{"id":6196,"date":"2021-08-01T12:06:16","date_gmt":"2021-08-01T09:06:16","guid":{"rendered":"https:\/\/www.cass-ro.org\/?p=6196"},"modified":"2021-08-01T12:06:21","modified_gmt":"2021-08-01T09:06:21","slug":"sultanul-erdogan-si-confruntarea-sa-cu-rusia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/sultanul-erdogan-si-confruntarea-sa-cu-rusia\/","title":{"rendered":"\u201eSultanul\u201c Erdogan \u015fi confruntarea sa cu Rusia"},"content":{"rendered":"\n

Plecarea lui Merkel, schimbare rela\u0163iilor \u00een Europa<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Rela\u0163ia ruso-turc\u0103 a devenit un factor determinant al unor posibile conflicte \u00eentr-o vast\u0103 regiune care pleac\u0103 din Africa de Nord \u015fi se \u00eentinde p\u00e2n\u0103 \u00een Asia Central\u0103. Obiectivul comun al Turciei \u015fi al Rusiei de a consolida actualul sistem interna\u0163ional multipolar \u00eei determin\u0103 s\u0103 coopereze \u00een multe domenii, dar diferen\u0163ele \u00een rezultatele dorite au dus la confrunt\u0103ri mai frecvente \u00een Siria \u015fi Caucaz. Abilitatea ambelor state de a-\u015fi compartimenta activit\u0103\u0163ile de cooperare \u015fi competitivitate va determina probabil gradul de instabilitate cauzat de politicile lor externe asertive. Statele Unite \u015fi alia\u0163ii s\u0103i trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 c\u0103ile corecte de cooperare cu Turcia pentru a contracara influen\u0163a rus\u0103 \u015fi pentru a limita riscul escalad\u0103rii rapide a teatrelor de conflict \u00eentre Kremlin \u015fi Ankara.<\/p>\n\n\n\n

Am mai spus-o \u015fi o mai spun odat\u0103 consecin\u0163ele plec\u0103rii lui Merkel se vor reg\u0103si \u00een toate evenimentele ce vor urma \u00een anul 2022. Provocarea cheie pentru oricine va prelua conducerea de la Merkel, dup\u0103 \u015faisprezece ani de guvernare, este dubl\u0103: va trebui s\u0103 decid\u0103 ce va face cu rela\u0163iile bilaterale ale Germaniei \u015fi cum o s\u0103 \u00eempart\u0103 priorit\u0103\u0163ile, deseori divergente, ale altor parteneri europeni \u015fi mai ales ale Statelor Unite, Rusiei \u015fi Turciei. Angela Merkel, cel mai longeviv cancelar german dup\u0103 Helmut Kohl \u015fi liderul de facto al Uniunii Europene, \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103se\u015fte oficial biroul \u00een septembrie 2021 dup\u0103 alegerile parlamentare din Germania. Aceast\u0103 schimbare politic\u0103 va avea efecte imediate asupra multor probleme globale, de la criza refugia\u0163ilor la schimb\u0103rile climatice. Fiind o figur\u0103 cheie a continentului \u015fi a politicii europene din secolul al XXI-lea, absen\u0163a Merkel pe scena interna\u0163ional\u0103 va configura noi alian\u0163e \u015fi noi du\u015fm\u0103nii, la fel cum a f\u0103cut-o \u015fi prezen\u0163a ei.<\/p>\n\n\n\n

Doar pu\u0163ini europeni \u015ftiu c\u0103 Merkel vorbe\u015fte ruse\u015fte \u015fi c\u0103 pe biroul ei este a\u015fezat un tablou cu Ecaterina cea Mare, \u00eemp\u0103r\u0103teasa Rusiei. \u00cen ultimii 10 ani, Angela Merkel a reu\u015fit cumva s\u0103 \u0163in\u0103 piept crizelor de pe continentul european. Cei mai mul\u0163i s-au obi\u015fnuit cu ea, motiv pentru care \u00ee\u015fi doresc s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 canelar\u0103 mult timp de acum \u00eenainte. Dar est un fapt care nu va mai avea loc. Cancelarul german Angela Merkel a declarat c\u0103 \u00een opinia sa \u015fase state din vestul Balcanilor ar trebui s\u0103 devin\u0103 membre ale Uniunii Europene, din motive strategice, transmite Reuters. Este o ultim\u0103 \u00eencercare a Cancelarului de a uni Europa Occidental\u0103 cu Balcanii ea suger\u00e2nd influen\u0163a Rusiei \u015fi Chinei \u00een regiune. Germania dore\u015fte cooperarea reciproc avantajoas\u0103 cu Turcia, cu condi\u0163ia ca Turcia s\u0103 continue s\u0103 atenueze tensiunile \u00een Mediterana de Est \u015fi s\u0103 aduc\u0103 o contribu\u0163ie constructiv\u0103 la rezolvarea crizelor regionale.<\/p>\n\n\n\n

Va r\u0103m\u00e2ne acest\u0103 op\u0163iune viabil\u0103 \u015fi dup\u0103 plecarea lui Merkel? Merkel a preluat provoc\u0103rile din ultimele dou\u0103 decenii, al\u0103turi de doi lideri autocra\u0163i din vecin\u0103tatea Europei: rusul Vladimir Putin \u015fi turcul Recep Tayyip Erdogan. Rela\u0163iile dintre UE, Rusia \u015fi Turcia au modelat atmosfera politic\u0103 \u015fi social\u0103 a continentului \u00eenc\u0103 din anii 2000. \u00cen timp ce Rusia \u015fi Turcia au r\u0103mas rivale \u00een timpul primului deceniu al secolului al XXI-lea, au dezvoltat totu\u015fi un parteneriat economic \u015fi militar fragil \u00een Orientul Mijlociu \u015fi Caucazul de Sud. Dup\u0103 ce a fost un aliat tradi\u0163ional al Occidentului \u00eempotriva agresiunii ruse\u015fti timp de secole, schimbarea geopolitic\u0103 a Turciei a afectat rezisten\u0163a UE \u00eempotriva recentelor crize. Multe capitale europene au ezitat cu privire la aspira\u0163iile politice ale Turciei dup\u0103 achizi\u0163ionarea sistemelor de ap\u0103rare ruse\u015fti, alterca\u0163iile cu Grecia din estul Mediteranei sau \u00eenstr\u0103inarea de NATO. \u00cen perioada 1991-2017, Turcia a fost al cincilea importator mondial de arme.<\/p>\n\n\n\n

Turcia s-a bazat istoric pe alia\u0163ii NATO din Statele Unite \u015fi Europa pentru nevoile sale de ap\u0103rare \u015fi securitate. SUA au fost cel mai mare exportator de arme c\u0103tre Turcia, oferind 60% din totalul importurilor sale \u00eentre 2014 \u015fi 2018. Printre \u0163\u0103rile europene, Fran\u0163a, Spania \u015fi Marea Britanie au fost furnizori importan\u0163i. Sub guvernele turce\u015fti dominate de militari din anii 1980 \u015fi 90, importurile sale de arme din SUA au atins recordul. Au fost achizi\u0163ionate avioane de lupt\u0103, rachete, elicoptere, tancuri, nave \u015fi altele care sunt \u00eenc\u0103 utilizate de armata turc\u0103. Cu toate acestea, realiz\u0103rile efective ale Ankarei \u00een industria de ap\u0103rare ar putea restructura complexul militar-industrial al UE \u015fi pozi\u0163ia \u00eempotriva Moscovei. Prezen\u0163a militar\u0103 a Turciei \u00een Libia, Nagorno-Karabah \u015fi Siria \u015fi sprijinul militar continuu pentru Ucraina ar putea \u00eent\u0103ri ap\u0103rarea european\u0103 \u00een urm\u0103torul deceniu dup\u0103 Merkel. \u00cen calitate de membru NATO \u015fi aliat tradi\u0163ional occidental, locul Ankarei \u00een cadrul NATO 2030 Vision ar putea contribui la reechilibrarea rela\u0163iilor Europei cu Rusia.<\/p>\n\n\n\n

Mai mult, se pare c\u0103 Ankara ar schimba cursul complexului militar-industrial european prin v\u00e2nz\u0103rile sale de arme contractate c\u0103tre Cehia, Ungaria, Letonia \u015fi Polonia. Bayraktar TB2, cunoscut\u0103 popular sub numele de \u201eV\u00e2n\u0103tor de Pantsir\u201d (Pantsir, fiind sistemul rusesc antirachet\u0103), este un sistem de drone – avioane tactice f\u0103r\u0103 pilot, de altitudine medie, cu raz\u0103 lung\u0103 de ac\u0163iune. Aceste avioane f\u0103r\u0103 pilot sunt considerate bijuteriile coroanei arsenalului de drone ale Turciei, av\u00e2nd mii de ore de zbor \u00een condi\u0163ii de lupt\u0103, executate \u00een regiuni de conflict din Africa de Nord, p\u00e2n\u0103 \u00een Caucaz. Acum doi ani, For\u0163ele Armate din Ucraina au primit primul vehicul aerian f\u0103r\u0103 pilot armat Bayraktar TB2. \u00cen plus, la \u00eenceputul lunii octombrie 2020 , firma turc\u0103 produc\u0103toare a raportat c\u0103 Ucraina negociaz\u0103 cump\u0103rarea a 48 de drone Bayraktar TB2 suplimentare din Turcia. Rusia se teme foarte mult de apari\u0163ia acestor drone, deoarece acestea au dat rezultate excelente \u00een lupta \u00eempotriva sistemelor moderne de ap\u0103rare aerian\u0103 fabricate de Rusia.<\/p>\n\n\n\n

Pe lista ”victimelor” dronei turce\u015fti sunt peste 10 sisteme Pantsir sau sistemele Tor \u015fi Osa, precum \u015fi sute de tancuri \u015fi transportoare blindate, relateaz\u0103 publica\u0163ia Defence-blog. Ca partener emergent al \u0163\u0103rilor baltice, Turcia inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103-\u015fi extind\u0103 influen\u0163a asupra Belarusului, singurul stat client al Rusiei r\u0103mas din Europa de Est. Astfel, Ankara ar putea fi un concurent al Moscovei \u015fi un important aliat al UE dup\u0103 \u00eencheierea mandatului lui Merkel.  Pe de alt\u0103 parte, Kremlinul urm\u0103re\u015fte mi\u015fc\u0103rile Turciei \u00een \u0163\u0103rile limitrofe. Moscova atribuie importan\u0163a sl\u0103birii leg\u0103turilor dintre Europa \u015fi Turcia.  Implicat\u0103 puternic \u00een estul Mediteranei, Rusia creeaz\u0103 multe riscuri de securitate pentru UE. Ankara \u015fi Moscova \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi creasc\u0103 impactul asupra guvernelor eurosceptice ale UE, precum Ungaria \u015fi Polonia prin \u00eencercarea de a livra sisteme moderne de arme. Chiar \u00eenainte de septembrie 2021 (alegerile din Germania), Europa \u015fi vecin\u0103tatea ei au devenit obiectul marelui joc dintre Rusia \u015fi Turcia.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, \u00eengrijorarea reciproc\u0103 a UE, a SUA \u015fi a conduceri NATO cu privire la drepturile omului \u015fi a democra\u0163ie ar putea \u00eempiedica un parteneriat imediat cu Turcia. De la criza refugia\u0163ilor la acuza\u0163iile reciproce de ingerin\u0163\u0103 \u00een afaceri interne, rela\u0163ia dintre Europa \u015fi Turcia are multe probleme de dep\u0103\u015fit. Dac\u0103 Ankara \u015fi Bruxelles vor dezvolta o \u00een\u0163elegere reciproc\u0103, parteneriatul lor ar putea, de asemenea, remodela natura rela\u0163iilor Europei cu Rusia. \u00cen caz contrar, cooperarea ruso-turc\u0103 \u00een vecin\u0103tatea estic\u0103 a Europei ar putea amenin\u0163a unitatea \u015fi puterea Uniunii dup\u0103 plecarea lui Merkel.<\/p>\n\n\n\n

Competi\u0163ia \u00eentre Rusia si Turcia conduce conflictele \u00een Orientul Mijlociu L\u0103rgit<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Pre\u015fedintele rus Vladimir Putin \u015fi pre\u015fedintele turc Recep Tayyip Erdogan \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc opozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de actuala ordine interna\u0163ional\u0103 condus\u0103 de Occident. Erdogan vrea s\u0103 transforme \u201dNoua Turcia\u201d \u00eentr-o putere global\u0103 independent\u0103 \u015fi influent\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp un membru cheie al NATO. El consider\u0103 c\u0103 angajamentul cu Rusia este crucial pentru extinderea influen\u0163ei Turciei \u015fi diversificarea partenerilor s\u0103i dincolo de Occident. Putin vrea s\u0103 submineze institu\u0163iile conduse de Occident \u015fi s\u0103 restabileasc\u0103 Rusia ca actor esen\u0163ial \u00eentr-o lume multipolar\u0103 \u015fi vede obiectivul Turciei de independen\u0163\u0103 strategic\u0103 ca fiind esen\u0163ial pentru exacerbarea diviziunilor politice din Occident \u015fi subminarea NATO.<\/p>\n\n\n\n

Rusia \u015fi Turcia \u00ee\u015fi \u00eempart efectiv conflictele \u015fi men\u0163in cu succes un contact diplomatic regulat, \u00een ciuda sprijinirii p\u0103r\u0163ilor opuse \u00een conflictele din Siria, Libia \u015fi, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 limitat\u0103, \u00een Nagorno-Karabah. Aceste canale au r\u0103mas intacte de-a lungul crizelor geopolitice sau escalad\u0103rilor care ar fi putut determina alte na\u0163iuni aflate \u00een pozi\u0163ii similare s\u0103 \u00eentrerup\u0103 rela\u0163iile diplomatice. Cea mai mare concuren\u0163\u0103 ruso-turc\u0103 are loc \u00een apropierea celor mai importante regiuni de interes ale ambelor \u0163\u0103ri, nu \u00een teritorii \u00eendep\u0103rtate. Turcia amenin\u0163\u0103 din ce \u00een ce mai mult sfera de influen\u0163\u0103 principal\u0103 a Rusiei prin comunicare cultural\u0103 \u015fi militar\u0103 c\u0103tre comunit\u0103\u0163ile turco-musulmane din fosta Uniune Sovietic\u0103 \u015fi alte zone cu interese ruse majore. Aici vorbim de Crimeea \u00een primul r\u00e2nd. Rusia poate restric\u0163iona comportamentul Ankarei \u00een Siria cu amenin\u0163area unei ofensive pro-regim \u00een provincia Idlib, la grani\u0163a Turciei. O ofensiv\u0103 rus\u0103 ar putea determina 3 milioane de sirieni s\u0103 fug\u0103 spre nord – poate cel mai mare pericol pentru economia Turciei deja \u00een dificultate \u015fi pentru sprijinul electoral al lui Erdogan.<\/p>\n\n\n\n

Rusia r\u0103m\u00e2ne principalul agent de putere din Caucaz dup\u0103 ce a intermediat \u00eencetarea focului Armenia-Azerbaidjan \u00een noiembrie 2020. Kremlinul ar putea acorda prioritate politicilor din ce \u00een ce mai ostile fa\u0163\u0103 de Turcia ca r\u0103spuns la ac\u0163iunile turce\u015fti \u00een teatre apropiate de interesele principale ale Kremlinului. Ambele state sunt din ce \u00een ce mai dispuse s\u0103 intervin\u0103 \u00een conflictele \u015fi crizele din str\u0103in\u0103tate \u00een avantajul lor. Kremlinul dore\u015fte s\u0103 p\u0103streze domina\u0163ia \u00een spa\u0163iu al Uniunii Sovietice, s\u0103 creasc\u0103 capacitatea Rusiei de a proiecta for\u0163a la nivel global \u015fi s\u0103 extind\u0103 activele economice \u015fi bazele militare ruse\u015fti \u00een Orientul Mijlociu. Aceste ac\u0163iuni se opun adesea efortului Ankarei de a consolida conducerea turc\u0103 \u00een apropierea grani\u0163elor sale, \u00een lumea turco-musulman\u0103 \u015fi \u00een r\u00e2ndul \u0163\u0103rilor \u00een curs de dezvoltare din Africa sub-saharian\u0103 \u015fi din restul Asiei.<\/p>\n\n\n\n

Turcia recruteaz\u0103 militari sirieni pentru Afganistan<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Turcia este, de asemenea, din ce \u00een ce mai dispus\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foare for\u0163ele armate \u015fi echipamentele militare \u00een str\u0103in\u0103tate pentru a forma conflictele \u00een propriul avantaj \u2013 spre exemplu \u00een Libia \u015fi Nagorno-Karabah: sprijinul militar al Turciei a \u00eencurajat \u015fi a permis ofensiva Azerbaidjanului \u00een Nagorno-Karabah la sf\u00e2r\u015fitul anului 2020, oferind la un cost redus oportunitate de a spori rolul Turciei \u00een Caucaz \u015fi de a deschide un nou teatru de competi\u0163ie cu Rusia. \u00cen mod similar, combina\u0163ia Turciei de utilizare a dronelor, desf\u0103\u015furarea for\u0163ei prin proxi \u015fi consilierea militar\u0103 a mutat echilibrul for\u0163elor din Libia \u00een avantajul for\u0163elor sus\u0163inute de Turcia la \u00eenceputul anului 2020. Acum avem \u00een joc Afganistanul aflat la grani\u0163a cu Tadjikistanul. \u015eeful diploma\u0163iei ruse Serghei Lavrov a declarat c\u0103 situa\u0163ia din Afganistan are tendin\u0163a s\u0103 se deterioreze rapid \u015fi a dat asigur\u0103ri c\u0103 Moscova este gata s\u0103-\u015fi apere alia\u0163ii regionali dac\u0103 va fi necesar, informeaz\u0103 Reuters.<\/p>\n\n\n\n

Pre\u015fedintele rus Vladimir Putin i-a spus lomologului s\u0103u tadjic Emomali Rahmon c\u0103 Moscova va ajuta dac\u0103 va fi necesar fosta republic\u0103 sovietic\u0103 afectat\u0103 de consecin\u0163ele retragerii for\u0163elor NATO din \u0163ara vecin\u0103 Afganistan. Moscova este interesat\u0103 de securitatea zonei sale adiacente \u015fi se teme de conflicte la granita cu Afganistanul. Jocul Turciei \u00een Afganistan ne duce cu g\u00e2ndul la faptul c\u0103 o ofert\u0103 reu\u015fit\u0103 \u00een stabilizarea Afganistanului sau \u00een sprijinirea liderilor interni actuali ar putea demonstra c\u0103 Turcia este un juc\u0103tor necesar \u00een regiune \u015fi un partener important de securitate al alia\u0163ilor s\u0103i din NATO. Astfel Ankara ar putea \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i rela\u0163iile sale cu SUA \u015fi ar putea cre\u015fte influen\u0163a turceasc\u0103 asupra Statelor Unite, intensific\u00e2nd o misiune cheie \u00eencurajat\u0103 de NATO \u00een Afganistan. Un punct de sprijin militaro-diplomatic turc \u00een Afganistan ar putea oferi c\u00e2\u015ftiguri suplimentare Turciei, cum ar fi accesul economic, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea pozi\u0163iei sale de securitate global\u0103 \u015fi o proiec\u0163ie mai mare a puterii \u00een Asia Central\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Planul Turciei de a asigura securitatea aeroportului din Kabul este probabil \u015fi o \u00eencercare de a profita de unii din banii pe care Ankara i-a investit deja \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi de a-\u015fi crea o platform\u0103 de influen\u0163\u0103 politico-militar\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 tampon pentru drumul spre Asia de est. De exemplu, 90 la sut\u0103 din cele 76 de companii turce\u015fti care activeaz\u0103 \u00een Afganistan lucreaz\u0103 \u00een sectoarele construc\u0163iilor \u015fi \u00een calitate de contractori. Aceste companii au dezvoltat 701 de proiecte \u00eentre 2003 \u015fi 2018, \u00een valoare total\u0103 de aproximativ 6,6 miliarde de dolari. Drept urmare, poporul afgan are o percep\u0163ie general\u0103 pozitiv\u0103 asupra Turciei. Talibanii \u00eens\u0103 au criticat planul Turciei de a proteja aeroportul, dar \u015fi-au exprimat speran\u0163a unor leg\u0103turi str\u00e2nse cu Ankara dup\u0103 retragerea trupelor.<\/p>\n\n\n\n

unt rapoarte ale serviciilor de informa\u0163ii despre planurile Turciei de a recruta lupt\u0103tori sirieni care vor fi desf\u0103\u015fura\u0163i pentru  securizarea Aeroportului Interna\u0163ional Kabul. Oficialii turci sunt \u00een discu\u0163ii cu cel pu\u0163in \u015fase fac\u0163iuni siriene sprijinite de turci pentru a preg\u0103ti o rund\u0103 ini\u0163ial\u0103 de 2.000 de sirieni \u00een calitate de contractori priva\u0163i pentru desf\u0103\u015furarea \u00een Afganistan. Compania militar\u0103 privat\u0103 turc\u0103 SADAT va conduce probabil recrutarea \u015fi transferul mercenarilor sirieni \u00een Afganistan, \u00een conformitate cu responsabilit\u0103\u0163ile sale din trecut \u00een Libia \u015fi Nagorno-Karabah.  <\/p>\n\n\n\n

Re\u0163ea interna\u0163ional\u0103 de interac\u0163iuni turco-ruse<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Desf\u0103\u015furarea extins\u0103 a for\u0163elor conven\u0163ionale \u015fi a proxilor de c\u0103tre Rusia \u015fi Turcia cre\u015fte riscul escalad\u0103rii \u00een mai multe teatre de opera\u0163iuni. Utilizarea de c\u0103tre Rusia \u015fi Turcia a companiilor militare private (Wagner-Rusia \u015fi SADAT-Turcia), a puterii aeriene complexe, inclusiv a vehiculelor aeriene f\u0103r\u0103 pilot \u015fi a voin\u0163ei de a transforma conflictele locale \u00een fronturi interna\u0163ionale au construit o re\u0163ea interna\u0163ional\u0103 fragil\u0103 de interac\u0163iuni turco-ruse – inclusiv \u00een Ucraina, Asia Central\u0103 \u015fi Marea Neagr\u0103. Oricare dintre actori poate escalada \u00eentr-un teatru de conflict ca r\u0103spuns la ac\u0163iunile din alt teatru de conflict. Ambele caut\u0103 oportunit\u0103\u0163i cu costuri reduse de a-l perturba pe cel\u0103lalt atunci c\u00e2nd este necesar \u015fi ofer\u0103 concesii alteori pentru a-\u015fi maximiza p\u00e2rghia \u00een diferite teatre. De exemplu, Rusia a efectuat numeroase atacuri aeriene \u00eempotriva fac\u0163iunilor siriene sprijinite de turci, dup\u0103 rapoartele despre recrutarea turc\u0103 \u015fi desf\u0103\u015furarea sirienilor \u00een Azerbaidjan \u00een sprijinul campaniei din Nagorno-Karabah.<\/p>\n\n\n\n

Statele Unite \u015fi alia\u0163ii s\u0103i vor trebui s\u0103 opereze \u00een jurul acestei dinamici complexe pentru anii urm\u0103tori. Ankara va r\u0103m\u00e2ne dependent\u0103 de NATO pentru multe dintre cerin\u0163ele sale de securitate, chiar \u015fi \u00een timp ce \u00ee\u015fi va consolida un rol mai independent \u015fi mai influent. Ambele aspecte ale strategiei turce\u015fti sunt anterioare lui Erdogan \u015fi probabil vor dep\u0103\u015fi guvernul s\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 factorii de decizie politici americani \u015fi alia\u0163i \u00een\u0163eleg calculul strategic unic al Turciei, alian\u0163a NATO \u015fi parteneriatul SUA-Turcia pot g\u0103si c\u0103ile corecte de cooperare pentru a contracara influen\u0163a rus\u0103 \u00een teatrele cheie \u015fi pentru a limita riscul escalad\u0103rii rapide a unui posibil conflict \u00eentre Rusia \u015fi Turcia \u00een actualele teatre de opera\u0163iuni.<\/p>\n\n\n\n

Mitul fondator al \u201dNoii Turcii\u201d a lui Erdogan<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Unele date servesc drept repere iar pentru pre\u015fedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, 15 iulie 2016 este una dintre ele. \u00cencercarea e\u015fuat\u0103 de lovitur\u0103 de stat pentru \u00eendep\u0103rtarea lui Erdogan, a devenit mitul fondator al \u201eNoii Turcii\u201d \u00een istoriografia \u201dSultanului de la Ankara\u201d. De cinci ani, aniversarea zilei de 15 iulie a devenit o s\u0103rb\u0103toare a victoriei lui Erdogan care l-a ajutat s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 democra\u0163ia parlamentar\u0103 a \u0163\u0103rii cu guvernarea sub pre\u015fedin\u0163ia sa executiv\u0103. Data marcheaz\u0103, de asemenea, comemorarea celor 251 \u201emartiri\u201d care \u015fi-au pierdut via\u0163a prin suprimarea \u00eencerc\u0103rii de lovitur\u0103 de stat.<\/p>\n\n\n\n

Ceremoniile comemorative s-au desf\u0103\u015furat \u00een toat\u0103 \u0163ara, \u00een special \u00een Istanbul, unde au fost  cele mai  multe victime, \u00een special \u00een timpul ciocnirilor de pe podul Bosfor care leag\u0103 continentul asiatic de Europa. Ast\u0103zi \u015ftim c\u0103 peste 8.500 de militari, 35 de avioane militare, 37 de elicoptere, 246 de tancuri \u015fi transportoare blindate \u015fi trei nave ale marinei au participat la \u00eencercarea de lovitur\u0103 de stat, cu aproximativ 4.000 de arme u\u015foare. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aproape 621.000 de militari ai for\u0163elor armate turce\u015fti \u015fi 1.056 de avioane, 434 de elicoptere, 102 nave ale marinei \u015fi aproximativ 1.800 de tancuri au r\u0103mas imobilizate \u00een caz\u0103rmi.<\/p>\n\n\n\n

Aceste cifre indic\u0103 faptul c\u0103 \u00eencercarea de lovitur\u0103 de stat a fost sortit\u0103 e\u015fecului de la \u00eenceput. Cu toate acestea, \u00een noaptea loviturii de stat, Erdogan a declarat lovitura de stat o binecuv\u00e2ntare \u015fi apoi a folosit \u00eentreaga sag\u0103 pentru a-\u015fi \u00eendeplini ambi\u0163ia de a fonda \u201eNoua Turcia\u201d sub conducerea sa autoritar\u0103. Guvernul nu a pierdut nicio secund\u0103 \u00eenainte s\u0103 afirme c\u0103 fostul s\u0103u aliat, clericul Fethullah Gulen, care locuie\u015fte \u00een Statele Unite, a fost vinovatul \u00eencerc\u0103rii de lovitur\u0103 de stat. Orice institu\u0163ie \u015fi indivizi afilia\u0163i cu el la orice nivel au fost\/sunt considera\u0163i terori\u015fti \u015fi membri ai a\u015fa-numitei Organiza\u0163ii de Teroare Fethullah Gulen (FETO).<\/p>\n\n\n\n

Gulen \u015fi lovitura de stat<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

\u00cen limbajul oficial al Turciei, leg\u0103tura dintre Gulen \u015fi \u00eencercarea de lovitur\u0103 de stat este o concluzie a actualei puteri. Oricine ar putea pune la \u00eendoial\u0103 validitatea acuza\u0163iei ar avea probleme. \u0162\u0103rile care ezit\u0103 s\u0103 agreeze revendic\u0103rile oficiale turce\u015fti au fost condamnate ca facilitatori ai complotului perfid al lui Gulen \u00eempotriva Turciei. Statele Unite \u015fi Uniunea European\u0103 – lumea occidental\u0103 \u00een general – sunt de asemenea implicate \u00een aceast\u0103 nara\u0163iune, \u00eentruc\u00e2t clientela islamist\u0103 \u015fi na\u0163ionalist\u0103 a actualului regim consider\u0103 c\u0103 puterile occidentale au sus\u0163inut \u00eencercarea de lovitur\u0103 de stat. Represiunea grea din urma loviturii de stat nu s-a limitat la gulen-i\u015fti. Represiunea a vizat \u00eentreaga opozi\u0163ie: liderii, membrii \u015fi adep\u0163ii ai Partidului Democrat al Poporului (kurd), militarii cu studii \u00een str\u0103in\u0103tate, judec\u0103tori, poli\u0163i\u015fti, procurori \u015fi jurnali\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

Conform datelor oficiale publicate pe 14 iulie 2021, aproximativ 4.890 de persoane au fost condamnate la \u00eenchisoare – 3.000 dintre ele pe via\u0163\u0103. Patruzeci \u015fi patru de mii de militari au fost expulza\u0163i din for\u0163ele armate. Asocia\u0163ia Turc\u0103 pentru Drepturile Omului \u015fi Funda\u0163ia pentru Drepturile Omului au anun\u0163at c\u0103 aproape 140.000 de func\u0163ionari publici au fost concedia\u0163i \u00een mod arbitrar. Dreptul lor de a obiecta a fost refuzat \u00een timpul st\u0103rii de urgen\u0163\u0103 care a fost \u00een vigoare \u00een perioada 2016-2018, iar majorit\u0103\u0163ii acestora li s-au refuzat locurile de munc\u0103 din sectorul public \u015fi privat. Urm\u0103rile \u00eencerc\u0103rii de lovitur\u0103 de stat au dus la un referendum privind schimb\u0103rile constitu\u0163ionale, care a adus la transformarea unei pre\u015fedin\u0163ii \u00eentr-una executiv\u0103 care renun\u0163\u0103 la orice fel de mecanism de verificare \u015fi echilibru. Sistemul judiciar \u015fi-a pierdut statutul de independent \u015fi a devenit subordonat pre\u015fedintelui ca urmare a schimb\u0103rii constitu\u0163ionale. Postul de prim ministru a fost anulat, iar \u00eentreaga autoritate executiv\u0103 a fost transferat\u0103 pre\u015fedintelui.<\/p>\n\n\n\n

Sistemul preziden\u0163ial turc nu are nicio asem\u0103nare cu modelele americane sau franceze. Are tr\u0103s\u0103turi mai comune cu tipul de pre\u015fedin\u0163ie \u201dcaudillo\u201d care a predominat \u00een \u0163\u0103rile sud-americane \u00een timpul R\u0103zboiului Rece. C\u00e2nd Erdogan a devenit pre\u015fedinte ales al \u0163\u0103rii, a explicat ce fel de pre\u015fedin\u0163ie executiv\u0103 are \u00een vedere. \u201eSistemul american este inacceptabil pentru noi<\/em>\u201d, a spus el. \u201eImagina\u0163i-v\u0103 dac\u0103 un partid de opozi\u0163ie controleaz\u0103 organul legislativ. Nu vor l\u0103sa pre\u015fedintele s\u0103 fac\u0103 nimic ca autoritate executiv\u0103 <\/em>“. 15 iulie poate fi interpretat ca un reper pentru schimbarea regimului \u00een Turcia. \u00cen ceea ce prive\u015fte o Nou\u0103 Turcia emergent\u0103, \u00eentr-adev\u0103r merit\u0103 s\u0103 fie perceput\u0103 ca atare. A fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, o etap\u0103 important\u0103 \u00een desfiin\u0163area statului de drept. Turcia a fost un candidat pentru aderarea la UE.<\/p>\n\n\n\n

\u0162ara, de\u015fi treptat, s-a mutat de la o democra\u0163ie incipient\u0103 la o autocra\u0163ie. Anumi\u0163i politologi numesc actuala stare  \u201dautoritarism competitiv\u201d, deoarece unele partide de opozi\u0163ie func\u0163ioneaz\u0103 \u00een continuare \u015fi nu sunt interzise. Na\u015fterea unei noi Turcii \u015fi 15 iulie a fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un mit fundamental. Cu toate acestea, pentru Erdogan, consolidarea puterii sale este departe de a fi sigur\u0103. La alegerile locale din 2019, Erdogan \u015fi-a pierdut principalele circumscrip\u0163ii: metropola Istanbul, capitala Ankara \u015fi toate provinciile majore care genereaz\u0103 dou\u0103 treimi din produsul intern brut al Turciei. Sprijinul s\u0103u popular din ce \u00een ce mai sc\u0103zut din cauza condi\u0163iilor mizerabile ale economiei – \u00een mare parte propria sa crea\u0163ie – s-a ad\u0103ugat la problemele sale deja existente. Pentru el, viitoarele alegeri preziden\u0163iale \u015fi parlamentare programate odat\u0103 cu centenarul republicii \u00een 2023 sunt \u00eengrijor\u0103toare. Dac\u0103 privi\u0163i ratingurile de votare ale pre\u015fedintelui Erdogan \u00eempreun\u0103 cu un context economic dificil, este destul de greu s\u0103 v\u0103 imagina\u0163i cu adev\u0103rat condi\u0163iile din urm\u0103toarele 12 luni, pentru ca ace\u015ftia s\u0103 considere c\u0103 alegerile arat\u0103 favorabile.<\/p>\n\n\n\n

\u201dBanca Mondial\u0103 estimeaz\u0103 c\u0103 peste 1,5 milioane de turci au sc\u0103zut sub pragul s\u0103r\u0103ciei anul trecut. Iar un indice Gini al distribu\u0163iei veniturilor \u015fi a bog\u0103\u0163iei arat\u0103 c\u0103 inegalitatea a crescut din 2011 \u015fi s-a accelerat din 2013, elimin\u00e2nd c\u00e2\u015ftigurile mari realizate \u00een 2006-2010 \u00een timpul primului deceniu al lui Erdogan la conducere<\/em> \u201d, se arat\u0103 \u00een raportul Reuters. Problema lui Erdogan este c\u0103 nu \u015fi-a putut consolida puterea asupra Noii sale Turcii.  Dac\u0103 va c\u00e2\u015ftiga \u00een 2023, atunci 15 iulie va fi \u00eentr-adev\u0103r \u00eenregistrat ca cea mai important\u0103 etap\u0103 crucial\u0103 \u00een odiseea lui Erdogan c\u0103tre puterea absolut\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Plecarea lui Merkel, schimbare rela\u0163iilor \u00een Europa Rela\u0163ia ruso-turc\u0103 a devenit un factor determinant al unor posibile conflicte \u00eentr-o vast\u0103 regiune care pleac\u0103 din Africa de Nord \u015fi se \u00eentinde p\u00e2n\u0103 \u00een Asia Central\u0103. Obiectivul comun al Turciei \u015fi al Rusiei de a consolida actualul sistem interna\u0163ional multipolar \u00eei determin\u0103 s\u0103 coopereze \u00een multe domenii, dar diferen\u0163ele \u00een rezultatele dorite au dus la confrunt\u0103ri mai frecvente \u00een Siria \u015fi Caucaz. Abilitatea ambelor state de a-\u015fi compartimenta activit\u0103\u0163ile de cooperare \u015fi competitivitate va determina probabil gradul de instabilitate cauzat de politicile lor externe asertive. Statele Unite \u015fi alia\u0163ii s\u0103i trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 c\u0103ile corecte de cooperare cu Turcia pentru a contracara […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":6197,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,21],"tags":[],"class_list":["post-6196","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-europarusia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6196"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6196"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6196\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6199,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6196\/revisions\/6199"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6197"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6196"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6196"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6196"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}