Majoritatea anali\u015ftilor au vorbit despre Afganistan \u00een ultimele zile. Nu vreau s\u0103 reiau cronologia evenimentelor de recuperare a capitalei Kabul de c\u0103tre talibani. Vreau s\u0103 fac o analiz\u0103 a ceea ce a dus la acest final \u015fi la consecin\u0163ele geopolitice ale \u201eR\u0103zboiului \u00eempotriva terorii\u201d. Sunt elemente noi care nu au fost spuse p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment.<\/p>\n\n\n\n
\u201eR\u0103zboiul \u00eempotriva terorii\u201d este \u015ftirea de ieri, cum spun politicienii, fiind \u00eenlocuit\u0103 de \u015ftirea de ast\u0103zi \u201drevenirea marilor rivalit\u0103\u0163i de putere\u201d. Cre\u015fterea Chinei, r\u0103zboiul de dezinformare\/m\u0103surile active ale Rusiei \u015fi cre\u015fterea intensit\u0103\u0163ii r\u0103zboiului cibernetic sunt problemele care domin\u0103 acum geopolitica. R\u0103zboiul lui George W. Bush \u00een Afganistan dup\u0103 11 septembrie pare acum o parte a istoriei la fel ca Marele Joc Victorian. Pentru mul\u0163i, \u201eNu interveni\u0163i\u201d este lec\u0163ia evident\u0103. Dar, de multe ori, r\u0103zboiul este inevitabil. Interven\u0163ia militar\u0103 NATO \u00een Afganistan, generat\u0103 de atacurile re\u0163elei Al-Qaida asupra SUA pe 11 septembrie 2001, a fost prima \u015fi singura dat\u0103 c\u00e2nd Alian\u0163a Nord-Atlantic\u0103 a invocat Articolul 5 privind ap\u0103rarea colectiv\u0103, potrivit principiului c\u0103 un atac asupra unui aliat este considerat un atac asupra tuturor.<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 dou\u0103 decenii, exist\u0103 disensiuni care afecteaz\u0103 pozi\u0163ia unitar\u0103 referitoare la modul de \u00eencheiere a “celui mai lung r\u0103zboi al Americii”. \u00cen momentul \u00een care insurgen\u0163ii talibani \u00eenconjuraser\u0103 ora\u015ful Kabul, Ben Wallace, ministrul britanic al Ap\u0103r\u0103rii, a dezv\u0103luit c\u0103 \u00eencercase anul acesta s\u0103 formeze o coali\u0163ie a \u0163\u0103rilor NATO cu pozi\u0163ii similare \u00een scopul men\u0163inerii unei anumite prezen\u0163e militare \u00een Afganistan. Lordul George Robertson, care era secretar general al NATO \u00een momentul atentatelor produse \u00een SUA, \u00een septembrie 2001, \u015fi care a activat Articolul 5 dup\u0103 c\u00e2teva ore de la tragicul eveniment de la Turnurile Gemene, a sugerat c\u0103 lipsa de unitate \u00een cadrul Alian\u0163ei este d\u0103un\u0103toare. “Este sl\u0103bit\u0103 Alian\u0163a Nord-Atlantic\u0103 deoarece principiul \u00abmergem \u00eempreun\u0103, ne retragem \u00eempreun\u0103\u00bb pare s\u0103 fi fost abandonat at\u00e2t de Donald Trump, c\u00e2t \u015fi de Joe Biden<\/em>“, a declarat lordul George Robertson pentru Financial Time.<\/p>\n\n\n\n Oficiali din cadrul Administra\u0163iei Biden s-au consultat cu alia\u0163ii \u00een efortul de a dep\u0103\u015fi abordarea izola\u0163ionist\u0103 din perioada lui Trump. \u00cens\u0103, \u00een cazul Afganistanului, unii membri ai NATO s-au pl\u00e2ns c\u0103 Washingtonul i-a pus \u00een fa\u0163a faptului \u00eemplinit. “Au fost discu\u0163ii \u00eendelungate, Statele Unite au ascultat opiniile, dar Biden a luat decizia politic\u0103<\/em>“, a declarat un oficial care cunoa\u015fte modul \u00een care a fost f\u0103cut\u0103 planificarea retragerii trupelor. Trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m din e\u015fecurile noastre din Afganistan, sau ne vom g\u0103si \u00eenc\u0103 o dat\u0103 lupt\u00e2nd f\u0103r\u0103 o strategie coerent\u0103, \u00eempotriva unui inamic ale c\u0103rui scopuri \u015fi obiective ne sunt str\u0103ine, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 despre a c\u0103rei cultur\u0103 nu \u015ftim nimic. S-a \u00eent\u00e2mplat exact ca \u00een Somalia unde triburile adversare s-au unit \u00eempotriva americanilor. \u015ei acolo cultura tribal\u0103 a triumfat pentru c\u0103 nu a fost cunoscut\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen Afganistan nu a existat o strategie clar\u0103 \u015fi m\u0103surabil\u0103. \u00cen momente diferite, misiunea a fost capturarea celor din spatele atacurilor asupra Turnurilor Gemene, \u00eendep\u0103rtarea talibanilor, stoparea produc\u0163iei de opiu, stabilirea unui guvern democratic \u015fi instalarea drepturilor omului de rit occidentale. Acest lucru a fost fundamental naiv \u00eentr-o \u0163ar\u0103 plin\u0103 de decenii de r\u0103zboi fratricid \u015fi de un sistem vechi de secole de politic\u0103 tribal\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m ca, at\u00e2t sovieticii c\u00e2t \u015fi americani au intrat \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een plin r\u0103zboi civil. R\u0103zboiul civil a \u00eenceput \u00een Afganistan \u00een toamna 1978, cu 14-15 luni \u00eenaintea invaziei sovietic\u0103. El a fost o consecin\u0163a direct\u0103 a politicilor de comunizare agresiv\u0103 a \u0163\u0103rii, \u00eencepute de Partidului Democratic al Poporului din Afganistan, de orientare pro-sovietic\u0103.<\/p>\n\n\n\n Decizia pre\u015fedintelui Biden de a pune cap\u0103t prezen\u0163ei militare a SUA \u00een Afganistan este una popular\u0103 printre americani, dar a precipitat un dezastru pentru Afganistan. Spre deosebire de predecesorii s\u0103i, Biden a f\u0103cut o alegere clar\u0103 cu privire la ce s\u0103 fac\u0103 \u00een Afganistan. “Nu voi induce \u00een eroare poporul american sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 doar pu\u0163in mai mult timp ar face diferen\u0163a<\/em>“, a spus el. \u00centoarcerea guvern\u0103rii talibanilor \u00een Afganistan la 20 de ani dup\u0103 eliminarea grupului de c\u0103tre o coali\u0163ie condus\u0103 de SUA a constituit un mare \u015foc, \u00een primul r\u00e2nd pentru popula\u0163ia afgan\u0103 \u015fi nu numai.<\/p>\n\n\n\n Cu toate numeroasele defecte ale guvernul central afgan, acum dizolvat, \u00een ace\u015fti 20 de ani acesta a permis afganilor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 sub un sistem considerabil mai pu\u0163in represiv dec\u00e2t cel impus de talibani ultima dat\u0103 c\u00e2nd au fost la putere, dar un sistem extrem de corupt. Consolidarea rapid\u0103 a controlului talibanilor asupra Afganistanului va avea reverbera\u0163ii largi, nu numai \u00een regiunea Asiei Centrale, ci \u015fi \u00een Orientul Mijlociu. Statele arabe, unele cu leg\u0103turi prietenoase at\u00e2t cu talibanii, c\u00e2t \u015fi cu Statele Unite, vor c\u00e2nt\u0103ri m\u0103sura \u00een care se pot baza pe Washington pentru sprijin \u015fi supravie\u0163uire. \u015ei o multitudine de grupuri armate, inclusiv mili\u0163ii, grup\u0103ri rebele \u015fi al\u0163i actori nestatali, care s-ar putea inspira din victoria aparent\u0103 a talibanilor. Deocamdat\u0103, aten\u0163ia public\u0103 este concentrat\u0103 asupra situa\u0163iei civililor afgani, care au suportat aproape toat\u0103 suferin\u0163a cauzat\u0103 de p\u0103r\u0163ile aflate \u00een lupt\u0103 \u00een Afganistan, inclusiv a talibanilor sau a lorzilor r\u0103zboiului sus\u0163inu\u0163i de diferitele p\u0103r\u0163i aflate \u00een conflict.<\/p>\n\n\n\n S-au \u00eencurcat opera\u0163iunile din Irak cu cele din Afganistan? Da. De fapt, aceast\u0103 \u00eencurc\u0103tur\u0103 strategic\u0103 a conflictului din Afganistan cu cel din Orientul Mijlociu se \u00eentoarce la primii ani ai \u201dR\u0103zboiului \u00eempotriva terorii\u201d, c\u00e2nd SUA sub pre\u015fedintele de atunci George W. Bush a luat decizia de a muta resurse la r\u0103zboiul s\u0103u din Irak. \u00cen consecin\u0163\u0103, a ignorat Afganistanul pentru r\u0103zboiul din Irak care a \u00eenceput \u00een 2003 \u201d\u00eenfomet\u00e2nd\u201d demersurile militare americane din Afganistan de resursele financiare necesare \u015fi de aten\u0163ia politic\u0103. Dintr-o perspectiv\u0103 regional\u0103, este clar c\u0103 SUA inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103-\u015fi reduc\u0103 amprenta militar\u0103 \u00een Orientul Mijlociu \u015fi c\u0103 Washingtonul va fi mai pu\u0163in \u00eenclinat \u00een timp s\u0103 intervin\u0103 militar \u00een numele partenerilor sau alia\u0163ilor s\u0103i de acolo. Deocamdat\u0103, exist\u0103 semne c\u0103 diferi\u0163ii \u201dantagoni\u015fti\u201d ai regiunii – \u00een special Arabia Saudit\u0103 \u015fi Iran, dar \u015fi Turcia \u015fi Egipt – au deschis u\u015fa angajamentului diplomatic, dup\u0103 o perioad\u0103 de concuren\u0163\u0103 sporit\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen timp, SUA ar putea reveni \u00een Orientul Mijlociu, datorit\u0103 coagul\u0103rii mili\u0163iilor sus\u0163inute de Arabia Saudita \u015fi Iran sau de ac\u0163iunile Teheranului \u00eempotriva Israelului dar \u015fi de apari\u0163ia unor noi cai de influen\u0163\u0103 datorate Israelului, Iranului \u015fi Arabiei Saudite inamici cu ambi\u0163ii geopolitice dar \u015fi religioase. Nu ar trebui s\u0103 fie o surpriz\u0103 dac\u0103 mi\u015fc\u0103rile militante, \u00een special mi\u015fc\u0103rile religioase \u015fi milenare, citesc \u00een restaurarea talibanilor o sus\u0163inere a rezisten\u0163ei armate sus\u0163inute \u00eempotriva SUA \u015fi a alia\u0163ilor s\u0103i. Grupurile regionale cu ideologii diverse, de la frac\u0163iuni de rezisten\u0163\u0103 palestiniene la mili\u0163ii \u015fiite irakiene \u015fi Hezbollah din Liban, vor vedea \u00een revenirea talibanilor la putere o justificare a r\u0103zboiului lor de gheril\u0103 ca fiind cea mai eficient\u0103 cale de a-\u015fi atinge obiectivele politice.<\/p>\n\n\n\n Cu dou\u0103 decenii \u00een urm\u0103, \u00een decembrie 2001, oficialii SUA au jucat un rol principal \u00een convocarea Conferin\u0163ei de la Bonn care a stabilit planul Occidentului (care \u00eensemna de fapt planul Washingtonului) pentru un Afganistan post-taliban. Obiectivele convenite nu au fost chiar ambi\u0163ioase. Printre acestea s-au num\u0103rat \u201ereconcilierea na\u0163ional\u0103, pacea durabil\u0103 \u015fi stabilitatea \u015fi respectarea drepturilor omului \u00een toat\u0103 \u0163ara. Participan\u0163ii la Bonn au promis, de asemenea, s\u0103 garanteze \u201edreptul poporului din Afganistan de a-\u015fi determina \u00een mod liber propriul viitor politic \u00een conformitate cu principiile islamului, democra\u0163iei, pluralismului \u015fi justi\u0163iei sociale<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n Implicit \u00een aceast\u0103 viziune grandioas\u0103 a autodetermin\u0103rii supravegheate a fost imaginea unei na\u0163iuni afgane populat\u0103 de oameni defini\u0163i de o identitate na\u0163ional\u0103 comun\u0103, mai mult sau mai pu\u0163in ca norvegienii, s\u0103 zicem, sau finlandezi. \u00cen aceea\u015fi lun\u0103, generalul Tommy Frank, comandantul general al for\u0163elor de coali\u0163ia angajat\u0103 \u00een opera\u0163iunea Enduring Freedom, a vizitat Kabul pentru a participa la ceremoniile instal\u0103rii lui Hamid Karzai ca pre\u015fedinte interimar al Afganistanului, omul preferat de SUA. Frank a evocat imagini cu el \u00eensu\u015fi \u00eempodobit \u00eentr-o \u201etog\u0103 cu ornamente violet \u015fi o coroan\u0103 de laur\u201d. R\u0103zboiul american din Afganistan parc\u0103 ajunsese la final. \u00cen opinia sa, Frank a condus una dintre cele mai mari victorii militare din istoria SUA. \u00cen c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, a scris el ulterior, for\u0163ele aflate sub comanda sa au \u201edistrus o armat\u0103 pe care sovieticii nu au reu\u015fit s\u0103 o alunge cu mai mult de jum\u0103tate de milion de oameni<\/em>\u201d \u015fi astfel \u201eau eliberat dou\u0103zeci \u015fi cinci de milioane de oameni \u015fi au unificat \u0163ara<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n Scopul opera\u0163iunii Enduring Freedom a fost de a distruge sanctuarul \u015fi a elimina terori\u015fti \u015fi simpatizan\u0163i terori\u015fti prezen\u0163i \u00een Afganistan. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2001, Frank s-a convins singur declar\u00e2nd c\u0103 \u201ene-am \u00eendeplinit misiunea<\/em>\u201d. De fapt niciun general cu trei sau cu patru stele, care i-a urmat, nu a c\u00e2\u015ftigat r\u0103zboiul. Au fost victorii par\u0163iale \u00een sesiunea de prim\u0103var\u0103 sau de toamn\u0103 a ofensivelor talibane derulate de pe teritoriul propriu sau din Pakistan.<\/p>\n\n\n\n Ce explic\u0103 aceast\u0103 diferen\u0163\u0103 \u00eentre a\u015ftept\u0103ri \u015fi rezultate, \u00eentre promisiunile f\u0103cute \u015fi promisiunile abandonate?<\/strong> Nimeni nu ar fi reu\u015fit s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 misiunea, chiar dac\u0103 autorit\u0103\u0163ile politice din Washington s-au distan\u0163at de obiectivele ambi\u0163ioase articulate la Bonn. \u00cen cele din urm\u0103, misiunea se mic\u015forase la acest lucru: \u201devita\u0163i \u00eenfr\u00e2ngerea direct\u0103!<\/strong>\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u00cen timp ce scriu acest lucruri, for\u0163ele talibane s-au instalat confortabil la Kabul. R\u0103zboiul american \u015fi al Coali\u0163iei din Afganistan s-a \u00eencheiat. Unii spun cu un e\u015fec al\u0163i cu o \u00eendeplinire par\u0163ial\u0103 a obiectivelor asumate. O explica\u0163ie principal\u0103 este c\u0103 un num\u0103r insuficient de afgani au fost dispu\u015fi s\u0103 lupte (\u015fi s\u0103 moar\u0103) pentru ordinea politic\u0103 pe care Coali\u0163ia o instalase la Kabul. Chiar \u015fi cu Karzai ca lider, regimul notoriu corupt nu a dob\u00e2ndit niciodat\u0103 legitimitate \u00een ochii afganilor obi\u015fnui\u0163i. \u00centre timp, for\u0163ele de securitate afgane create cu un cost enorm de c\u0103tre Statele Unite \u015fi partenerii s\u0103i nu au atins niciodat\u0103 o eficacitate real\u0103. \u015ei totu\u015fi anumite forma\u0163iuni afgane de elit\u0103 au demonstrat competen\u0163\u0103 \u015fi spirit de lupt\u0103, \u00een timp ce unit\u0103\u0163ile obi\u015fnuite nu l-au dob\u00e2ndit niciodat\u0103. Din nou, corup\u0163ia a fost factorul destabilizator. Talibanii au valorificat incertitudinea cauzat\u0103 de acordul din februarie 2020 \u00eencheiat la Doha, Qatar, \u00eentre grupul militant \u015fi Statele Unite acord care a solicitat o retragere complet\u0103 a americanilor din Afganistan.<\/p>\n\n\n\n Unele for\u0163e afgane \u015fi-au dat seama c\u0103 \u00een cur\u00e2nd nu vor mai putea conta pe puterea aerian\u0103 american\u0103 \u015fi pe un alt sprijin crucial pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 \u015fi au devenit receptivi la abord\u0103rile talibanilor. Ced\u0103rile negociate de talibani cu oficiali guvernamentali afgani de la diferite niveluri, au c\u00e2\u015ftigat \u00een importan\u0163\u0103 \u00een lunile urm\u0103toare acordului de la Doha, potrivit unui oficial american \u015fi a unui ofi\u0163er afgan men\u0163iona\u0163i de Washington Post. Apoi, dup\u0103 ce pre\u015fedintele Biden a anun\u0163at \u00een aprilie c\u0103 for\u0163ele SUA se vor retrage din Afganistan \u00een aceast\u0103 var\u0103 f\u0103r\u0103 condi\u0163ii, capitul\u0103rile au \u00eenceput s\u0103 se \u00eenmul\u0163easc\u0103. Lupta armatei afgane \u00eempotriva talibanilor a implicat mai multe unit\u0103\u0163i de elit\u0103 capabile \u015fi motivate. \u00cens\u0103 au fost deseori trimi\u015fi pentru a oferi un ajutor armatei \u015fi unit\u0103\u0163ilor de poli\u0163ie mai pu\u0163in antrenate, care au cedat \u00een mod repetat sub presiunea talibanilor. Talibanii ofereau<\/p>\n\n\n\n 150 de dolari pentru ca oricine din guvern s\u0103 se predea \u015fi s\u0103 li se al\u0103ture, a spus ofi\u0163erul afgan unui reporter de la Washington Post \u015fi a continuat \u201e\u015etii, care este pre\u0163ul corect acum?\u201d<\/p>\n\n\n\n Contribuabilii americani au pl\u0103tit 2,261 trilioane dolari, conform unei estim\u0103ri a Universit\u0103\u0163ii Brown, noteaz\u0103 Fox Business. Suma total\u0103 investit\u0103 se \u00eemparte pe mai multe categorii de cheltuieli. Astfel, printre altele, s-au investit 933 miliarde de dolari pentru opera\u0163iunile de contingen\u0163\u0103 ale Departamentului Ap\u0103r\u0103rii, cu 443 miliarde de dolari a fost suplimentat bugetul de baz\u0103 al Departamentului de Ap\u0103r\u0103ri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu r\u0103zboiul, 296 de miliarde de dolari au fost cheltui\u0163i pentru \u00eengrijirea veteranilor r\u0103zboiului din Afganistan \u015fi alte 59 de miliarde de dolari, o finan\u0163are suplimentar\u0103 pentru Departamentul de Stat. Alte 530 miliarde de dolari au fost atribuite pl\u0103\u0163ilor dob\u00e2nzilor la datoria de r\u0103zboi din ultimele dou\u0103 decenii. De asemenea, Guvernul american a investit peste 143 miliarde de dolari \u00een eforturile de reconstruc\u0163ie din Afganistan, inclusiv 88 de miliarde de dolari pentru instruirea \u015fi echiparea for\u0163elor de securitate afgane<\/strong>, conform datelor oferite de Inspectorul General Special pentru Reconstruc\u0163ia din Afganistan (SIGAR).<\/p>\n\n\n\n Generalul Tommy Frank a fost p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 eliminat din peisajul Afganistanului. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, a fost decizia lui George W. Bush de a se lansa \u00eentr-o v\u00e2n\u0103toare de \u201dra\u0163e s\u0103lbatice\u201d \u00een Irak, c\u00e2nd soarta Afganistanului \u00eenc\u0103 nu era foarte clar\u0103. \u015ei totu\u015fi nu putem spune cu certitudine c\u0103 concentrarea asupra unui r\u0103zboi \u00eenainte de a \u00eencepe un al doilea ar fi produs \u00een cele din urm\u0103 un rezultat mai favorabil \u00een primul. Dar nu exist\u0103 nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 deturnarea aten\u0163iei \u015fi a resurselor pentru a sprijini Opera\u0163iunea Libertate Irakian\u0103 (Operation Iraqi Freedom) a avut un efect paralizant asupra eforturilor de stabilizare \u015fi reconstruc\u0163ie a Afganistanului. La fel ca r\u0103zboiul din Vietnam, r\u0103zboiul din Afganistan reprezint\u0103 o judecat\u0103 a elitei securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi a profesiei militare americane. Esen\u0163a acestei hot\u0103r\u00e2ri este urm\u0103toarea: av\u00e2nd \u00een vedere un adversar conven\u0163ional – Saddam Hussein din Irak este un exemplu perfect – for\u0163ele armate ale Statelor Unite sunt capabile s\u0103 ofere o performan\u0163\u0103 impresionant\u0103 \u00eens\u0103 \u00eempotriva unui adversar care refuz\u0103 s\u0103 coopereze, care demonstreaz\u0103 chiar \u015fi un minim de rezisten\u0163\u0103 tip gheril\u0103, for\u0163ele SUA se descurc\u0103 mai pu\u0163in<\/em>. Un du\u015fman care refuz\u0103 s\u0103 lupte dup\u0103 regulile conven\u0163ionale ale r\u0103zboiului i-a descurajat pe militarii alia\u0163i<\/em>. <\/p>\n\n\n\n \u00cen opinia mea totul ar fi trebuit s\u0103 se \u00eencheie odat\u0103 cu lichidarea lui Osama bin-Laden atunci c\u00e2nd talibani nu mai erau dori\u0163i \u00een Afganistan \u015fi nici nu erau preg\u0103ti\u0163i de o nou\u0103 recucerire a \u0163\u0103rii. A fost momentul de inflexiune care nu a fost valorificat nici de politicieni nici de militari. \u00cen urm\u0103 cu zece ani, camera de comand\u0103 de la Casa Alb\u0103 era martora unor momente extrem de tensionate. Cei mai importan\u0163i lideri politici \u015fi militari ai Statelor Unite erau acolo \u015fi urm\u0103reau \u00een direct opera\u0163iunea de lichidare a lui Osama bin-Laden. \u00cen calitate de comandant al armatei, Barack Obama a decis s\u0103 trimit\u0103 un comandou al for\u0163elor speciale s\u0103 \u00eel anihileze pe liderul Al Qaida dup\u0103 o preg\u0103tire prealabil\u0103 a opera\u0163iunii \u00eentr-un perimetru similar celui \u00een care avea s\u0103 se desf\u0103\u015foare ac\u0163iune. Amiralul William McRaven, a fost comandantul misiunii \u00een care a fost ucis Osama bin-Laden [1]<\/a>. <\/p>\n\n\n\n Justificarea pre\u015fedintele Biden pentru retragerea din Afganistan<\/strong><\/p>\n\n\n\n Dou\u0103zeci de ani mai t\u00e2rziu, pre\u015fedintele Joe Biden s-a angajat s\u0103 retrag\u0103 toate trupele din Afganistan p\u00e2n\u0103 la 31 august 2021, pun\u00e2nd cap\u0103t celui mai lung conflict armat purta de SUA al\u0103turi de o coali\u0163ie – cunoscut colocvial drept \u201er\u0103zboiul pentru totdeauna\u201d (\u201dThe Forever war\u201d). Biden, care a sus\u0163inut \u00een 2001 invazia, se retrage \u00eentr-un moment \u00een care talibanii – organiza\u0163ia islamic\u0103 extrem de conservatoare care ad\u0103postea Al-Qaeda \u00een 2001 – str\u0103bat jum\u0103tate din \u0163ar\u0103, ucig\u00e2nd civili \u015fi ap\u0103r\u0103tori ai drepturilor omului \u015fi asediind zeci de ora\u015fe, lu\u00e2ndu-le \u00een primire f\u0103r\u0103 s\u0103 trag\u0103 un cartu\u015f. Retragerea SUA se produce \u00eentr-un moment de incertitudine \u00een care talibanii au purtat deja discu\u0163ii cu oficiali chinezi \u015fi ru\u015fi \u00een timp ce negociau la Doha cu americanii. De fapt ru\u015fii, chinezii \u015fi pakistanezii sunt singurii diploma\u0163i care au mai r\u0103mas \u00een ambasadele lor din Kabul. Biden a reamintit c\u0103 decizia de retragere a fost luat\u0103 de fosta administra\u0163ie Trump, care a ajuns la un acord cu talibanii prin care a redus prezen\u0163a american\u0103 de la 15.500 de oameni la 2.500 de solda\u0163i. Acordul prevedea ca for\u0163ele americane s\u0103 plece p\u00e2n\u0103 la 1 mai, de\u015fi \u201etalibanii se aflau \u00een cea mai puternic\u0103 pozi\u0163ie militar\u0103<\/em>\u201d din 2001.<\/p>\n\n\n\n Totodat\u0103, dup\u0103 1 mai nu a mai existat niciun acord care s\u0103 protejeze trupele americane fa\u0163\u0103 de talibani. Violen\u0163a \u00een Afganistan deja, c\u00e2nd a \u00eenceput aceast\u0103 faz\u0103 final\u0103 a retragerii americane. Fosta secretar\u0103 de stat Hillary Clinton a avertizat cu mult timp \u00eenainte cu privire la \u201econsecin\u0163e uria\u015fe\u201d dac\u0103 armata SUA ar pleca iar una dintre predecesoarele ei, Condoleezza Rice, a prezis c\u0103 America va fi for\u0163at\u0103 la un moment dat s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u0163ar\u0103. Av\u00e2nd \u00een vedere ascensiunea militar\u0103 recent\u0103 a talibanilor \u015fi persecu\u0163ia continu\u0103 a oponen\u0163ilor s\u0103i, \u00een mod sigur c\u00e2\u015ftigurile ob\u0163inute de noul stat afgan – cum ar fi drepturile femeilor – se vor pierde \u00een cur\u00e2nd. Biden, care s-a angajat s\u0103 \u201eprotejeze \u015fi s\u0103 \u00eemputerniceasc\u0103 femeile din \u00eentreaga lume<\/em>\u201d \u00een timpul campaniei sale pentru pre\u015fedin\u0163ie, va fi foarte con\u015ftient de faptul c\u0103 \u00een cur\u00e2nd ar putea urma c\u0103s\u0103toriile for\u0163ate \u015fi sclavia sexual\u0103 \u00een Afganistan.<\/p>\n\n\n\n Dou\u0103 motive stau la baza justific\u0103rii retragerii din Afganistan. Primul<\/strong> este c\u0103 o prezen\u0163\u0103 militar\u0103 continu\u0103 nu mai este \u00een interesul americanilor. \u00centr-un discurs de luna trecut\u0103, Biden a sus\u0163inut c\u0103 \u0163ara are preocup\u0103ri mai presante: \u201dpandemia de coronavirus, amenin\u0163area de securitate cibernetic\u0103, schimb\u0103rile climatice \u015fi ceea ce el a descris drept o \u201ecompeti\u0163ie strategic\u0103 cu China\u201d<\/em>. A doua justificare<\/strong> a lui Biden este: SUA pleac\u0103 pentru c\u0103 \u015fi-a \u00eendeplinit obiectivele ini\u0163iale<\/em>. \u00cen discursul preziden\u0163ial din luna iulie el a men\u0163ionat: \u201eCeea ce Statele Unite au f\u0103cut \u00een Afganistan a \u00eensemnat: prinderea terori\u015ftilor care ne-au atacat \u00een 11 septembrie \u015fi oferirea acestora justi\u0163iei americane dar \u015fi degradarea amenin\u0163\u0103rii teroriste \u015fi \u00eempiedicarea ca Afganistanul s\u0103 devin\u0103 o baz\u0103 din care ar putea continua atacurile \u00eempotriva Statelor Unite. Am atins aceste obiective<\/em>\u201d. Bin Laden ar putea fi mort, dar organiza\u0163ia sa r\u0103m\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n Potrivit lui Edmund Fitton-Brown, fost diplomat britanic \u00een Orientul Mijlociu, care monitorizeaz\u0103 acum Al-Qaeda \u015fi talibanii pentru Organiza\u0163ia Na\u0163iunilor Unite, \u201econducerea superioar\u0103 al-Qaeda este prezent\u0103 \u00een Afganistan, prezent\u0103 \u015fi co-localizat\u0103 cu talibanii<\/em>\u201d. Conform condi\u0163iilor acordului de pace dintre Statele Unite \u015fi talibani, semnat la Doha \u00een februarie 2020, talibanii sunt obliga\u0163i s\u0103 rup\u0103 leg\u0103turile cu Al-Qaeda. Fitton-Brown, \u00eens\u0103, spune c\u0103 \u201eleg\u0103turile talibanilor cu Al-Qaeda sunt str\u00e2nse. Nu exist\u0103 nicio sugestie c\u0103 talibanii au f\u0103cut ceva substan\u0163ial sau decisiv pentru a-\u015fi \u00eendeplini obliga\u0163iile de a suprima orice amenin\u0163are viitoare din partea Al-Qaeda<\/em>\u201d. Cu alte cuvinte, acum c\u00e2nd talibanii au rec\u00e2\u015ftigat puterea, SUA vor l\u0103sa Afganistanul \u00een aceea\u015fi pozi\u0163ie \u00een care l-au g\u0103sit c\u00e2nd au \u00eenceput opera\u0163iunile militare.<\/p>\n\n\n\n Chiar \u015fi Biden, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 justifice retragerea din Afganistan, nu anticipeaz\u0103 buna-credin\u0163\u0103 din partea talibanilor. \u00centrebat de jurnali\u015fti dac\u0103 are \u00eencredere \u00een grup, el a r\u0103spuns: \u201eEste o \u00eentrebare serioas\u0103? Nu, eu nu. Dar am \u00eencredere \u00een capacitatea armatei afgane<\/em>\u201d Ceea ce nu s-a \u00eendeplinit. \u00cen Afganistan, prezen\u0163a for\u0163elor americane a contribuit la o mi\u015fcare anti-colonialist\u0103 pentru recru\u0163ii din zonele rurale care le-a amintit acestora de sovietici. La fel \u015fi corup\u0163ia din guvernul afgan. De dou\u0103 decenii \u00eencoace, mi\u015fcarea talibanilor cucere\u015fte \u00eencet, sat cu sat. Este un tip foarte sofisticat de joc \u00een teren cu mobilizare la nivel local. Militan\u0163ii \u015fi-au completat r\u00e2ndurile militan\u0163ilor printr-o campanie de team\u0103 \u015fi violen\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n Oamenii care s-au \u00eenrolat \u00een for\u0163ele de poli\u0163ie sau armata na\u0163ional\u0103 au fost asasina\u0163i. Au fost viza\u0163i \u015fi intelectuali publici, jurnali\u015fti, personalit\u0103\u0163ile din mass-media \u015fi al\u0163ii care reprezint\u0103 fa\u0163a t\u00e2n\u0103r\u0103 a societ\u0103\u0163ii civile din Afganistan. Pr\u0103bu\u015firea spectaculoas\u0103 a armatei din Afganistan, care a permis lupt\u0103torilor talibani s\u0103 ajung\u0103 la por\u0163ile Kabul \u00een numai 9 zile, \u00een ciuda a dou\u0103zeci de ani de preg\u0103tire \u015fi a miliarde de dolari \u00een ajutor american, a \u00eenceput cu o serie de acorduri intermediate \u00een satele din Afganistan \u00eentre grupul militant \u015fi o parte din membrii guvernului afgan, oficiali de rang inferior. Acordurile, oferite ini\u0163ial la \u00eenceputul anului trecut de c\u0103tre talibani, au fost adesea descrise de oficialii afgani drept \u00eencetarea focului, dar liderii talibani ofereau de fapt bani \u00een schimbul pred\u0103rii armelor de\u0163inute de for\u0163ele guvernamentale, potrivit declara\u0163iilor unui ofi\u0163er afgan \u015fi unui oficial american date pentru Washington Post.<\/p>\n\n\n\n \u00cen urm\u0103torul an \u015fi jum\u0103tate, \u00eent\u00e2lnirile au avansat la nivel de district \u015fi apoi rapid la capitalele provinciale, culmin\u00e2nd cu o serie uluitoare de pred\u0103ri negociate de c\u0103tre for\u0163ele guvernamentale, conform interviurilor cu mai mult de o duzin\u0103 de ofi\u0163eri afgani, poli\u0163i\u015fti, militari din for\u0163ele speciale \u015fi al\u0163i solda\u0163i. \u015ei nu \u00een ultimul r\u00e2nd Biden are un argument emotiv determinant. \u201eC\u00e2te mii de fiice \u015fi fii ai Americii sunte\u0163i dispu\u015fi s\u0103 risca\u0163i?<\/em>\u201d, i-a \u00eentrebat el pe detractorii s\u0103i. \u201eC\u00e2t timp a-\u0163i vrea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 acolo?<\/em>\u201d Este evident c\u0103 America trebuia s\u0103 se retrag\u0103 \u00een 2011 odat\u0103 cu eliminare lui Osama.<\/p>\n\n\n\n Timp de 20 de ani Coali\u0163ia a construit un sat \u201dPotemkin[2]<\/a>\u201d \u015fi l-a numit Afganistan. Acum, aceast\u0103 \u201ddemocra\u0163ie de carton\u201d a fost c\u0103lcat\u0103 \u00een picioare \u00een c\u00e2teva zile de talibani. R\u0103zboiul a atras un sf\u00e2r\u015fit greu de suportat nu din cauza pasului unui pre\u015fedinte din ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, ci pentru c\u0103 \u00eentregul proiect a fost gre\u015fit. Afganistanul nu era preg\u0103tit pentru democra\u0163ie, iar miliarde de dolari \u00een ajutor american nici m\u0103car nu puteau \u00eencepe s\u0103 schimbe acest fapt. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 for\u0163ele SUA \u015fi cele aliate au oferit securitate, guvernul afgan nu a trebuit nici m\u0103car s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 func\u0163ia de baz\u0103 a vreunui stat aceea de a asigura securitate cet\u0103\u0163enilor s\u0103i. Guvernul afgan tr\u0103ia din caritate – bani str\u0103ini, arme str\u0103ine. Cum poate cineva s\u0103 fie surprins de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een momentul \u00een care banii \u015fi armele (\u015fi trupele care le poart\u0103) dispar? C\u00e2nd Gorbaciov a t\u0103iat fondurile \u00een 1989 \u015fi a retras trupele sovietice guvernul de la Kabul a c\u0103zut. Istoria se repet\u0103. O cavalcad\u0103 de generali \u015fi politicieni afgani \u015fi-au min\u0163it cona\u0163ionali timp de dou\u0103 decenii cu privire la disponibilitatea for\u0163elor afgane pe care le antrenaser\u0103 \u00een to\u0163i acei ani.<\/p>\n\n\n\n \u201eR\u0103zboaie f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit\u201d, \u201er\u0103zboaie pentru totdeauna\u201d – ace\u015fti termeni au avut sens nu numai \u00een ceea ce prive\u015fte conflictul din Afganistan, ci \u00eentr-un mod mai larg \u015fi figurativ \u00een sensul c\u0103 George W. Bush a \u00eenceput ceva ce nici el, nici succesorii s\u0103i nu puteau termina. Un co\u015fmar financiar pentru na\u0163iunea american\u0103. Situa\u0163ia nu a fost comparabil\u0103 cu desf\u0103\u015furarea nesf\u00e2r\u015fit\u0103 a trupelor americane \u00een Europa \u015fi Japonia. Niciun american nu se g\u00e2nde\u015fte la aceste desf\u0103\u015fur\u0103ri ca la r\u0103zboaie \u00een curs – pentru c\u0103 nu sunt r\u0103zboaie \u00een desf\u0103\u015furare: nu exist\u0103 inamici care s\u0103 lupte cu americanii \u00een Germania sau Japonia. Nici Coreea de Sud nu este o paralel\u0103 plauzibil\u0103 cu Afganistanul: Coreea de Sud este bogat\u0103, stabil\u0103, mult mai populat\u0103 dec\u00e2t inamicul s\u0103u din nord \u015fi preg\u0103tit\u0103 bine din punct de vedere militar iar statul sud-coreean a fost construit de o serie de oameni politici puternici precum Syngman Rhee ( ultimul \u015fef de stat al guvernului provizoriu al Republicii Coreea \u015fi primul pre\u015fedinte al Coreei de Sud din 1948 p\u00e2n\u0103 \u00een 1960) sau Park Chung-hee (fost general unul dintre cei mai importan\u0163i 100 de asiatici conform revistei Times de\u015fi a fost \u00eentr-un fel un militar controversat).<\/p>\n\n\n\n Un r\u0103zboi pierdut d\u0103uneaz\u0103 mai pu\u0163in unei \u0163\u0103ri precum Statele Unite. Pierderea din Vietnam, umilin\u0163a evacu\u0103rii ambasadei \u00een 1975, a fost o ru\u015fine pe care americanii au dep\u0103\u015fit-o rapid. Vietnamul \u00eenc\u0103 b\u00e2ntuia America din anii Reagan, dar amintirea a stimulat \u0163ara s\u0103 \u00ee\u015fi reconstruiasc\u0103 moralul, precum \u015fi armata. \u00cen vara anului 2011, generalul locotenent William Caldwell IV a declarat[3]<\/a> c\u0103 a rezolvat \u00een cele din urm\u0103 o problem\u0103 care a \u0163inut trupele americane \u00een Afganistan timp de un deceniu. Sub supravegherea sa, a afirmat el, consilierii \u015fi formatorii militari americani \u015fi ai coali\u0163iei au transformat armata \u015fi poli\u0163ia afgan\u0103 \u00eentr-o for\u0163\u0103 de lupt\u0103 profesionist\u0103 care ar putea ap\u0103ra \u0163ara \u015fi \u0163ine talibanii la distan\u0163\u0103. Trei luni mai t\u00e2rziu, \u00eentr-un briefing de \u015ftiri la Pentagon, Caldwell a spus c\u0103 solda\u0163ii afgani \u015fi poli\u0163ia au fost anterior \u00eentr-o form\u0103 teribil\u0103: slab condu\u015fi, neinspira\u0163i \u015fi peste 90 la sut\u0103 dintre ei analfabe\u0163i.<\/p>\n\n\n\n El a spus \u00eens\u0103 c\u0103 decizia administra\u0163iei Obama de a cheltui 6 miliarde de dolari pe an pentru instruirea \u015fi echiparea for\u0163elor de securitate afgane a produs o schimbare remarcabil\u0103. El a prezis c\u0103 insurgen\u0163a condus\u0103 de talibani va disp\u0103rea \u015fi c\u0103 afganii vor prelua responsabilitatea asigur\u0103rii \u0163\u0103rii lor p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2014, permi\u0163\u00e2nd trupelor de lupt\u0103 americane s\u0103 plece. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een Vietnam. \u015ei acolo am avut declara\u0163ii de acest gen.<\/p>\n\n\n\n De fapt, conform documentelor ob\u0163inute pentru viitoarea carte a ziarului Washington Post \u201eThe Afghanistan Papers: A Secret History of the War<\/em>\u201d [4]<\/a>, oficialii militari americani au p\u0103strat \u00een mod privat \u00eendoieli fundamentale privind durata r\u0103zboiului \u015fi c\u0103 for\u0163ele de securitate afgane ar putea deveni vreodat\u0103 competente sau ar renun\u0163a la dependen\u0163a lor de banii \u015fi de puterea de foc a SUA. \u201eG\u00e2ndirea c\u0103 putem construi o armat\u0103 afgan\u0103 at\u00e2t de repede \u015fi de bine a fost o nebunie<\/em>\u201d, a declarat unul dintre anonimii \u00a0guvernamentali intervieva\u0163i \u00een 2016. Cert este ca Afganistanul nu este singurul sat \u201dPotemkin\u201d.<\/p>\n\n\n\n Pr\u0103bu\u015firea for\u0163elor armate afgane mult mai rapid\u0103 dec\u00e2t oricine se a\u015ftepta, a dezv\u0103luit profunzimea corup\u0163iei existente \u00een statul afgan. Pe h\u00e2rtie, Afganistanul avea 300.000 de solda\u0163i \u015fi poli\u0163ie paramilitar\u0103 \u015fi 30.000 de for\u0163e speciale – mai mult dec\u00e2t suficient pentru a asigura \u0163ara \u00eempotriva unei insurgen\u0163e, dac\u0103 era abilitat\u0103 \u015fi bine motivat\u0103 aceast\u0103 for\u0163\u0103. Cele mai bune dintre aceste trupe sunt la fel de bune ca oricare din regiune. Dar erau \u00een\u015fira\u0163i \u00een mii de puncte de control din toat\u0103 \u0163ara, slab hr\u0103ni\u0163i, rareori pl\u0103ti\u0163i \u015fi cu combustibil \u015fi muni\u0163ie v\u00e2ndute \u00eenainte s\u0103 ajung\u0103 la ei. Multe dintre unit\u0103\u0163i erau compuse din \u201esolda\u0163i fantom\u0103\u201d, trupe fantom\u0103 a c\u0103ror plat\u0103 a fost \u00eencasat\u0103 de ofi\u0163erii superiori. Corup\u0163ia a fost \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een Afganistan \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul conflictului, \u00een urm\u0103 cu 20 de ani. Aceasta a fost o gre\u015feal\u0103 uria\u015f\u0103 f\u0103cut\u0103 de secretarul ap\u0103r\u0103rii american Donald Rumsfeld. El a dorit ca mili\u0163iile afgane s\u0103 fie principala for\u0163\u0103 pe teren pentru a \u00eenvinge talibanii \u015fi Al Qaeda. Sprijinul interna\u0163ional urma s\u0103 fie compus doar din puterea aerian\u0103 \u015fi o \u201eamprent\u0103 u\u015foar\u0103\u201d a for\u0163elor speciale.<\/p>\n\n\n\n Dar mili\u0163iile afgane pe care le-a \u201dudat\u201d cu milioane de dolari erau conduse chiar de st\u0103p\u00e2nii r\u0103zboiului al c\u0103ror banditism \u015fi violen\u0163\u0103 la mijlocul anilor 1990 a dus la apari\u0163ia talibanilor, \u00een primul r\u00e2nd, ca reac\u0163ie la acea criminalitate. Dup\u0103 2001, st\u0103p\u00e2nii r\u0103zboiului \u015fi-au folosit noua respectabilitate finan\u0163at\u0103 de SUA pentru a se \u00eendrepta spre pozi\u0163ii de putere \u00een a\u015fezarea post-taliban\u0103, care a devenit un motor constant al corup\u0163iei. Pre\u015fedintele afgan, Ashraf Ghani, a \u00eencercat s\u0103 adune \u201dsub drapel\u201d na\u0163iunea numai cu discursuri \u00een parlament \u015fi vizite \u00een ora\u015fele mari amenin\u0163ate de talibani. El i-a \u00eencurajat pe \u201dlorzii r\u0103zboiului\u201d s\u0103 lupte al\u0103turi de for\u0163ele guvernamentale. Dar, de\u015fi ace\u015ftia au fost un impediment pentru un guvern afgan timp de 20 de ani, atunci c\u00e2nd au fost testa\u0163i, s-au dovedit c\u0103 \u015fi-au pierdut capacitatea de a duce r\u0103zboiul. Sl\u0103biciunea lor a fost afi\u015fat\u0103 atunci c\u00e2nd lupt\u0103torii talibani l-au batjocorit pe lordul r\u0103zboiului Abdul Rashid Dostum, defil\u00e2nd \u00een uniforma sa de mare\u015fal dup\u0103 ce i-au capturat sediul din nordul \u0163\u0103rii, \u00een timp ce un alt lord al r\u0103zboiului legendar Ismail Khan a fost luat captiv de talibani \u00een ora\u015ful vestic Herat c\u00e2nd ora\u015ful a c\u0103zut sub domina\u0163ia taliban\u0103. Identitatea liderilor talibani, care au preluat puterea la Kabul \u015fi au instalat haos \u00een capitala afgan\u0103, devine mai clar\u0103.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 cum a raportat New York Post, Khairullah Khairkhwa este unul dintre liderii extremi\u015fti de acum \u00eenainte \u00een fruntea Afganistanului. Acest fost ministru de interne \u015fi fost guvernator al provinciei Herat era un apropiat al lui Osama bin Laden \u015fi al Mollahului Omar, liderul suprem al talibanilor. De asemenea, este considerat unul dintre \u201eprincipalii st\u0103p\u00e2ni ai drogurilor din vestul Afganistanului\u201d. C\u00e2nd era la putere, el a supravegheat aplicarea legii islamice cu s\u0103lb\u0103ticie precum lapid\u0103ri \u015fi decapit\u0103ri. Arestat \u00een Pakistan dup\u0103 atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, Khairullah Khairkhwa a fost unul dintre cei cinci comandan\u0163i talibani elibera\u0163i din \u00eenchisoarea Guantanamo din Cuba de c\u0103tre administra\u0163ia lui Barack Obama. \u00cen mai 2014, Casa Alb\u0103 a eliberat \u015fi a transferat \u00een Qatar cinci \u00eenal\u0163i lideri talibani de\u0163inu\u0163i la Guantanamo. Aceasta, \u00een schimbul eliber\u0103rii sergentului \u015fi dezertorului american \u00een v\u00e2rst\u0103 de 28 de ani, Bowe Bergdahl, capturat de talibani. Printre ei, Khairullah Khairkhwa. Chiar dac\u0103 Pentagonul l-a clasificat ca fiind prea periculos pentru eliberare, Barack Obama \u015fi-a dat acordul. Ace\u015fti extremi\u015fti, supranumi\u0163i \u201eTaliban Five\u201d de presa american\u0103, au fost totu\u015fi printre cei mai periculo\u015fi terori\u015fti \u015fi responsabili de moartea a mii de \u015fii\u0163i din Afganistan.<\/p>\n\n\n\n La \u00eenceputul anului 2021, Khairullah Khairkhwa se \u00eentre\u0163inea, la Moscova, cu trimisul pre\u015fedintelui Joe Biden \u00een Afganistan, Zalmay Khalilzad. El f\u0103cea atunci parte din delega\u0163ia oficial\u0103 a talibanilor care a negociat condi\u0163iile finale ale retragerii americane, aminte\u015fte New York Post. Khairullah Khairkhwa a promis, de asemenea, guvernului Biden c\u0103 nu va fi lansat niciun atac \u00een Afganistan, cu condi\u0163ia ca Statele Unite s\u0103-\u015fi retrag\u0103 trupele din \u0163ar\u0103. Rapoarte din Kandahar \u015fi Kabul indic\u0103 faptul c\u0103 extremi\u015ftii \u015fi-au \u00eenc\u0103lcat deja cuv\u00e2ntul. Ghida\u0163i de o \u201ekill list\u201d, ei merg din u\u015f\u0103 \u00een u\u015f\u0103 pentru a-\u015fi pedepsi du\u015fmanii.<\/p>\n\n\n\n Administra\u0163ia Bush a vrut s\u0103 arate lumii c\u0103 un nou Plan Marshall pentru Afganistan este posibil de\u015fi \u0163ara era una tribal\u0103 care tr\u0103ia \u00eentr-o epoc\u0103 feudal\u0103 de mult uitat\u0103 \u00een Europa \u015fi niciodat\u0103 existent\u0103 \u00een America. Dup\u0103 dou\u0103zeci de ani, America a cheltuit echivalentul Planului Marshall \u00een Afganistan. \u015ei, de\u015fi nu au construit exact o nou\u0103 Germanie, s-au \u00eenregistrat progrese semnificative. R\u0103zboiul nu a fost degeaba \u015fi ajutorul nu a fost degeaba. A ap\u0103rut un nou Afganistan \u00eencrez\u0103tor, acela care fuge acum de talibani. Atitudinile sociale s-au schimbat \u015fi nu doar \u00een marile ora\u015fe. Femeile din toat\u0103 \u0163ara se a\u015fteapt\u0103 acum la o via\u0163\u0103 diferit\u0103, una \u00eenchis\u0103 \u00een Legea \u015earia, decretat\u0103 de \u201dmisoginul Taliban\u201d. Acest lucru este nou \u015fi va face dificil pentru talibani s\u0103 \u00ee\u015fi impun\u0103 voin\u0163a asupra \u0163\u0103rii, cu excep\u0163ia utiliz\u0103rii violen\u0163ei constante. Ei nu guverneaz\u0103 cu consim\u0163\u0103m\u00e2ntul cet\u0103\u0163enilor \u015fi exist\u0103 \u00eentreb\u0103ri dac\u0103 pot conduce o administra\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n Talibanii care captureaz\u0103 femeile tinere \u015fi le \u0163in drept sclave sexuale, sunt o copie direct\u0103 a ac\u0163iunilor\/mili\u0163iilor grupului Stat Islamic, sunt diferi\u0163i de talibanul de la mijlocul anilor 90. Poate fi dificil de crezut, dar pe atunci talibanii au fost o u\u015furare pentru multe p\u0103r\u0163i ale Afganistanului, din cauza violen\u0163ei \u015fi a criminalit\u0103\u0163ii lorzilor r\u0103zboiului. Una dintre primele mi\u015fc\u0103ri populare ale talibanilor \u00een 1994 a fost eliminarea punctelor de control care extorcau bani de la camionagii de-a lungul autostr\u0103zii principale de sud prin Kandahar. Aceste puncte de control au revenit. Talibanii au redevenit comercian\u0163i de droguri cherestea \u015fi pietre pre\u0163ioase.<\/p>\n\n\n\n Am recitit zilele acestea Rezolu\u0163ia Parlamentului European din 16 decembrie 2010 referitoare la \u201eO nou\u0103 strategie pentru Afganistan\u201d care \u00een principiu afirm\u0103 c\u0103 dup\u0103 9 ani de r\u0103zboi rezultatele sunt minime \u015fi nu s-a reu\u015fit s\u0103 se elimine revolta talibanilor \u0219i s\u0103 se instaureze pacea \u0219i stabilitatea \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 unde este nevoie de o nou\u0103 strategie. \u00cen rezolu\u0163ie se spune despre Afganistan: coali\u0163ia for\u0163elor interna\u0163ionale este instalat\u0103 la fa\u0163a locului, dar nu este capabil\u0103 s\u0103 \u00eenving\u0103\u0306 talibanii \u0219i ceilal\u0163i insurgen\u0163i, iar mi\u015fcarea de insurgen\u0163\u0103 \u0219i cea a talibanilor nu se pot impune \u00een fa\u0163a acestor for\u0163e militare.<\/em><\/p>\n\n\n\n \u00cen 2009 generalul Stanley McChrystal a declarat c\u0103 nu are indicii cu privire la o prezen\u0163\u0103 extins\u0103 a Al-Qaeda \u00een Afganistan, iar al\u0163i \u00eenal\u0163i func\u0163ionari americani au confirmat faptul c\u0103 prezen\u0163a Al- Qaeda \u00een Afganistan este foarte redus\u0103 ei migr\u00e2nd \u00een Pakistan. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Afganistanul nu este doar sursa celei mai mari produc\u0163ii de opium din lume \u0219i principalul furnizor al pie\u0163elor de heroin\u0103 din UE \u0219i din Federa\u0163ia Rus\u0103, dar \u0219i unul dintre primii produc\u0103tori de canabis din lume, conform unui raport recent al UNODC. \u00cen urma acestui raport a ap\u0103rut Planului de ac\u0163iune al UE pentru Afganistan \u0219i Pakistan. Ce s-a ales de el vedem ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n Pu\u0163ini au \u00een\u0163eles istoria a trei r\u0103zboaie anglo-afgane anterioare, politica tribal\u0103 sau Pa\u015ftunwali, codul bazat pe onoare al poporului pa\u015ftun (cel mai mare grup etnic din Afganistan care a format majoritatea talibanilor). \u015ei mai pu\u0163ini din cei prezen\u0163i \u00een Afganistan, militari sau civili din ONG-uri sau structuri interna\u0163ionale le vorbeau limba. Ne\u00een\u0163elegerile au distrus fiecare interac\u0163iune. S-a negociat cu persoanele gre\u015fite \u015fi s-a \u00een\u0163eles gre\u015fit inten\u0163ia prietenului \u015fi a inamicului. Construc\u0163ia unei \u015fcoli a fost oprit\u0103 atunci c\u00e2nd b\u0103rba\u0163ii din sat au atacat \u015fantierul de construc\u0163ie – folosirea muncitorilor din alt sat a fost considerat\u0103 ca o desconsiderare a celor din staul respectiv.<\/p>\n\n\n\n Helmand a fost un gol \u00eentunecat, cu surse nesigure de informa\u0163ii, produc\u00e2nd un mediu incert \u015fi volatil. Americanii au recrutat \u00een cele din urm\u0103 antropologi pentru a-i ajuta s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 poporul afgan. Este o lec\u0163ie care ar trebui adoptat\u0103 \u00een preg\u0103tirea unui \u201eal doilea r\u0103zboi rece\u201d cu China. Militarii ar trebui s\u0103 \u00eenve\u0163e limba chinez\u0103, istoria, politica \u015fi filosofia. Ambasadele \u015fi consulatele din China, Hong Kong \u015fi Taiwan ar trebui s\u0103 fie pline de urm\u0103toarea genera\u0163ie de comandan\u0163i care se cufund\u0103 \u00een cultura chinez\u0103 \u015fi stabilesc contacte care s\u0103 ofere oportunit\u0103\u0163i de decodificare a unei societ\u0103\u0163i complet diferit\u0103 de cea Occidental\u0103. Niciodat\u0103 s\u0103 nu mai punem trupele noastre \u00een \u0163\u0103ri \u015fi culturi despre care nu avem cuno\u015ftin\u0163e de baz\u0103.<\/p>\n\n\n\n Mi\u015fcarea de retragere a trupelor f\u0103cut\u0103 de Biden are logic\u0103, mai ales dac\u0103 crede\u0163i c\u0103 singura solu\u0163ie pe termen lung la instabilitate \u00een Afganistan este un acord de pace intra-afgan. Problema este c\u0103 talibanii par \u00eentr-o dispozi\u0163ie belicoas\u0103. Retragerea SUA ar putea fi op\u0163iunea cea mai pu\u0163in proast\u0103, dar subliniaz\u0103 lipsa de sens a unui r\u0103zboi continuat peste momentul ob\u0163inerii unei victorii necesare de parcurs.<\/p>\n\n\n\n Armata american\u0103 p\u0103r\u0103se\u015fte o \u0163ar\u0103 \u00een care nu ar fi trebuit niciodat\u0103 s\u0103 intre, pentru o perioad\u0103 lung\u0103 de timp \u015fi chiar \u00een timpul unui r\u0103zboi civil \u00een derulare \u00eenceput cu 14-15 luni \u00eenaintea invaziei sovietice din anii 70 \u015fi neterminat niciodat\u0103. Acesta este un r\u0103zboi care a costat 2 trilioane de dolari SUA. Mii de trupe afgane \u015fi NATO au murit \u015fi a dus la \u00eenfiin\u0163area lag\u0103rului de deten\u0163ie din Golful Guantanamo. Indiferent dac\u0103 este sau nu decizia corect\u0103, retragerea SUA pune \u00eentrebarea \u2013 a meritat uciderea lui Osama at\u00e2t cheltuial\u0103?<\/p>\n\n\n\n Post Scriptum:<\/strong> Grupurile care asist\u0103 refugia\u0163ii \u015fi al\u0163i imigran\u0163i au cerut administra\u0163iei Biden s\u0103 \u00eenceap\u0103 imediat evacu\u0103rile umanitare, \u00een timp ce trupele americane ar putea ajuta \u00een acest efort. A ap\u0103rut \u015fi un plan de evacuare. Propunerile lor includeau transportului aerian al afganilor c\u0103tre insula Guam. Pe acest teritoriu american izolat din Pacific, afganii vulnerabili ar putea a\u015ftepta – \u00een afara pericolului \u015fi \u00eentr-un mediu controlat – pentru a fi examina\u0163i \u015fi prelucra\u0163i pentru o eventual\u0103 mutare. Aceast\u0103 strategie are precedent: dup\u0103 c\u0103derea Saigonului, guvernul SUA a trimis refugia\u0163i vietnamezi \u00een Guam pentru procesare ini\u0163ial\u0103 \u015fi a f\u0103cut-o din nou \u00een anii 1990 cu kurzi \u015fi irakieni viza\u0163i de Saddam Hussein.<\/p>\n\n\n\n Oficialii Guam au declarat c\u0103 sunt gata \u015fi a\u015fteapt\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 evacua\u0163ii afgani. A fost nevoie de un timp destul de lung, p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea lunii iulie, pentru a anun\u0163a planurile de a trimite doar 2.500 de interpre\u0163i afgani \u015fi al\u0163i alia\u0163i la Fort Lee, Virginia \u015fi pentru \u00eencercarea de a trimite restul alia\u0163ilor afgani \u00eentr-o \u201e\u0163ar\u0103 ter\u0163\u0103\u201d \u00een timp ce a\u015fteapt\u0103 examinarea. Departamentul Ap\u0103r\u0103rii a declarat c\u0103 se preg\u0103te\u015fte s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 temporar p\u00e2n\u0103 la 22.000 de alia\u0163i afgani mai vulnerabili \u015fi membrii familiei lor la alte dou\u0103 baze americane. Acesta este un progres semnificativ. Dar chiar \u00eenainte ca acest lucru s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, trupele americane trebuie s\u0103 se asigure c\u0103 afganii vulnerabili pot ie\u015fi efectiv. Acest lucru necesit\u0103 securizarea aeroportului din Kabul, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 pleca at\u00e2t zborurile militare, c\u00e2t \u015fi cele comerciale. Tadjikistanul a preg\u0103tit deja 100000 de locuri \u00een tabere de refugia\u0163i dar a \u015fi mobilizat 230.000 de rezervi\u015fti.<\/p>\n\n\n\n [1]<\/a> De ce a fost bin-Laden omul pentru care cei mai buni oameni din for\u0163ele speciale s-au pregatit?. Invazia sovietic\u0103 din Afganistan, din decembrie 1979, a schimbat pentru totdeauna via\u0163a lui Ben Laden. A \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat cauza anticomunist\u0103, mo\u0163\u00e2ndu-se \u00een Afganistan unde, timp de zece ani, a dus o campanie, \u00een cele din urm\u0103 victorioas\u0103, \u00eempreun\u0103 cu mujahedinii. Exper\u0163ii \u00een informa\u0163ii consider\u0103 c\u0103 CIA a avut un rol activ \u00een \u00eenarmarea \u015fi antrenarea mujahedinilor, inclusiv a lui Ben Laden. \u00cens\u0103 sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului a adus o schimbare \u00een crezurile sale. Ura sa fa\u0163\u0103 de Moscova s-a transferat c\u0103tre Washington dup\u0103 ce 300.000 de solda\u0163i americani, inclusiv femei, \u015fi-au f\u0103cut o baz\u0103 \u00een Arabia Saudit\u0103, \u0163ar\u0103 unde se afl\u0103 dou\u0103 dintre cele mai sfinte locuri ale islamului. Era \u00een timpul r\u0103zboiului din Golf din 1991 \u00eempotriva Irakului. Ben Laden a jurat c\u0103 va r\u0103zbuna ceea ce el considera a fi o blasfemie. \u00cempreun\u0103 cu tovar\u0103\u015fii s\u0103i mujahedini, a adus \u00een mediile antiamericane din Orientul Mijlociu priceperea sa \u00een lupt\u0103 \u015fi zelul islamic. Presiunile americane au determinat expulzarea sa din Arabia Saudit\u0103 – care i-a retras cet\u0103\u0163enia \u00een 1994 – \u015fi apoi din Sudan, iar ben Laden s-a \u00eentors \u00een Afganistan \u00een ianuarie 1996, unde domnea anarhia printre diversele grupuri islamice, inclusiv mali\u0163ia fundamentalist\u0103 taliban\u0103, care a reu\u015fit s\u0103 captureze capitala Kabul nou\u0103 luni mai t\u00e2rziu. For\u0163ele aliate au intrat \u00een Afganistan la sf\u00e2r\u015fitul anului 2001. \u00cen acel moment, se credea c\u0103 este posibil ca Ben Laden s\u0103 fi fost ucis \u00een timpul b\u0103t\u0103liei pentru controlul pe\u015fterilor de la Tora Bora. \u00cen realitate, Ben Laden trecuse grani\u0163a \u00een Pakistan, o \u0163ar\u0103 \u00een care se bucura de o popularitate similar\u0103 vedetelor pop sau actorilor de film.<\/p>\n\n\n\n [2]<\/a> Potemkiniad\u0103 (Sat Potemkin) este un termen de origine rus\u0103 prin care se face referire la o metod\u0103 de falsificare a realit\u0103\u0163ii prin \u00eenfrumuse\u0163are. Termenul provine de la numele lui Grigori Potemkin, feldmare\u015fal rus, demnitar al statului \u015fi favorit al \u0163arinei Ecaterina a II-a a Rusiei.<\/p>\n\n\n\n\u00centoarcerea talibanilor dup\u0103 20 de ani un \u015foc geopolitic<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Este re\u00eentoarcerea Americii posibil\u0103 \u00een Orientul Mijlociu?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Enduring Freedom sau eliminarea terori\u015ftilor din Afganistan<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
C\u00e2t au cheltuit americani \u00een Afganistan?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Ce s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 victoria din 2001?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Moartea lui Osama \u015fi gre\u015feal\u0103 de a mai continua opera\u0163iunile militare<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Cum justific\u0103 pre\u015fedintele Biden retragerea din Afganistan?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Afganistanul este un Potemkin la scara unei \u0163\u0103ri<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\u201dEndless wars\u201d \u015fi \u201dforever wars\u201d<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Ce a mers gre\u015fit \u00een Afganistan?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Administra\u0163ia Bush, UE \u015fi Planul Marshall pentru Afganistan<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\u00cen loc de concluzie<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\n\n\n\n