 fa\u0163\u0103 de Turcia. \u00cenainte de a intra \u00een detaliile acestor schimb\u0103ri \u00een politica SUA-Turcia, sunt posibile c\u00e2teva observa\u0163ii generale.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>\u00cen primul r\u00e2nd<\/strong>, politica american\u0103 va fi probabil mai consecvent\u0103 iar Erdogan nu va fi capabil s\u0103 se opun\u0103 politicii SUA cu o singur\u0103 deplasare la Casa Alb\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>\u00cen al doilea r\u00e2nd<\/strong>, drepturile omului, democra\u0163ia \u015fi lupta \u00eempotriva corup\u0163iei vor fi din nou pe ordinea de zi. Lui Biden \u00eei pas\u0103 de aceste probleme \u015fi le va ridica, o abatere de la Trump care ar putea s\u0103-l enerveze pe Erdogan.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>\u00cen al treilea r\u00e2nd<\/strong>, Biden a \u00een\u0163eles de mult timp drepturile politice \u015fi culturale ale kurzilor \u015fi a contribuit la orchestrarea campaniei conduse de kurzi care au \u00eenvins Statul Islamic \u00een Siria. \u00cen mod sigur Biden va men\u0163ine sprijinul pentru For\u0163ele Democratice Siriene (SDF), care vor continua s\u0103-i irite pe oficiali guvernului turc.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>\u00cen al patrulea r\u00e2nd<\/strong>, Biden va consolida cu siguran\u0163\u0103 angajamentul SUA fa\u0163\u0103 de NATO \u015fi rela\u0163ia mai larg\u0103 cu Europa. Aceast\u0103 revenire a rela\u0163ie transatlantice ar putea readuce Turcia \u00een Alian\u0163\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere nu numai importan\u0163a sa pentru NATO, \u015fi ar putea reduce leg\u0103turile complexe cu Rusia dar \u015fi disputele sale cu colegii alia\u0163i din NATO Grecia \u015fi Fran\u0163a. Prin urmare, pre\u015fedintele Biden va pune presiune pe Turcia pentru a decide dac\u0103 va fi un aliat complet sau va continua dublul joc cu Rusia. Ankara a ignorat preocup\u0103rile NATO cu privire la modelul S-400 \u015fi a traversat linia ro\u015fie fundamental\u0103 stabilit\u0103 de Statelor Unite \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Dac\u0103 Turcia apreciaz\u0103 coeziunea alian\u0163ei NATO ar trebui s\u0103 \u00ee\u015fi inverseze cursul angaj\u00e2ndu-se s\u0103 \u201dpun\u0103 la naftalina\u201d S-400 \u015fi s\u0103 nu cumpere alte sisteme ruse\u015fti. Totu\u015fi ar trebui s\u0103 existe pu\u0163ine iluzii cu privire la modul \u00een care va r\u0103spunde Turcia. Ankara vede diferit aceste rela\u0163ii. Erdogan vede lumea ca fiind multipolar\u0103 \u015fi consider\u0103 c\u0103 Turcia ar trebui s\u0103 fie o putere \u00een sine.<\/p>\n\n\n\n<p>Din 2016, el a stabilit un curs asertiv, unilateral. Ministrul turc de externe Mevlut Cavu\u015foglu a spus: \u201e<em>Turcia nu trebuie s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre Rusia sau oricare altul. \u015ei nu vedem rela\u0163iile noastre cu Rusia ca o alternativ\u0103 la rela\u0163iile noastre cu ceilal\u0163i. \u015ei nimeni, nici Vestul, nici Rusia, nu ar trebui s\u0103 ne cear\u0103 s\u0103 alegem<\/em> \u201d. Un sondaj din decembrie 2020 a ar\u0103tat c\u0103 mul\u0163i turci au considerat c\u0103 sanc\u0163iunile sunt \u00een principal rezultatul pasului gre\u015fit al politicii externe a guvernului. Pentru Erdogan, accentul s\u0103u major se pune pe securitatea politic\u0103 a propriului regim, iar aceast\u0103 preocupare va avea probabil cea mai mare pondere.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Turcia \u015fi statele NATO<\/h2>\n\n\n\n<p>Din ce \u00een ce mai mult, state influente din NATO subliniaz\u0103 c\u0103 alian\u0163a a fost creat\u0103 pentru a ap\u0103ra o ordine politic\u0103 democratic\u0103, \u00een ciuda neajunsurilor sale din timpul R\u0103zboiului Rece. Ast\u0103zi, alian\u0163a se confrunt\u0103 cu autocra\u0163iile care au adoptat tactici hibride menite s\u0103 sl\u0103beasc\u0103 coeziunea democratic\u0103. Un angajament real fa\u0163\u0103 de democra\u0163ie &#8211; \u015fi o linie sever\u0103 c\u0103tre Moscova &#8211; este, prin urmare, aproape la fel de important\u0103 pe c\u00e2t era preg\u0103tirea militar\u0103 \u00een fa\u0163a tancurilor sovietice. Statele Unite nu ar trebui s\u0103 se fereasc\u0103 de aceste conversa\u0163ii, oric\u00e2t de incomode ar putea fi \u00een cadrul alian\u0163ei. \u015ei \u00een timp ce Statele Unite sunt \u00een prezent departe de un model al coeziunii democratice, concentrarea re\u00eennoit\u0103 a administra\u0163iei Biden asupra drepturilor democratice din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate ar putea reconstrui \u00eencet credibilitatea american\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Alian\u0163a trebuie s\u0103 aib\u0103 o discu\u0163ie despre cum s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 democra\u0163iilor care se \u00eencadreaz\u0103 \u00een r\u00e2ndurile sale, o tendin\u0163\u0103 care este paralel\u0103 cu eforturile UE de a face fa\u0163\u0103 preocup\u0103rilor statului de drept \u00een statele membre, cum ar fi Polonia \u015fi Ungaria. Aceste conversa\u0163ii nu sunt cauza discordiei alian\u0163ei, acestea sunt un simptom al dezacordurilor care exist\u0103 deja \u015fi, un simplul \u00eenceput de a c\u0103uta r\u0103spunsuri, ceea ce ofer\u0103 o p\u00e2rghie celor care doresc s\u0103 consolideze rezilien\u0163a democratic\u0103. Implicarea Statelor Unite \u00een aceste schimburi &#8211; \u00een special \u00een estul Mediteranei &#8211; nu a fost \u00een \u00eentregime constructiv\u0103. Fostul secretar de stat Mike Pompeo a fost sus\u0163in\u0103tor al Forumului estic al Mediteranei pentru gaze \u015fi a lucrat pentru a aprofunda leg\u0103turile cu Grecia \u015fi Cipru. Ambele eforturi sunt bune \u00een sine, dar luate \u00eempreun\u0103 \u015fi corelate cu noua linie Pompeo, abraziv anti-turc\u0103, au servit la aprofundarea sentimentul de excludere \u015fi \u00eenconjurare al Turciei. &nbsp;\u015ei aici amintim o vizit\u0103 \u00een Turcia \u00een care nu a avut \u00eent\u00e2lniri cu oficialii guvernamentali turci, \u00een timp ce se \u00eent\u00e2lnea cu patriarhul ortodox grec \u2013 ceea ce p\u0103rea s\u0103 aib\u0103 ca scop o provocarea inten\u0163ionat\u0103 \u015fi inutila la adresa Ankarei. Pompeo chiar a refuzat invita\u0163ia ministrului turc de externe Mevlut Cavusoglu de a veni la Ankara, cer\u00e2ndu-i \u00een schimb lui Cavusoglu s\u0103 vin\u0103 la Istanbul. Astfel de insulte diplomatice au antagonizat inutil Turcia \u015fi au subminat interesele americane.<\/p>\n\n\n\n<p>S\u0103 nu uitam c\u0103 ini\u0163ial Statele Unite au jucat un rol de mediator \u00een crizele dintre alia\u0163ii NATO, Grecia \u015fi Turcia. Administra\u0163ia Biden ar trebui s\u0103 aduc\u0103 o schimbare de ton \u015fi o concentrare re\u00eennoit\u0103 asupra medierii dac\u0103 nu chiar o schimbare dramatic\u0103 a politicii \u00een Mediterana de Est. Pre\u015fedintele Biden \u00eensu\u015fi are o experien\u0163\u0103 personal\u0103 \u00eendelungat\u0103 cu Mediterana de Est \u015fi \u00een\u0163elege criza \u015fi istoria ei. El va trebui s\u0103 medieze disputele dintre alia\u0163ii NATO, Fran\u0163a, Grecia \u015fi Turcia, pentru a evita escaladarea \u015fi ca parte a \u00eencerc\u0103rii mai largi de a consolida coeziunea Alian\u0163ei. \u00cen calitate de vicepre\u015fedinte, Biden a vizitat Cipru \u00een 2014 \u00eentr-un efort de a \u00eencheia o solu\u0163ionare durabil\u0103 a crizei din insul\u0103. Noua sa administra\u0163ie este, de asemenea, susceptibil\u0103 s\u0103 sprijine eforturilor secretarului general NATO Stoltenberg de a dezvolta \u00een continuare mecanismele militare de deconflic\u0163ie existente \u00eentre Grecia \u015fi Turcia, pentru a reduce riscul ciocnirilor accidentale \u015fi pentru a anula exerci\u0163iile pre-planificate, dar antagoniste.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen ceea ce prive\u015fte criza mai ampl\u0103, Biden va dori cu siguran\u0163\u0103 s\u0103 se coordoneze mai str\u00e2ns cu Berlin, Londra, Paris \u015fi Bruxelles pentru a gestiona tensiunile politice, o coordonare care a lipsit grav pe fondul atacurilor lui Trump asupra cancelarului Merkel \u015fi a Uniunii Europene. Punctul de vedere al UE p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii aprilie 2021 ofer\u0103 o scurt\u0103 fereastr\u0103 \u00een care s\u0103 coordoneze politica SUA \u015fi UE. Va fi nevoie de o diploma\u0163ie abil\u0103, de un pic de noroc \u015fi de re\u0163inere de ambele p\u0103r\u0163i. Washingtonul \u015fi Ankara v\u0103d impasul actual \u00een moduri fundamental diferite \u015fi se lupt\u0103 s\u0103 ajung\u0103 chiar la un acord asupra unei nara\u0163iuni comune a evenimentelor \u00eent\u00e2mplate din 2015 \u00eencoace. Statele Unite ar trebui s\u0103 \u00eencerce s\u0103 men\u0163in\u0103 rela\u0163ia \u00een general \u00eenghe\u0163at\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se schimb\u0103 ceva &#8211; fie Rusia, c\u00e2t \u015fi Turcia se ciocnesc pe una dintre numeroasele probleme care le separ\u0103, criza economic\u0103 devine at\u00e2t de grav\u0103 \u00eenc\u00e2t Ankara este for\u0163at\u0103 s\u0103 fac\u0103 concesii, sau urm\u0103toarele alegeri aduc o schimbare politic\u0103. \u00centr-adev\u0103r, mul\u0163i din Occident sper\u0103 doar s\u0103 \u0163in\u0103 lucrurile la un loc, \u015ftiind c\u0103 va exista o zi dup\u0103 Erdogan.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cens\u0103 Erdogan \u00eensu\u015fi are obiceiul de a for\u0163a ca Turcia s\u0103 intre pe agenda interna\u0163ional\u0103 \u015fi poate face acest lucru cu u\u015furin\u0163\u0103 ridic\u00e2nd tensiunile \u00een Mediterana de Est, Libia, Siria sau Caucaz. Ac\u0163iunile lui Erdogan vor conduce evenimentele din acest an din zona Orientului Mijlociu L\u0103rgit. Exist\u0103 costuri severe pentru linia lui Erdogan, agresiv\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate, dar imperativele sale politice \u015fi istoria personal\u0103 ofer\u0103 pu\u0163ine motive s\u0103 credem c\u0103 va face concesii semnificative. \u00cen absen\u0163a unor astfel de concesii, vor exista reajust\u0103ri mai dureroase de ambele p\u0103r\u0163i. Statele Unite vor trebui s\u0103 continue s\u0103 se adapteze la asertivitatea Ankarei \u015fi la insisten\u0163a lui Erdogan de a stabili un curs independent, cu o mic\u0103 respectare a dorin\u0163elor alia\u0163ilor occidentali tradi\u0163ionali ai Turciei. Pentru Turcia, vor exista consecin\u0163e dureroase pe aceast\u0103 cale unilateral\u0103. Turcia a suferit uneori din lipsa de respect a Occidentului pentru preocup\u0103rile sale, deoarece Erdogan nu \u00eenceteaz\u0103 niciodat\u0103 s\u0103 sublinieze acest fapt \u00eencep\u00e2nd cu tratatele istorice, dar a beneficiat enorm \u015fi \u00een termeni socioeconomici, politici \u015fi militari. Pentru Turcia, pe termen scurt, va exista o tranzi\u0163ie dificil\u0103 de la hiperrealismul de \u201dlaissez-fare\u201d, de dreapta al lui Trump \u015fi al administra\u0163iei sale la abordarea interna\u0163ionalist\u0103 liberal\u0103 a lui Biden \u015fi a echipei sale, bazat\u0103 pe valori. Dup\u0103 cum spun oficialii turci, Turcia nu vrea s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre Rusia \u015fi Occident.<\/p>\n\n\n\n<p>Rusia a intervenit militar \u00een Georgia, Ucraina, Siria \u015fi Libia, a bombardat \u00een mod repetat spitale din Siria, a h\u0103r\u0163ui\u0163i diploma\u0163i americani \u015fi a ucis disiden\u0163i \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate, a piratat companii americane \u015fi institu\u0163ii guvernamentale \u015fi, \u00een cel mai flagrant mod, a intervenit \u00een alegerile din Statele Unite \u015fi Europa. Din ce \u00een ce mai mult, alegerea unei p\u0103r\u0163i este exact ceea ce Occidentul cere unui aliat. Dac\u0103 Turcia nu dore\u015fte s\u0103 aleag\u0103, acest lucru nu o face inamic, dar \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Ankara nu mai este \u00een echip\u0103. \u015ei \u00een timp ce Turcia, ca stat suveran, poate cump\u0103ra arme de la oricine \u00eei place, acea decizie nu ar trebui s\u0103 fie lipsit\u0103 de consecin\u0163e \u00een cadrul unei arhitecturi de securitate occidentale menite s\u0103 protejeze ordinea democratic\u0103 \u00eempotriva agresiunii ruse\u015fti. Adesea, atunci c\u00e2nd oficialii Turciei vorbesc despre restabilirea rela\u0163iilor, este o prescurtare pentru un proces magic prin care lucrurile se vor \u00eentoarce la modul \u00een care erau \u00een 2012 sau cam a\u015fa ceva.<\/p>\n\n\n\n<p>De fapt, resetarea necesar\u0103 este mai degrab\u0103 o \u015ftergere a memoriei, pentru a \u015fterge o parte din ne\u00eencredere \u015fi mitologia acumulat\u0103 \u015fi pentru a reduce decalajul dintre retoric\u0103 \u015fi realitate. Poate a\u015fa ar putea fi instalat, apoi, un nou sistem de operare func\u0163ional. Un astfel de sistem nou ar trebui s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103, pentru toate discu\u0163iile,&nbsp;Statele Unite \u015fi Turcia nu sunt \u00een prezent parteneri strategici. Turcia urm\u0103re\u015fte cu asiduitate autonomia strategic\u0103.&nbsp; Decizia Turciei privind S-400 \u015fi r\u0103spunsul SUA \u00een cadrul CAATSA vor avea un impact asupra coeziunii NATO \u015fi a ap\u0103r\u0103rii europene \u00een flancul sudic. Acestea se adaug\u0103 la resentimentele, de care vorbeam anterior, dintre cele dou\u0103. Pozi\u0163ia Washingtonului fa\u0163\u0103 de Nord Stream 2 este legat de disputa despre TurkStream 2 \u015fi va reverbera pe pie\u0163ele energetice europene. Pozi\u0163ia din Siria, Libia \u015fi Mediterana de Est va modela problema migra\u0163iei \u015fi politica intern\u0103 a Uniunii Europene. Aceste crize complexe nu pot fi desf\u0103cute \u015fi solu\u0163ionate separat \u015fi necesita o coordonare SUA-UE &nbsp;\u015fi, acolo unde este posibil, cu Turcia.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Concluzie:<\/strong> \u00cen cele din urm\u0103, utilizarea populist\u0103 a retoricii anti-americane de c\u0103tre guvernul turc este pu\u0163in probabil s\u0103 mai fie tolerat\u0103 de Biden a\u015fa cum a fost tolerat\u0103 de administra\u0163ia Trump. Pe scurt, administra\u0163ia Biden a mo\u015ftenit o serie de dezacorduri majore cu Turcia. \u015ei chiar dac\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 modereze leg\u0103turile, Erdogan pare s\u0103 nu mai aib\u0103 o echip\u0103 capabil\u0103 s\u0103 plaseze leg\u0103turi bilaterale pe o \u201dcale s\u0103n\u0103toas\u0103\u201d. Capacitatea institu\u0163ional\u0103 a Ankarei s-a erodat at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t nu ar putea dep\u0103\u015fi acum ad\u00e2ncimea semnificativ\u0103 \u015fi durabil\u0103 a gardurilor \u201dnegre\u201d. Mai mult, Moscova va cre\u015fte probabil presiunea asupra Ankarei \u00een Siria, Libia, Marea Neagr\u0103, \u00een conflictul din Karabah \u015fi \u00een problemele energetice ca r\u0103spuns la eforturile turce\u015fti de a se apropia de Washington.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Post Scriptum:<\/h2>\n\n\n\n<p>1.&nbsp;<strong>1 aprilie 2021&nbsp;<\/strong>&#8211; \u015eefii ap\u0103r\u0103rii din Turcia \u015fi SUA <a href=\"https:\/\/www.yenisafak.com\/en\/news\/turkish-us-defense-chiefs-talk-defense-cooperation-3563979\" rel=\"noreferrer noopener\" target=\"_blank\">au avut o convorbire telefonic\u0103<\/a>, discut\u00e2nd securitatea regional\u0103 \u015fi cooperarea bilateral\u0103 \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii. Ministrul ap\u0103r\u0103rii na\u0163ionale turce\u015fti Hulusi Akar \u015fi secretarul ap\u0103r\u0103rii SUA Lloyd Austin au f\u0103cut schimb de opinii \u015fi au subliniat importan\u0163a rela\u0163iilor strategice \u00een timpul discu\u0163iei, potrivit Ministerului Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale din Turcia. Ace\u015ftia au subliniat importan\u0163a dezvolt\u0103rii unei \u00een\u0163elegeri reciproce cu privire la problema securit\u0103\u0163ii regionale \u015fi globale, precum \u015fi rezolvarea problemelor pe baza parteneriatului lor strategic \u015fi a spiritului de alian\u0163\u0103. Ministerul a ad\u0103ugat c\u0103 Akar \u015fi Austin \u015fi-au reafirmat angajamentul pentru o cooperare \u015fi o coordonare mai str\u00e2nse, consolid\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp rela\u0163iile militare dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri. De asemenea, Akar l-a felicitat din nou pe Austin pentru numirea sa \u00een func\u0163ie \u00een ianuarie.<\/p>\n\n\n\n<p>2.&nbsp;Odat\u0103 cu declara\u0163ia pre\u015fedintelui Joe Biden referitor la \u00eentoarcerea Americii \u00een rela\u0163ia &nbsp;transatlantic\u0103, f\u0103cut\u0103 la Conferin\u0163a de securitate de la M\u00fcnchen din februarie 2021, au r\u0103mas doar provoc\u0103rile concrete cu care se confrunt\u0103 alian\u0163a &#8211; inclusiv cre\u015fterea alinierii Rusia-China la grani\u0163a sudic\u0103 a NATO \u00een Mediteran\u0103. Un raport al Centrului pentru o Nou\u0103 Securitate American\u0103 (Center for a New American Security) arat\u0103 c\u0103 \u201e<em>impactul alinierii Rusia-China este probabil mai mare dec\u00e2t suma p\u0103r\u0163ilor sale<\/em>\u201d \u015fi ar putea amplifica provoc\u0103rile ambelor \u0163\u0103ri. Alian\u0163a transatlantic\u0103 trebuie s\u0103-\u015fi ajusteze calculul \u00een Marea Mediteran\u0103 pentru a atenua acele provoc\u0103ri &#8211; un lucru complicat &nbsp;\u00eentr-o regiune plin\u0103 de tensiuni geopolitice. Abia \u00een luna ianuarie 2021, Turcia \u015fi Grecia au \u00eenceput cea de-a 61 rund\u0103 de discu\u0163ii exploratorii pentru a rezolva diferen\u0163ele vechi de decenii cu privire la drepturile litigioase de explorare a energiei \u015fi frontierele maritime. Pentru a \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163i lucrurile, criza a fost proasp\u0103t agravat\u0103 de vidul de putere creat de rolul redus al Statelor Unite \u00een estul Mediteranei-\u00een timpul administra\u0163iei Trump, de pierderea cadrului de aderare a Turciei la Uniunea Europen\u0103 (UE) \u015fi de revenirea Rusiei \u00een Mediterana de Est ca o influen\u0163\u0103 militar\u0103 \u015fi politic\u0103 major\u0103. Dup\u0103 zeci de ani de inactivitate ca urmare a pr\u0103bu\u015firii Uniunii Sovietice, Rusia este implicat\u0103 \u00een conflicte \u00een curs de desf\u0103\u015furare din Marea Neagr\u0103, \u00een Siria \u015fi \u00een Libia prin Mediterana de Est.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Rela\u0163iile dintre Turcia \u015fi alia\u0163ii s\u0103i occidentali Statele Unite \u015fi Europa au fost pe o traiectorie descendent\u0103 constant\u0103 de aproximativ opt ani. \u00centruc\u00e2t este pu\u0163in probabil ca pre\u015fedintele Joe Biden s\u0103 continue abordarea \u201dlaissez-faire\u201d a lui Trump, mai multe dintre aceste dezacorduri fierbin\u0163i s-ar putea s\u0103 explodeze \u00een 2021 \u015fi s\u0103 duc\u0103 la o ruptur\u0103 mai profund\u0103 a rela\u0163iilor. Dincolo de schimbarea tonului \u015fi abord\u0103rile unei noi administra\u0163ii americane, mai multe decizii strategice \u015fi energetice cheie ar putea determina direc\u0163ia Turciei pentru urm\u0103tori anii. &nbsp; Angajamentele militare ale Turciei \u00een regiunea Orientului Mijlociu \u00centr-adev\u0103r, cu Turcia angajat\u0103 militar \u00een Siria, Irak \u015fi Libia &#8211; \u015fi \u00een \u201ddezacorduri militaro-economice\u201d, ca s\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":6092,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,19],"tags":[],"class_list":["post-6091","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-america"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6091"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6091"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6091\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6096,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6091\/revisions\/6096"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6092"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6091"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6091"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6091"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}