{"id":6155,"date":"2021-06-25T09:13:00","date_gmt":"2021-06-25T06:13:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.cass-ro.org\/?p=6155"},"modified":"2021-06-27T22:22:02","modified_gmt":"2021-06-27T19:22:02","slug":"erdogan-biden-o-intalnire-protocolara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/erdogan-biden-o-intalnire-protocolara\/","title":{"rendered":"Erdogan-Biden, o \u00eent\u00e2lnire protocolar\u0103?"},"content":{"rendered":"\n

\u00cent\u00e2lnirea mult a\u015fteptat\u0103 dintre pre\u015fedintele turc Recep Tayyip Erdogan \u015fi pre\u015fedintele SUA Joe Biden a mers a\u015fa cum era de a\u015fteptat, f\u0103r\u0103 ca niciuna dintre problemele mari care \u201eotr\u0103vesc leg\u0103turile\u201d dintre cei doi alia\u0163i NATO s\u0103 fie rezolvat\u0103. Ambii lideri au declarat c\u0103 \u00eent\u00e2lnirea de 90 de minute de la finalul summitului NATO, de la Bruxelles, a mers \u201efoarte bine\u201d \u2013 \u00een schimb, Erdogan, jovial, a anun\u0163at c\u0103: \u201eCredem c\u0103 nu exist\u0103 probleme \u00een leg\u0103turile SUA-Turcia (care sunt de nerezolvat) \u015fi c\u0103 domeniile de cooperare pentru noi sunt mai mari dec\u00e2t problemele (noastre)<\/em>\u201d. Cu toate acestea, comentariile lui Erdogan \u00een timpul unei conferin\u0163e de pres\u0103 ulterioare au oferit pu\u0163ine dovezi. Problema principal\u0103 a discu\u0163iilor a fost Afganistanul.<\/p>\n\n\n\n

Pre\u015fedintele Joe Biden \u015fi pre\u015fedintele turc Recep Tayyip Erdo\u011fan au fost de acord c\u0103 Turcia va juca un rol principal \u00een securizarea aeroportului din Kabul \u00een timp ce Statele Unite retrag trupele din Afganistan, a declarat un oficial american. Consilierul lui Biden pe probleme de securitate na\u0163ional\u0103, Jake Sullivan, a spus reporterilor c\u0103 Biden \u015fi Erdogan, \u00een \u00eent\u00e2lnirea lor, au discutat despre problema Afganistanului. Erdogan a c\u0103utat anumite forme de sprijin din partea SUA pentru a asigura siguran\u0163a aeroportului din Kabul, iar Biden s-a angajat s\u0103 ofere acest sprijin, a spus Sullivan. \u201eAngajamentul clar din partea liderilor a stabilit c\u0103 Turcia va juca un rol principal \u00een asigurarea Aeroportului Interna\u0163ional Hamid Karzai iar acum vom lucra la modul de execu\u0163ie pentru a ajunge la solu\u0163ia agreat\u0103<\/em>“, a spus Sullivan, oferind primele detalii din partea SUA la \u00eent\u00e2lnire despre care pre\u015fedin\u0163ia turc\u0103 nu a furnizat nicio informa\u0163ie.  <\/p>\n\n\n\n

Care este cauza unui nivel sc\u0103zut al rela\u0163iei Ankara-Washington?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Turcia \u015fi Statele Unite s-au confruntat, \u00een ultimul timp, cu o serie de probleme, inclusiv achizi\u0163ionarea de armament rusesc de c\u0103tre Ankara, diferen\u0163ele de politici din Siria \u015fi din Mediterana de Est. A\u015ftept\u0103rile pentru o solu\u0163ionare a acestora \u00een prima \u00eent\u00e2lnire fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 \u00eentre Erdogan \u015fi Biden au fost destul de reduse. Cei doi lideri nu au reu\u015fit s\u0103 rezolve o disput\u0103 de lung\u0103 durat\u0103 care a contorsionat leg\u0103turile dintre Washington \u015fi Ankara cu privire la achizi\u0163ionarea de c\u0103tre Turcia a sistemului de rachete sol-aer S-400 fabricat de Rusia, a spus oficialul american. \u00centr-adev\u0103r cea mai mare eroare f\u0103cut\u0103 de Ankara este achizi\u0163ia de rachete ruse\u015fti S-400, pentru care Turcia a pl\u0103tit deja un pre\u0163 geopolitic mare. Acum acesta se  afl\u0103 sub un embargou asupra armelor din Statele Unite \u015fi a fost dat afar\u0103 din consor\u0163iul F-35 care produce avioane de v\u00e2n\u0103toare de genera\u0163ia a cincea. Erdogan a repetat refrenul conform c\u0103reia Turcia a recurs la achizi\u0163ionarea kitului S-400 rusesc, deoarece Washingtonul a refuzat s\u0103-i v\u00e2nd\u0103 rachetele Patriot. \u00centr-adev\u0103r, un acord pentru Patriot a e\u015fuat din cauza solicit\u0103rilor legate de transferul de tehnologie. Rusia a v\u00e2ndut Turciei versiunea \u201ede export\u201d a bateriilor de rachete, deci care este diferen\u0163a, se \u00eentreab\u0103 criticii. Diferen\u0163a este ca turci au cerut s\u0103 produc\u0103 componente ale sistemului Patriot \u00een \u0163ar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen calitate de pre\u015fedinte, Biden a adoptat un ton mai rece dec\u00e2t predecesorul Donald Trump fa\u0163\u0103 de Erdogan. Biden a recunoscut repede masacrul armenilor din 1915 ca fiind un genocid – o pozi\u0163ie care enerveaz\u0103 Turcia – \u015fi a intensificat criticile asupra istoricului drepturilor omului practicat de liderii turci. Dar nu a fost clar dac\u0103 Biden a ridicat problema drepturilor omului cu Erdogan \u00een timpul \u00eent\u00e2lnirii sale iar Sullivan a oferit detalii insignifiante despre acestea \u015fi despre impasul asupra S-400, care a determinat Washingtonul s\u0103 scoat\u0103 Ankara din programul avionului de lupt\u0103 F-35 \u015fi s\u0103 impun\u0103 sanc\u0163iuni. \u201eAu discutat despre asta. Nu s-a rezolvat problema. A existat un angajament de a continua dialogul cu privire la S-400 \u015fi cele dou\u0103 echipe vor urm\u0103ri solu\u0163iile propuse<\/em>\u201d, a spus el.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, Biden a respins \u00een mod clar cererile repetate ale Turciei de a reduce parteneriatul Pentagonului cu for\u0163ele democratice siriene conduse de kurzi sirieni. Turcia insist\u0103 asupra grupului armat Unit\u0103\u0163ile de Ap\u0103rarea ale Poporului  care au ajutat coali\u0163ia condus\u0103 de SUA s\u0103 \u00eenving\u0103 Statul Islamic. Turcia afirma c\u0103 grupul face parte din Partidul Muncitorilor din Kurdistan, un grup armat care lupt\u0103 cu Turcia din 1984 \u015fi este etichetat drept grup terorist at\u00e2t de c\u0103tre UE c\u00e2t \u015fi de Statele Unite. \u00cen realitate lupt\u0103torii kurzi sirieni nu sunt din acel grup iar Erdogan a declarat reporterilor c\u0103 a observat, \u201ecu regret\u201d, \u00een timpul \u00eent\u00e2lnirii sale cu Biden, c\u0103 Statele Unite au continuat s\u0103 men\u0163in\u0103 aceast\u0103 distinc\u0163ie. Diploma\u0163ii occidentali prezen\u0163i la summit au declarat c\u0103 Erdogan a schimbat \u00een mod neobi\u015fnuit tonul comentariilor pe tot parcursul evenimentului, oferind asigur\u0103ri c\u0103 Turcia este un aliat loial al NATO.<\/strong> Erdogan a recunoscut c\u0103 problema utiliz\u0103rii de c\u0103tre Biden a termenului \u201egenocid” pentru a comemora masacrarea, din Primul R\u0103zboi Mondial de c\u0103tre turcii otomani a peste 1 milion de armeni pe 24 aprilie \u2013 l-a f\u0103cut pe pre\u015fedintele SUA s\u0103 fie primul pre\u015fedinte american care a recunoscut acest lucru. Cu toate acestea, Erdogan s-a angajat public s\u0103-\u015fi arate \u201efuria\u201d, cu pre\u015fedintele SUA, asupra problemei, \u00een timpul vie\u0163ii sale.<\/p>\n\n\n\n

Armele nucleare tactice, relicv\u0103 a R\u0103zboiului Rece \u00een Europa<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Pre\u015fedintele Biden \u015fi pre\u015fedintele rus Vladimir Putin s-au \u00eent\u00e2lnit la Geneva \u015fi au discutat o gam\u0103 larg\u0103 de probleme, inclusiv securitatea cibernetic\u0103, drepturile omului \u015fi interesul reciproc al acestora de a purta discu\u0163ii \u00een viitor privind controlul armelor\/stabilitatea strategic\u0103. Dac\u0103, sau c\u00e2nd, au loc aceste discu\u0163ii, o problem\u0103 trebuie s\u0103 fie neap\u0103rat pe mas\u0103: armele nucleare tactice desf\u0103\u015furate \u00een Europa. Unul dintre cele mai pu\u0163in discutate, dar una din cele mai importante elemente ale politicii nucleare americane, \u015fi, bine\u00een\u0163eles ale Rusie, este desf\u0103\u015furarea continu\u0103 a armelor nucleare tactice \u00een Europa, o relicv\u0103 a R\u0103zboiului Rece care creeaz\u0103 mai multe riscuri dec\u00e2t beneficii de securitate. La \u00eenceputul anilor 1980, Moscova desf\u0103\u015furase un num\u0103r mare de sisteme de livrare a rachetelor tactice, cu posibil\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tura nuclear\u0103,  \u00een vestul Uniuni Sovietice \u015fi \u00een Europa de Est.<\/p>\n\n\n\n

Departamentul Ap\u0103r\u0103rii al SUA a crezut, de asemenea, la acea vreme, c\u0103 sovieticii au depozitat \u00een anumite \u0163\u0103ri, focoase suplimentare pentru sistemele de livrare, oferindu-le o capacitate m\u0103rit\u0103 de re\u00eenc\u0103rcare. Prin adaptarea rachetelor terestre, a celor ale artileriei, a rachetelor de pe avioanele de lupt\u0103 \u015fi a rachetelor navale pentru a transporta at\u00e2t sarcini utile conven\u0163ionale, c\u00e2t \u015fi sarcini nucleare, sovieticii s-au bazat puternic pe sisteme militare de lansare cu capacitate dual\u0103. La mijlocul anilor 1980, sistemele sovietice au suferit \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri genera\u0163ionale. Primele SS-23 opera\u0163ionale, cu o raz\u0103 de ac\u0163iune de 400-500 de kilometri, au fost livrate unei brig\u0103zi din Districtul Militar Bielorus din 1985. Aceste sisteme au \u00eenlocuit SS-1c \/ SCUD B prin \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea preciziei \u015fi a gamei. Implement\u0103rile s-au extins spre vest \u015fi spre Germania de Est. Cu toate acestea, Uniunea Sovietic\u0103 a eliminat primul lot de aproximativ 150 de arme nucleare tactice \u00een perioada 1988 – 1989 dup\u0103 ce conducerea sa a decis \u00een 1987 s\u0103 includ\u0103 rachetele SS-23 (Oka) \u00een termeni Tratatului INF (rachete cu raz\u0103 intermediar\u0103 de ac\u0163iune 500-5500 km).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1987, NATO a estimat c\u0103 Pactul de la Var\u015fovia a desf\u0103\u015furat 1360-1365 rachete nucleare cu raz\u0103 scurt\u0103 de ac\u0163iune \u00een Europa de Est. \u00cen 1988, premierul sovietic Gorbaciov \u015fi, \u00een 1989, ministrul sovietic de externe Shevarnadze au anun\u0163at scoaterea unilateral\u0103 a 400 de arme nucleare tactice din Germania de Est (160 pentru avia\u0163ia \u015fi 240 pentru trupele de rachete \u015fi artilerie). De\u015fi mul\u0163i exper\u0163i occidentali au considerat c\u0103 propunerea sovietic\u0103 vizeaz\u0103 atenuarea planurilor Washingtonului de modernizare a for\u0163elor nucleare tactice NATO, acest efect nu a fost realizat \u015fi sovieticii au continuat cu planul lor. Ultimul tren cu arme nucleare tactice sovietice a fost expediat din Germania \u00een Rusia la sf\u00e2r\u015fitul lunii iunie 1991, elimin\u00e2nd astfel toate armele tactice de pe teritoriul \u0163\u0103rilor membre ale Pactului de la Var\u015fovia. \u00cen toamna anului 1991, pre\u015fedintele George Bush a decis s\u0103 elimine sau s\u0103 limiteze armele nucleare at\u00e2t cele strategice, c\u00e2t \u015fi cele tactice. Ini\u0163iativa SUA a fost o surpriz\u0103 pentru mul\u0163i at\u00e2t din fostul  Pact de la Var\u015fovia (a \u201emurit\u201d oficial pe 1 iulie 1991), c\u00e2t \u015fi din NATO, deoarece ini\u0163iativele sovietice timpurii nu fuseser\u0103 primite cu entuziasm la Washington. Cu toate acestea, devenise clar c\u0103 un schimb nuclear era mai pu\u0163in probabil s\u0103 \u00eenceap\u0103 din cauza agresiunii militare dec\u00e2t din cauza unei lans\u0103ri accidentale sau neautorizate. Aceste preocup\u0103ri au fost limitate de tentativa de lovitur\u0103 de stat \u00eempotriva pre\u015fedintelui sovietic Mihail Gorbaciov \u00een august 1991.<\/p>\n\n\n\n

Conspiratorii, Turcia \u015fi armele nucleare de la Incirlik<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

\u00cen absen\u0163a Tratatului privind for\u0163ele nucleare cu raz\u0103 medie de ac\u0163iune (INF), riscul unei noi curse de rachete va cre\u015fte inclusiv \u00een Europa. Analiza propunerii Rusiei din 2020 privind un moratoriu verificabil asupra desf\u0103\u015fur\u0103rii \u00een Europa a rachetelor interzise anterior de Tratatul INF de\u015fi imperfect\u0103, este un punct de plecare. O alt\u0103 op\u0163iune ar fi interzicerea verificabil\u0103 a rachetelor de croazier\u0103 \u015fi balistice lansate de la sol \u015fi posibil purt\u0103toare de \u00eenc\u0103rc\u0103tura nuclear\u0103. Pentru a extinde efortul de dezarmare, Biden \u015fi Putin ar putea solicita Chinei, Fran\u0163ei \u015fi Regatului Unit s\u0103 raporteze asupra de\u0163inerilor totale de arme nucleare \u015fi s\u0103 \u00eenghe\u0163e stocurile nucleare at\u00e2ta timp c\u00e2t Statele Unite \u015fi Rusia urm\u0103resc reduceri profunde, verificabile, ale arsenalelor lor mult mai mari. Noile crize, cum ar fi maltratarea de c\u0103tre Kremlin a disiden\u0163ilor politici ru\u015fi sau amestecul rusesc \u00een Ucraina, ar putea \u00eengreuna cooperarea nuclear\u0103 SUA-Rusia.<\/p>\n\n\n\n

Totu\u015fi, dup\u0103 cum remarc\u0103 Biden \u201epe tot parcursul \u00eendelungatei noastre istoriei a concuren\u0163ei, cele dou\u0103 \u0163\u0103ri ale noastre au reu\u015fit s\u0103 g\u0103seasc\u0103 modalit\u0103\u0163i de a gestiona tensiunile \u015fi de a le \u00eempiedica s\u0103 scape de sub control<\/em>\u201d. Chiar luna trecut\u0103, de exemplu, solda\u0163ii americani au expus din gre\u015feal\u0103 secretele nucleare americane din Europa prin crearea de carduri digitale (Flashcard App [1]<\/a>)  accesibile publicului care con\u0163in  informa\u0163ii sensibile de securitate despre bombele nucleare americane stocate \u00een cinci \u0163\u0103ri NATO. Printre aceste loca\u0163ii era inclus\u0103 inclusiv baza aerian\u0103 Incirlik din Turcia. Acest fapt  ar trebui s\u0103 fie deosebit de alarmant pentru cei preocupa\u0163i de armele nucleare care pot intra pe m\u00e2ini gre\u015fite, av\u00e2nd \u00een vedere istoria Turciei privind \u00eencerc\u0103rile de lovitur\u0103 de stat, sprijinul intern \u00een sc\u0103dere al pre\u015fedintelui turc Erdogan \u015fi politica extern\u0103 din ce \u00een ce mai volatil\u0103 a Turciei. Din toate aceste motive, \u015fi nu numai, SUA ar trebui s\u0103 \u00ee\u015fi scoat\u0103 armele nucleare din Turcia. \u00cen timpul R\u0103zboiului Rece, SUA au sta\u0163ionat B61 – o bomb\u0103 tactic\u0103 nuclear\u0103, gravita\u0163ional\u0103 – \u00een \u0163\u0103rile NATO \u00eentr-un efort de a compensa superioritatea perceput\u0103 a for\u0163elor conven\u0163ionale sovietice \u015fi de a \u201eextinde\u201d descurajarea c\u0103tre alia\u0163ii non-nucleari. \u00cen timp ce amenin\u0163area unei invazii sovietice a disp\u0103rut de mult, riscul ca B61 s\u0103 cad\u0103 pe m\u00e2ini gre\u015fite sau s\u0103 declan\u015feze un schimb nuclear persist\u0103. Ca r\u0103spuns la o tentativ\u0103 de lovitur\u0103 de stat din 2016, guvernul turc a \u00eenchis spa\u0163iul aerian peste Incirlik, a oprit alimentarea cu energie electric\u0103 a bazei \u015fi l-a arestat pe comandantul turc al lui Incirlik pentru c\u0103 ar fi participat la lovitur\u0103 de stat \u015fi a folosit baza pentru a alimenta avioanele care au bombardat parlamentul de la Ankara.<\/p>\n\n\n\n

Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Erdogan se confrunt\u0103 cu crize politice \u015fi economice emergente \u015fi cum rela\u0163iile civil-militare ale Turciei sunt mai tensionate ca oric\u00e2nd, nu poate fi respins\u0103 posibilitatea ca viitorilor conspiratori s\u0103 \u00eencerce s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe bombe. \u00cen plus, m\u0103surile de securitate destinate prevenirii utiliz\u0103rii neautorizate a echipamentelor B61 nu au fost concepute pentru a opri membrii unei armate aliate\/grupare terorist\u0103 s\u0103 le foloseasc\u0103 dac\u0103 au ob\u0163inut acces la acestea. Chiar \u015fi f\u0103r\u0103 a lua \u00een considerare aceste preocup\u0103ri semnificative de securitate, depozitarea armelor nucleare \u00een Turcia nu poate promova interesele Statelor Unite. Turcia nu mai are avioane capabile s\u0103 livreze B61 \u015fi nu permite SUA s\u0103 \u00ee\u015fi \u201eparcheze\u201d propriile avioane cu capacitate nuclear\u0103 la Incirlik. Cu alte cuvinte, dac\u0103 SUA ar fi inten\u0163ionat vreodat\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi foloseasc\u0103 B61-urile cu sediul la Incirlik, avioanele cu capacitate nuclear\u0103 ar trebui mai \u00eent\u00e2i s\u0103 fie transportate \u00een Turcia. Acest lucru, evident, limiteaz\u0103 grav efectul descurajant al armelor nucleare cu sediul la Incirlik. \u015ei mai r\u0103u, sosirea avioanelor americane la Incirlik din alte motive, pe parcursul unei perioade de tensiuni accentuate, ar putea face un adversar s\u0103 cread\u0103 c\u0103 SUA se preg\u0103te\u015fte pentru un atac nuclear, provoc\u00e2nd chiar \u015fi o prim\u0103 lovitur\u0103 nuclear\u0103 preventiv\u0103. Pe scurt, B61-urile desf\u0103\u015furate \u00een special la Incirlik, nu \u00eent\u0103resc descurajarea SUA \u015fi NATO – o fac \u00eens\u0103 for\u0163ele conven\u0163ionale superioare ale NATO \u015fi capacitatea nuclear\u0103 a celei de-a doua lovituri.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cuvintele conducerii Comandamentului European al SUA, nu ar exista \u201enici un dezavantaj militar al retragerii unilaterale a armelor nucleare din Europa<\/em>\u201d. Cu toate acestea, SUA au \u00eenceput s\u0103 implementeze un program de 8 miliarde de dolari pentru a prelungi via\u0163a acestor bombe vechi de \u015fase decenii, chiar dac\u0103 opinia public\u0103 \u015fi politic\u0103 european\u0103 continu\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00eempotriva partaj\u0103rii nucleare a NATO. Aceast\u0103 opozi\u0163ie cresc\u00e2nd\u0103 fa\u0163\u0103 de armele nucleare americane \u00een Europa ar putea evolua c\u0103tre o opozi\u0163ie mai general\u0103 fa\u0163\u0103 de NATO \u015fi ar putea amenin\u0163a stabilitatea pe termen lung a alian\u0163ei. \u00cen timp ce NATO se confrunt\u0103 cu siguran\u0163\u0103 cu provoc\u0103ri serioase, mai ales c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi redefineasc\u0103 strategia \u00een acest\u0103 perioada de noi amenin\u0163\u0103ri la securitatea Europei, c\u00e2t \u015fi cele rezultate din retragerea din r\u0103zboiului din Afganistan, viitorul alian\u0163ei \u015fi locul Turciei \u00een aceasta strategie nu vor depinde de depozitarea armelor nucleare \u00eenvechite \u00eentr-o \u0163ar\u0103 care nici m\u0103car nu are avioane capabile s\u0103 le livreze.<\/p>\n\n\n\n

Din p\u0103cate, se pare c\u0103 pre\u015fedintele Biden nu a discutat aceast\u0103 problem\u0103 presant\u0103 atunci c\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2lnit cu pre\u015fedintele turc, cu Putin \u015fi al\u0163i \u015fefi de stat din NATO la recentul summit de la Bruxelles. C\u00e2nd se va \u00eent\u00e2lni cu liderii NATO \u00een viitor, pre\u015fedintele Biden ar trebui, cel pu\u0163in, s\u0103 lucreze pentru a elimina inutilele \u015fi periculoasele B61 din Turcia. \u00cen orice negociere privind controlul armelor, ar trebui luat\u0103 \u00een considerare retragerea bombelor nucleare B61 ale SUA din Europa \u00een schimbul retragerii armelor nucleare tactice ruse desf\u0103\u015furate \u00een apropierea statelor membre NATO din Europa de Est, din zona Baltic\u0103 (Kaliningrad). <\/u><\/strong>Extragerea armelor nucleare tactice americane din Turcia ar trebui s\u0103 fie doar un pas \u00eentr-un proces de reg\u00e2ndire a politicii nucleare americane, inclusiv revizuirea planurilor actuale de modernizare a triadei nucleare la un cost poten\u0163ial de 1,5 trilioane USD.<\/p>\n\n\n\n

Noua er\u0103 \u00een rela\u0163iile SUA-Turcia (!?)<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Cu c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte ca pre\u015fedintele SUA, Joe Biden, s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu pre\u015fedintele turc Recep Tayyip Erdogan \u00een marja summitului NATO, Erdogan a promis c\u0103 \u00eent\u00e2lnirea va fi una care va transforma rela\u0163iile dintre cele dou\u0103 state. \u00centr-o \u00eent\u00e2lnire virtual\u0103 cu investitorii americani, \u00een luna mai 2021, el a prezis c\u0103 \u00eent\u00e2lnirea va \u201evesti o nou\u0103 er\u0103<\/em>\u201d. Astfel nu a fost o surpriz\u0103 faptul c\u0103, dup\u0103 \u00eencheierea \u00eent\u00e2lnirii de la Bruxelles, Erdogan s-a str\u0103duit s\u0103 descrie discu\u0163ia drept un succes major. \u00centreb\u0103rile care au ap\u0103rut imediat au fost: ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu politicianul furios ale c\u0103rui cuvinte \u015fi ac\u0163iuni \u00eel pun at\u00e2t de des \u00een conflict cu vecinii \u015fi alia\u0163ii s\u0103i? Unde a plecat acel Erdogan? Erdogan de acum a fost conciliant numai pentru publicul din Occident! Acas\u0103, autoritarul Erdogan, hot\u0103r\u00e2t s\u0103 de\u0163in\u0103 puterea, nu a dat niciun semn c\u0103 ar fi redus motoarele.<\/p>\n\n\n\n

De fapt, campania de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a rela\u0163iilor cu Occidentul are drept scop \u00eent\u0103rirea puterii de acas\u0103. La dou\u0103 decenii dup\u0103 ce a ajuns la putere \u00een Turcia \u015fi dup\u0103 ce a erodat \u00een mod constant democra\u0163ia turc\u0103 pentru a-\u015fi consolida propria pozi\u0163ie \u00een timpul anilor \u00een func\u0163ie, Erdogan are nevoie disperat\u0103 s\u0103-\u015fi consolideze imaginea \u00een str\u0103in\u0103tate. A disp\u0103rut – cel pu\u0163in deocamdat\u0103 – demagogul care a dat vina pe \u201eputerile str\u0103ine\u201d pentru o tentativ\u0103 de lovitur\u0103 de stat \u00een 2016, precum \u015fi pentru problemele economice cu care, mai recent, s-a confruntat acas\u0103. \u00cen locul s\u0103u este un diplomat, dornic s\u0103 se simt\u0103 bine cu Biden, cu alia\u0163ii NATO pe care \u00eei respingea at\u00e2t de des \u015fi, mai presus de toate, cu investitorii str\u0103ini care abandoneaz\u0103 Turcia \u00een mas\u0103, l\u0103s\u00e2nd economia – \u015fi popularitatea lui Erdogan \u2013 s\u0103 se \u201dr\u0103suceasc\u0103 \u00een v\u00e2nt\u201d. Dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea de 90 de minute de la Bruxelles, primele lor discu\u0163ii de fond de c\u00e2nd Biden a preluat func\u0163ia \u00een urm\u0103 cu cinci luni, Erdogan a \u00eencercat s\u0103 \u201ddistrug\u0103\u201d diferen\u0163ele semnificative care despart Turcia de SUA dar \u015fi de restul NATO. La r\u00e2ndul s\u0103u, Biden a numit \u00eent\u00e2lnirea \u201epozitiv\u0103 \u015fi productiv\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Dar c\u00e2nd jurnali\u015ftii au intrat \u00een camera de dialog, cei doi au privit \u00een t\u0103cere spre ei, ignor\u00e2nd \u00eentreb\u0103rile reporterilor care doreau dovezi c\u0103, de fapt, s-au f\u0103cut progrese \u00een ceea ce prive\u015fte multiplele probleme controversate dintre Washington \u015fi Ankara. P\u00e2n\u0103 acum, nimeni nu a oferit nicio dovad\u0103 de solu\u0163ionare a lor. Biden a spus c\u0103 cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i vor continua discu\u0163iile. Problemele care \u00eempart Turcia lui Erdogan de alia\u0163ii s\u0103i occidentali sunt spinoase \u015fi complicate.<\/strong> \u00cen partea de sus a agendei se afl\u0103 achizi\u0163ia de c\u0103tre Ankara a sistemelor de rachete sol-aer S-400 din Rusia. SUA \u015fi alia\u0163ii s\u0103i NATO \u00ee\u015fi fac griji c\u0103 operarea sistemului al\u0103turi de flota Turciei de avioane de r\u0103zboi fabricate \u00een America \u015fi Europa va oferi Rusiei date valoroase pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i capacitatea S-400 de a dobor\u00ee \u0163intele NATO. Faptul c\u0103 Turcia le-a dob\u00e2ndit ridic\u0103 o serie de \u00eentreb\u0103ri fundamentale despre locul s\u0103u \u00een alian\u0163\u0103. Aceast\u0103 achizi\u0163ie a dus deja la sanc\u0163iuni SUA \u015fi NATO, inclusiv suspendarea particip\u0103rii Turciei la programul F-35 avioane de genera\u0163ia a V-a. Prima dat\u0103 c\u00e2nd Biden a vorbit cu Erdogan, ca pre\u015fedinte, a fost \u00een aprilie 2021, la c\u00e2teva luni dup\u0103 ce Biden a preluat func\u0163ia. Acea conversa\u0163ie a fost un apel de curtoazie pentru a-l informa pe Erdogan c\u0103 Biden era pe cale s\u0103 recunoasc\u0103 masacrul armenilor din 1915 ca un genocid, un subiect extraordinar de sensibil pentru Turcia.<\/p>\n\n\n\n

Administra\u0163ia Biden s-a pronun\u0163at, de asemenea, ferm \u00eempotriva \u00eenc\u0103lc\u0103rilor drepturilor omului de c\u0103tre regimul Erdogan \u015fi a atacurilor sale asupra rivalilor democra\u0163i. Locul Turciei \u00een alian\u0163a occidental\u0103 a fost problematic de c\u00e2nd Erdogan a urcat la putere. Imaginea sa a suferit atunci c\u00e2nd a \u00eencercat s\u0103 se amestece \u00een alegerile europene, mobiliz\u00e2nd \u00een interesul na\u0163ional al Turciei \u015fi nu numai, aleg\u0103torii de origine turc\u0103 \u00een Olanda \u015fi Germania \u015fi angaj\u00e2ndu-se \u00een acerbe ciocniri verbale cu pre\u015fedintele francez Emmanuel Macron. \u00cen SUA, de\u015fi fostul pre\u015fedinte Donald Trump a acordat o aten\u0163ie redus\u0103 sau deloc asupra respect\u0103rii drepturilor omului \u015fi a mi\u015fc\u0103rilor antidemocratice ale lui Erdogan, imaginea\/comportamentul g\u0103rzilor de corp ale liderului turc au \u015focat protestatarii din Washington \u00een timpul vizitei sale din 2017 \u015fi au l\u0103sat o impresie ur\u00e2t\u0103 \u015fi durabil\u0103. Dar acum, omul care a \u00eencercat s\u0103 devin\u0103 o icoan\u0103 pentru politicienii islami\u015fti din Orientul Mijlociu \u015fi un juc\u0103tor perturbator \u00een Europa se confrunt\u0103 cu reac\u0163ii dure acas\u0103. Combina\u0163ia dintre pandemia de coronavirus \u015fi propria sa gestionare defectuoas\u0103 economic\u0103 creeaz\u0103 probleme grave, sc\u0103z\u00e2nd performan\u0163ele economice care anterior au ajutat la propulsarea popularit\u0103\u0163ii lui Erdogan.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-un ciclu vicios, Erdogan sperie investitorii, exercit\u0103 o presiune suplimentar\u0103 asupra monedei turce\u015fti – lira – \u015fi alimenteaz\u0103 infla\u0163ia. Banca Central\u0103 a majorat ratele dob\u00e2nzilor pentru a controla infla\u0163ia, dar Erdogan l-a demis pe pre\u015fedintele b\u0103ncii, aliment\u00e2nd \u00een continuare ne\u00eencrederea investitorilor. Prin unele m\u0103suri, PIB-ul pe cap de locuitor a sc\u0103zut cu aproape 40% din 2013 \u00eencoace. Lira a ob\u0163inut un impuls remarcabil dup\u0103 discu\u0163iile avute cu Biden, dar a ajuns la aproximativ jum\u0103tate din ceea ce era \u00een 2018.<\/strong> Popularitatea Partidului Justi\u0163ie \u015fi Dezvoltare al lui Erdogan, sau AKP, s-a pr\u0103bu\u015fit, de la 60% \u00een urm\u0103 cu trei ani la doar 27%, potrivit unui sondaj recent. Aprobarea popular\u0103 a lui Erdogan a sc\u0103zut la 40%, sub cifrele rivalilor, precum primarii din Ankara \u015fi Istanbul, care au c\u00e2\u015ftigat alegeri \u00eempotriva candida\u0163ilor ale\u015fi de Erdogan. Erdogan vrea ca Occidentul s\u0103-l ajute s\u0103-\u015fi \u201elustruiasc\u0103\u201d imaginea, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 atrage investitori \u015fi s\u0103 re\u00eenvie cre\u015fterea, nivelul de trai \u015fi popularitatea sa personal\u0103. Dar nu se confrunt\u0103 cu alegeri pentru \u00eenc\u0103 c\u00e2\u0163iva ani \u015fi s-a ar\u0103tat dispus s\u0103 reduc\u0103 normele democratice pentru a-\u015fi asigura pozi\u0163ia.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 are nevoie de ajutor din partea Occidentului, \u015ftie, de asemenea, c\u0103 Occidentul nu vrea s\u0103-l piard\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t r\u0103m\u00e2ne la c\u00e2rma unei Turcii situate la confluen\u0163a intereselor geopoliticii globale<\/strong>. Cei care au sus\u0163inut g\u0103sirea unei modalit\u0103\u0163i de a scoate Turcia din NATO – nu exist\u0103 un mecanism existent pentru a face acest lucru – au fost nevoi\u0163i s\u0103 mediteze asupra ramifica\u0163iilor arunc\u0103rii \u0163\u0103rii \u00een bra\u0163ele Rusiei sau Chinei.<\/strong> Erdogan are, de asemenea, capacitatea de a crea crize de refugia\u0163i \u00een Europa, din cauza popula\u0163iei numeroase de sirieni stabili\u0163i \u00een prezent \u00een Turcia. \u00cen cele din urm\u0103, at\u00e2t Biden, c\u00e2t \u015fi Erdogan par deschi\u015fi la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea rela\u0163iilor – sau cel pu\u0163in la prevenirii deterior\u0103rii lor \u00een continuare. Dar doar Erdogan este hot\u0103r\u00e2t s\u0103 par\u0103 c\u0103 ar fi \u00eenceput o nou\u0103 er\u0103 a leg\u0103turilor calde cu Washingtonul sau cu Europa, ceea ce este o \u00een mod sigur o exagerare.<\/u><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/a> O cartel\u0103 flash sau un card flash este o informa\u0163ie pe ambele p\u0103r\u0163i ale acestuia, care este destinat\u0103 a fi folosit\u0103 ca ajutor \u00een memorare. Fiecare card flash poart\u0103 o \u00eentrebare pe o parte \u015fi un r\u0103spuns pe cealalt\u0103. Pentru solda\u0163ii americani \u00eens\u0103rcina\u0163i cu custodia armelor nucleare \u00een Europa, miza este mare. Protocoalele de securitate sunt lungi, detaliate \u015fi trebuie cunoscute pe de rost. Pentru a simplifica acest proces, unii membri ai serviciului au folosit aplica\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are flashcard vizibile public – dezv\u0103luind din gre\u015feal\u0103 o multitudine de protocoale de securitate sensibile despre armele nucleare americane \u015fi bazele la care sunt stocate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cent\u00e2lnirea mult a\u015fteptat\u0103 dintre pre\u015fedintele turc Recep Tayyip Erdogan \u015fi pre\u015fedintele SUA Joe Biden a mers a\u015fa cum era de a\u015fteptat, f\u0103r\u0103 ca niciuna dintre problemele mari care \u201eotr\u0103vesc leg\u0103turile\u201d dintre cei doi alia\u0163i NATO s\u0103 fie rezolvat\u0103. Ambii lideri au declarat c\u0103 \u00eent\u00e2lnirea de 90 de minute de la finalul summitului NATO, de la Bruxelles, a mers \u201efoarte bine\u201d \u2013 \u00een schimb, Erdogan, jovial, a anun\u0163at c\u0103: \u201eCredem c\u0103 nu exist\u0103 probleme \u00een leg\u0103turile SUA-Turcia (care sunt de nerezolvat) \u015fi c\u0103 domeniile de cooperare pentru noi sunt mai mari dec\u00e2t problemele (noastre)\u201d. Cu toate acestea, comentariile lui Erdogan \u00een timpul unei conferin\u0163e de pres\u0103 ulterioare au oferit pu\u0163ine dovezi. […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":6157,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,19],"tags":[],"class_list":["post-6155","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-america"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6155"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6155"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6155\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6162,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6155\/revisions\/6162"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6157"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6155"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6155"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6155"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}