{"id":6222,"date":"2021-08-30T01:26:03","date_gmt":"2021-08-29T22:26:03","guid":{"rendered":"https:\/\/www.cass-ro.org\/?p=6222"},"modified":"2021-08-30T01:28:51","modified_gmt":"2021-08-29T22:28:51","slug":"este-europa-pregatita-pentru-migratia-afgana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/este-europa-pregatita-pentru-migratia-afgana\/","title":{"rendered":"Este Europa preg\u0103tit\u0103 pentru migra\u0163ia afgan\u0103?"},"content":{"rendered":"\n<p>La dou\u0103zeci de ani dup\u0103 11 septembrie, \u201dR\u0103zboiul \u00eempotriva terorii\u201d a intrat complet \u00eentr-o bucl\u0103 \u00eenchis\u0103. Toat\u0103 lumea se a\u015ftepta ca talibanii s\u0103 revin\u0103 la putere imediat ce for\u0163ele americane urmau s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Afganistanul pe 31 august. \u00cen schimb, intrarea talibanilor \u00een Kabul a \u00eenceput \u00een timp ce ambasada Americii era \u00eenc\u0103 deschis\u0103, invit\u00e2nd la flashback-uri nedorite, care au adus aminte de evenimentele \u00eent\u00e2mplate la ambasadele SUA din Saigon \u00een 1975 \u015fi din Teheran \u00een 1979. Au revenit \u00een minte \u015fi amintirile din 1989 &#8211; nu despre c\u0103derea Zidului Berlinului sau publicarea c\u0103r\u0163ii unui t\u00e2n\u0103r pe nume Francis Fukuyama -\u201eSf\u00e2r\u015fitul istoriei?\u201d-, amintiri despre triumful unei insurgen\u0163e afgane asupra unei superputeri comuniste &#8211; URSS. Apoi \u00een 1994 Mohammad Omar, comandant al rezisten\u0163ei antisovietice, a lansat mi\u015fcarea taliban\u0103 pentru a \u201dcur\u0103\u0163a\u201d ora\u015ful Kandahar din sud-estul \u0163\u0103rii, afectat de crim\u0103 \u015fi violen\u0163\u0103. Viziunea talibanilor despre justi\u0163ie i-a ajutat s\u0103 \u201dadune puterea\u201d. La vremea aceea, oamenii \u00ee\u015fi doreau cu adev\u0103rat legea \u015fi ordinea care nu exista \u00een Afganistanul afecta de un r\u0103zboi civil \u00eenceput \u00een 1978, iar \u015earia a fost acea lege care a instituit ordinea islamic\u0103. B\u0103t\u0103lia de la Spin Boldak din 1994 a fost momentul decisiv pentru preluarea puterii de talibani.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>Gorbaciov \u015fi decizia de retragere a sovieticilor din Afganistan<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Decizia lui Gorbaciov de a opri sprijinul financiar c\u0103tre regimul sus\u0163inut de sovietici la Kabul \u015fi apoi retragerea trupelor din \u0163ar\u0103 a dus la pr\u0103bu\u015firea guvernului lui Mohammad Nadjibulah \u015fi a Partidului Democratic al Poporului din Afganistan. \u00cen total, \u00eentr-o perioad\u0103 de 9 ani, au fost prezen\u0163i \u00een Afganistan 620 de mii de militari care au finalizat serviciul militar \u00een trupele sta\u0163ionate acolo, inclusiv 525,5 mii de solda\u0163i \u015fi ofi\u0163eri ai armatei sovietice, 21 de mii de func\u0163ionari publici, 95 de mii de reprezentan\u0163i ai KGB (inclusiv trupe de frontier\u0103), trupe interne \u015fi mili\u0163ie. Num\u0103rul total de mor\u0163i pentru perioada de peste nou\u0103 ani de prezen\u0163\u0103 militar\u0103 a fost de 15.051 de persoane, \u00eentre care 14.427 de solda\u0163i ai for\u0163elor armate, care au murit at\u00e2t \u00een \u200b\u200burma r\u0103nilor de lupt\u0103, c\u00e2t \u015fi din cauza accidentelor \u015fi bolilor. Procentul pierderilor \u00een lupt\u0103 este de 82,5%. Num\u0103rul pierderilor irecuperabile din lupt\u0103 \u015fi non-lupt\u0103 include at\u00e2t persoanele care au murit \u00een spitale, c\u00e2t \u015fi persoanele care au murit din cauza consecin\u0163elor bolii dup\u0103 p\u0103r\u0103sirea for\u0163elor armate. Costul pentru americani al celor 20 de ani petrecu\u0163i \u00een Afganistan a fost enorm: aproximativ 2 trilioane de dolari \u015fi aproape 2.500 de vie\u0163i americane, peste 1.100 de vie\u0163i ale partenerilor coali\u0163iei sale, precum \u015fi p\u00e2n\u0103 la 70.000 de victime dintre militarii afgani \u015fi aproape 50.000 de mor\u0163i civili.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>Cum a \u00eenceput Bush opera\u0163iunile militare-Endurig Freedom?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>La c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 ce Al Qaeda a atacat Statele Unite \u00een 11 septembrie, pre\u015fedintele George W. Bush a anun\u0163at c\u0103 for\u0163ele americane au lansat atacuri \u00eempotriva grup\u0103rii teroriste \u015fi a obiectivelor talibanilor din Afganistan. Bush a declarat c\u0103 talibanii, care guvernau atunci cea mai mare parte a Afganistanului, i-au respins cererea de a-i preda pe liderii Al Qaeda care planificaser\u0103 atacurile din bazele din Afganistan. El a spus c\u0103 inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103-i aduc\u0103 \u00een fa\u0163a justi\u0163iei pe ace\u015fti liderii ai Al Qaeda, ad\u0103ug\u00e2nd: \u201e<em>Acum talibanii vor pl\u0103ti un pre\u0163<\/em>\u201d. \u201e<em>Aceste ac\u0163iuni atent orientate sunt concepute pentru a perturba utilizarea Afganistanului ca baz\u0103 terorist\u0103 de opera\u0163iuni \u015fi pentru a ataca capacitatea militar\u0103 a regimului taliban<\/em>\u201d, a spus pre\u015fedintele. Talibani nu f\u0103ceau alt ceva dec\u00e2t s\u0103 respecte legea Pastuwali (\u201ecalea afganilor\u201d sau \u201ecodul vie\u0163ii\u201d) care spunea c\u0103 odat\u0103 acordat\u0103 ospitalitatea nu se poate lua \u00eenapoi. Osama era oaspetele talibanilor. Chiar \u015fi atunci, pre\u015fedintele a avertizat c\u0103 Opera\u0163iunea Enduring Freedom va presupune \u201e<em>o campanie \u00eendelungat\u0103, diferit\u0103 de oricare alta pe care am v\u0103zut-o vreodat\u0103<\/em>\u201d. \u015ei exact a\u015fa a fost. \u00cendep\u0103rtarea talibanilor de la putere a fost primul obiectiv al opera\u0163iunilor militare americane pentru atacurile din 11 septembrie. Capturarea sau uciderea conducerii al-Qaeda, inclusiv a lui Osama bin Laden, ar fi putut fi o prioritate mai mare, dar schimbarea regimului \u00een Kabul a fost scopul imediat. A fost u\u015for de ob\u0163inut &#8211; \u015fi a fost la fel de u\u015for de pierdut. &nbsp;Cu toate c\u0103 sentimentul de d\u00e9j\u00e0 vu este cople\u015fitor la sf\u00e2r\u015fitul misiunii afgane, lumea este un loc foarte diferit &#8211; chiar dac\u0103 Afganistanul nu este.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>R\u0103zboiul demonstra c\u0103 democra\u0163ia liberal\u0103 este pentru toat\u0103 lumea<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Lumile arabe \u015fi islamice, \u00een special, nu mai sunt ceea ce erau \u00een 1989 sau 2001 sau chiar \u00een 1979, iar exemplul revolu\u0163iei islamice iraniene din acel an este ceva mai important dec\u00e2t precedentul stabilit de victoria mujahedinilor asupra sovieticilor un deceniu mai t\u00e2rziu. Revolu\u0163ia iranian\u0103 a produs o schimbare \u00een lumea arab\u0103. Clericii \u00eel r\u0103sturnaser\u0103 pe \u015eah, \u00een ciuda instrumentelor represive \u015fi &nbsp;\u00eenfrico\u015f\u0103toare aflate sub comanda sa, cum ar fi faimoasa poli\u0163ie secret\u0103 Savak. Ceea ce se \u00eent\u00e2mplase \u00een Iranul \u015fiit se putea \u00eent\u00e2mpla \u015fi \u00een lumea sunnit\u0103. Se putea \u00eent\u00e2mpla \u00een Arabia Saudit\u0103?. Nu prea. Casa Saud a fost mai pu\u0163in decadent\u0103 sau dominatoare dec\u00e2t cea a lui Reza Pahlavi. &nbsp;Al-Qaeda, la \u00eenceputurile sale \u00een anii 1988, nu a fost legat\u0103 de nicio regiune. Atr\u0103gea recru\u0163i de pretutindeni \u015fi era preg\u0103tit\u0103 s\u0103 atace oriunde: \u00een Kenya sau Tanzania, unde a bombardat ambasadele SUA \u00een 1998, sau \u00een Golful Persic, unde a avut loc, doi ani mai t\u00e2rziu, o opera\u0163iune sinuciga\u015fe \u00eempotriva USS Cole, opera\u0163iune care a ucis 17 marinari americani. America \u00eens\u0103\u015fi nu era \u00een siguran\u0163\u0103 atunci c\u00e2nd asocia\u0163ii al-Qaeda au \u00eencercat s\u0103 distrug\u0103 World Trade Center \u00een 1993 sau c\u00e2nd &nbsp;\u201dpira\u0163ii aerului\u201d al-Qaeda au reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 acest lucru, lovind avioane \u00een Turnurile Gemene (World Trade Center), &nbsp;\u00een Pentagon \u015fi pe un c\u00e2mp din Pennsylvania, la 11 septembrie 2001. La 20 septembrie 2001, George W. Bush s-a adresat \u00eentr-o sesiune comun\u0103 a Congresului pentru a explica de ce au avut loc atacurile din 11 septembrie. El a reu\u015fit s\u0103 conving\u0103 Congresul de necesitatea unei ac\u0163iuni coerente \u00eempotriva terorismului. Bush \u015fi comunitatea de politic\u0103 extern\u0103 de la Washington erau sinceri \u00een credin\u0163a lor c\u0103 absen\u0163a liberalismului \u015fi a democra\u0163iei este cauza principal\u0103 a terorismului \u015fi, prin urmare, vindecarea acestuia era promovarea democra\u0163iei liberale prin schimbarea regimului \u015fi construirea unei noi na\u0163iunii &#8211; de\u015fi Bush a jurat s\u0103 nu urm\u0103reasc\u0103 construirea unei na\u0163iunii (conceptul de Nation-building) c\u00e2nd candida-se la pre\u015fedin\u0163ie cu un an \u00eenainte. R\u0103zboiul din Afganistan a \u00eensemnat mult mai mult dec\u00e2t pedepsirea talibanilor sau uciderea lui Bin Laden.<\/p>\n\n\n\n<p>R\u0103zboiul trebuia s\u0103 demonstreze c\u0103 democra\u0163ia liberal\u0103 este pentru toat\u0103 lumea, inclusiv pentru cei mai prost preg\u0103ti\u0163i s\u0103 o primeasc\u0103, pentru cei care tr\u0103iau \u00eentr-o societate medieval\u0103. Irakul nu avusese prea mult de-a face cu 11 septembrie, dar elitele politicii externe ale Americii discutaser\u0103 deja schimbarea regimului \u015fi liberalizarea acolo cu ani \u00eenainte de venirea momentului invaziei din 2003. Irakul \u015fi Afganistanul ar fi servit acum ca modele pentru lume, \u00een special pentru lumea arab\u0103 \u015fi cea islamic\u0103. Cele dou\u0103 prindeau Iranul la mijloc ca un cle\u015fte \u015fi-l puteau transforma ca \u00eentr-un joc de domino. Nu s-a \u00eent\u00e2mplat a\u015fa. \u00cen schimb Iranul a c\u00e2\u015ftigat influen\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 la Mediteran\u0103 odat\u0103 cu r\u0103zboiul din Siria. Teheranul se afl\u0103 acum \u00een perioada \u00een care era URSSS \u00een vremea lui Brejnev sau Andropov. Vom vedea \u00een cur\u00e2nd ce va \u00eensemna furia maselor! Cu toate acestea drumul c\u0103tre acea zi este pres\u0103rat cu obstacole \u015fi nu este u\u015for f\u0103r\u0103 un sprijin extern. \u00cen ceea ce prive\u015fte Arabia Saudit\u0103 \u015fi \u0163\u0103rile din Golful, un lider la fel de t\u00e2n\u0103r ca prin\u0163ul mo\u015ftenitor Mohammad bin Salman, de doar 35 de ani, nu a experimentat niciodat\u0103 \u015focul c\u0103derii \u015eahului. \u0162in\u00e2nd sub control rivalii \u015fi diziden\u0163ii politici, el pare s\u0103 nu se team\u0103 de clerici. Le-a l\u0103sat acestora Coranul. Talibani s\u0103rb\u0103toresc la Kabul victoria, dar este o victorie \u00eempotriva liberalismului str\u0103in, nu a monarhiei din Orientul Mijlociu. Fantoma din 1979 a fost exorcizat\u0103. Dac\u0103 spiritul anului 1989 rena\u015fte \u00een Afganistan, nu este suficient, ca s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 teroarea din nou \u00een lume.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>Kunduz \u00eenceputul dezastrului<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Toate problemele care au permis talibanilor s\u0103 \u00eenving\u0103 armata at\u00e2t de repede \u00een 2021 au fost expuse \u00een 2015, c\u00e2nd grupul a capturat temporar ora\u015ful Kunduz, o capital\u0103 de provincie din nordul Afganistanului: moral slab, dezertare, uzur\u0103, corup\u0163ie, separare etnic\u0103, logistic\u0103 proast\u0103, \u015fi o \u00eencredere excesiv\u0103 \u00een sprijinul for\u0163elor de opera\u0163iuni speciale afgane. \u015ei de ani de zile, nu a fost un secret faptul c\u0103 unit\u0103\u0163ile Armatei Na\u0163ionale de Ap\u0103rare \u015fi de Securitate (ANDSF) <a href=\"#1\">[1]<\/a> f\u0103ceau tranzac\u0163ii cu presupusul lor du\u015fman &#8211; avertiz\u00e2nd talibanii cu privire la viitoarele ac\u0163iuni, refuz\u00e2nd s\u0103 lupte \u015fi v\u00e2nz\u00e2nd armele \u015fi echipamentele grupului. Cu alte cuvinte, pr\u0103bu\u015firea dramatic\u0103 a armatei Afganistanului expune doar putregaiul care se desf\u0103\u015fura de-a lungul anilor \u00een s\u0103lile de putere ale Kabulului. Nu este de mirare c\u0103 popula\u0163ia afgan\u0103 a avut \u00eencredere at\u00e2t de mic\u0103 \u00een guvernul s\u0103u \u015fi nu este de mirare c\u0103 ora\u015fele afgane, unul dup\u0103 altul, s-au predat talibanilor \u00eentr-o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Statele Unite \u015fi alte \u0163\u0103ri din coali\u0163ie au f\u0103cut multe gre\u015feli \u00een Afganistan. Spre exemplu Pakistanul a permis \u00een mod duplicitar jocul talibanilor \u015fi le-a asigurat un teritoriu de ad\u0103postire sigur. Dar responsabilitatea principal\u0103 pentru acest sf\u00e2r\u015fit tragic al celor 20 de ani de eforturi de consolidare a statului \u00een Afganistan revine \u00een mod direct conducerii afgane. Victoria talibanilor este, a\u015fadar, o poveste de avertizare despre dificult\u0103\u0163ile stabiliz\u0103rii unei \u0163\u0103ri al c\u0103rui guvern \u015fi-a uitat propria \u00eendatorire de a asigura securitatea cona\u0163ionalilor.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>Dilema administra\u0163iilor succesive de la Casa Alb\u0103<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>\u00cen ultimul deceniu, pe m\u0103sur\u0103 ce Statele Unite \u015fi-au retras treptat for\u0163ele din Afganistan \u015fi sarcina de a conduce a \u0163\u0103rii a revenit din ce \u00een ce mai mult guvernului afgan, clasa conduc\u0103toare din Kabul a ales s\u0103 nu consolideze armata sau s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 guvernan\u0163a. \u00cen schimb, liderii politici s-au concentrat pe dob\u00e2ndirea puterii \u015fi a banilor pentru ei \u00een\u015fi\u015fi \u015fi au patronat propria camaril\u0103. Au c\u0103utat \u00een mod constant s\u0103 genereze crize politice sau paralizie administrativ\u0103 pentru a extrage mai mul\u0163i bani de la &nbsp;guvernul central. Politicienii afgani s-au am\u0103git cu credin\u0163a c\u0103 Statele Unite nu vor pleca niciodat\u0103, ignor\u00e2nd semnalele repetate din partea administra\u0163iei Obama, a administra\u0163iei Trump \u015fi a administra\u0163iei Biden. Obseda\u0163i de propriile lor nara\u0163iuni despre Afganistan ca punct de sprijin al unui presupus nou Joc Mare \u00eentre Statele Unite, China \u015fi Rusia, liderii afgani credeau c\u0103 pot \u0163ine Statele Unite \u00een Afganistan \u00eentr-un angajament f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit.<\/p>\n\n\n\n<p>Ei au v\u0103zut pu\u0163ine motive pentru a reforma ANDSF sau pentru a r\u0103spunde nevoilor afganilor obi\u015fnui\u0163i. \u00centre timp, Statele Unite \u015fi restul comunit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale nu i-au for\u0163at pe liderii de la Kabul s\u0103 fac\u0103 ceea ce am spus mai sus dar nici pe pakistanezi s\u0103 nu mai sprijine talibanii at\u00e2t de puternic \u015fi \u00een at\u00e2t de multe moduri. \u015ei astfel insurgen\u0163ii au c\u00e2\u015ftigat \u00een mod constant putere. Sl\u0103biciunea guvernului afgan a creat o dilem\u0103 administra\u0163iilor succesive de la Washington. Pe de o parte, dac\u0103 Washingtonul ar fi stabilit un termen pentru retragere, talibanii ar fi a\u015fteptat pur \u015fi simplu p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd trupele americane ar fi plecat pentru a lansa o ofensiv\u0103 la scar\u0103 larg\u0103 \u00eempotriva armatei afgane. Chiar \u015fi a\u015fa nu a existat nicio garan\u0163ie c\u0103 politicienii afgani vor lua \u00een serios termenul limit\u0103 stabilit de Casa Alb\u0103. Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 Statele Unite nu ar fi dat nicio dat\u0103 a unei posibile retrageri atunci politicienii \u015fi guvernul afgan ar fi avut \u015fi mai pu\u0163ine stimulente pentru a-\u015fi schimba modalit\u0103\u0163ile contraproductive de guvernare. Nedorind s\u0103-\u015fi reduc\u0103 puterea \u00eentr-un mod semnificativ sau s\u0103 accepte o schimbare \u00een politic\u0103 a \u0163\u0103rii, guvernul afgan nu a dorit s\u0103 negocieze cu talibanii. Acest lucru a r\u0103mas adev\u0103rat chiar \u015fi dup\u0103 acordul de la Doha, pactul din februarie 2020 \u00een care talibanii au fost de acord s\u0103 previn\u0103 atacurile teroriste \u00eempotriva Statelor Unite \u015fi a alia\u0163ilor s\u0103i \u00een schimbul retragerii for\u0163elor americane p\u00e2n\u0103 \u00een mai 2021. Kabul, \u00een 2020, era mai puternic: talibanii cuceriser\u0103 mult mai pu\u0163in teritoriu dec\u00e2t au f\u0103cut-o \u00een 2021, iar trupele americane din \u0163ar\u0103 erau \u00een continuare capabile s\u0103 bombardeze for\u0163ele talibane \u015fi s\u0103 ofere sprijin tehnic critic ANDSF. Dar, cu fiecare zi care a trecut \u015fi pentru care Kabul a\u015ftepta s\u0103 renegocieze durata de via\u0163\u0103 a acestui sprijin american s-a scurtat \u015fi for\u0163ele afgane au sl\u0103bit.<\/p>\n\n\n\n<p>Totu\u015fi, Kabul a crezut c\u0103 ar putea influen\u0163a administra\u0163ia Biden s\u0103 renun\u0163e la acordul de la Doha \u015fi s\u0103 men\u0163in\u0103 for\u0163ele SUA \u00een \u0163ar\u0103 \u00eentr-un angajament f\u0103r\u0103 dat\u0103 limit\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, nici talibanii nu au vrut s\u0103 negocieze, \u015ftiind foarte bine c\u0103, dup\u0103 plecarea trupelor americane, puterea lor militar\u0103 \u015fi, prin urmare, pozi\u0163ia lor de negociere, va cre\u015fte. Exact asta s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi, p\u00e2n\u0103 \u00een acel moment, guvernul afgan \u00eenc\u0103 spera c\u0103 sl\u0103biciunea for\u0163elor sale va \u00eempiedica Statele Unite s\u0103 plece. Mul\u0163i comentatori americani au dorit, de asemenea, ca Statele Unite s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, argument\u00e2nd c\u0103 o for\u0163\u0103 limitat\u0103 de 2.500 la 5.000 de solda\u0163i americani ar trebui s\u0103 sus\u0163in\u0103 guvernul afgan \u015fi for\u0163ele sale. \u00cen aceast\u0103 prim\u0103var\u0103, pre\u015fedintele american Joe Biden a anun\u0163at c\u0103 va retrage toate for\u0163ele americane din Afganistan p\u00e2n\u0103 la 11 septembrie 2021. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii iulie, 95 la sut\u0103 dintre acestea erau deja plecate. Odat\u0103 ce a devenit clar c\u0103 Washingtonul a terminat r\u0103zboiul, armata afgan\u0103 a devenit \u015fi mai demoralizat\u0103 dec\u00e2t de obicei. Dar nu a existat niciodat\u0103 un scenariu realist \u00een care o for\u0163\u0103 limitat\u0103 de aproximativ 2.500 la 5.000 de solda\u0163i americani, chiar asum\u00e2nd un angajament deschis al SUA, ar fi putut modifica dinamica \u00een c\u0103dere a unui guvern afgan care nu mai era dispus s\u0103 se reformeze \u015fi a unor talibani care erau \u00een cre\u015ftere de putere.<\/p>\n\n\n\n<p>Atacurile aeriene au fost un factor crucial \u00een opera\u0163iunile \u00eempotriva talibanilor din ultimii 20 de ani. \u00cen timp ce for\u0163ele afgane desf\u0103\u015furau misiuni la sol, ele beneficiau mereu de suportul aerian oferit de NATO \u015fi SUA. Dup\u0103 retragerea americanilor \u015fi a for\u0163elor Coali\u0163iei, for\u0163ele afgane au r\u0103mas f\u0103r\u0103 un element-cheie pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 \u00eempotriva lupt\u0103torilor talibani. P\u00e2n\u0103 \u015fi pilo\u0163i \u015fi o parte a flotei aviatice a Afganistanului a plecat \u00een Uzbekistan. Peste 40 de avioane ale For\u0163ei Aeriene Afgane (AAF) au fost transportate \u00een Uzbekistan, pe aeroportul Termez din sudul \u0163\u0103rii, pentru a le \u00eempiedica s\u0103 cad\u0103 \u00een m\u00e2inile talibanilor dup\u0103 ce grupul a rec\u00e2\u015ftigat controlul asupra Afganistanului la 15 august. Aproape 600 de afgani au fost raporta\u0163i c\u0103 se aflau la bordul aeronavelor \u015fi c\u0103 solicitau azil \u00een Uzbekistan. Imaginile prin satelit de la Planet Labs p\u0103reau s\u0103 indice c\u0103 aproximativ 26 de elicoptere \u015fi 21 de aeronave mici cu aripi fixe se aflau la Termez pe 16 august: 11 avioane utilitare C-208 \u015fi 10 avioane de atac u\u015for A-29 Super Tucano, \u00eempreun\u0103 cu p\u00e2n\u0103 la 16 Mi -17, cinci Mi-25 \u015fi cinci elicoptere UH-60 Black Hawk.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>Ce urmeaz\u0103?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Timp de 20 de ani, Statele Unite \u015fi partenerii s\u0103i au \u00eencercat o serie de strategii pentru a-i \u00eenvinge pe talibani. \u00centre 2001 \u015fi 2005, ei s-au bazat pe liderii afgani pentru a \u00eenvinge regimul taliban \u015fi a suprima insurgen\u0163a care a urmat, \u00een timp ce Statele Unite s-au concentrat asupra Irakului. Pe m\u0103sur\u0103 ce talibanii erau din ce \u00een ce mai puternici, administra\u0163ia Obama \u015fi Comndamentul NATO au crescut num\u0103rul solda\u0163ilor americani\/alia\u0163i la 150000. P\u00e2n\u0103 \u00een 2014, sprijinirea mili\u0163iilor afgane \u015fi a revoltelor anti-talibane a ajuns s\u0103 fie v\u0103zut\u0103 ca cheia \u00eenfr\u00e2ngerii talibanilor. \u00cen cele din urm\u0103, administra\u0163ia Trump a sperat pur \u015fi simplu c\u0103, dac\u0103 Statele Unite \u015fi alia\u0163ii s\u0103i r\u0103m\u00e2n \u00een Afganistan suficient de mult, talibanii vor face suficiente gre\u015feli pentru a se pr\u0103bu\u015fii singuri. Niciuna dintre aceste strategii nu a func\u0163ionat.<\/p>\n\n\n\n<p>Dac\u0103 SUA r\u0103m\u00e2nea \u00eempotmolit\u0103 \u00een Afganistan, dup\u0103 2021,&nbsp; f\u0103cea China, Iranul \u015fi Rusia fericite pentru faptul c\u0103 Washingtonul s-ar fi cufundat \u00eentr-un conflict lipsit de speran\u0163\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 Washingtonul a cheltuit 83 de miliarde de dolari (70 de miliarde de euro) pentru a antrena \u015fi dota armata afgan\u0103. Prin urmare, cel pu\u0163in pe h\u00e2rtie, trupele locale ar fi trebuit s\u0103 fie destul de puternice pentru a face fa\u0163\u0103 talibanilor. C\u00e2nd Joe Biden l-a \u00eenlocuit pe Trump la Casa Alb\u0103 \u00een ianuarie, responsabilii afgani au sperat c\u0103 noul lider american le va da ceva mai mult spa\u0163iu de manevr\u0103. Totu\u015fi, \u00een aprilie 2021, Biden a pus \u00een aplicare planul lui Trump de retragere necondi\u0163ionat\u0103 a tuturor trupelor americane din Afganistan singura lege din administra\u0163ia Trump la care Biden nu a renun\u0163at. Este clar acum c\u0103 administra\u0163ia afgan\u0103 nu era preg\u0103tit\u0103 pentru o retragere at\u00e2t de rapid\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Contextul a fost de asemenea nefavorabil: negocierile intra-afgane nu au avansat. Armata afgan\u0103 nu a fost capabil\u0103 s\u0103 aprovizioneze cu provizii vitale precum hran\u0103 \u015fi muni\u0163ie posturi militare \u00eendep\u0103rtate din diverse regiuni ale \u0163\u0103rii. Majoritatea solda\u0163ilor afgani au ales s\u0103 \u00eencheie \u00een\u0163elegeri cu talibanii, s\u0103 se predea sau s\u0103 fug\u0103 pur \u015fi simplu. \u00cen schimb anumite unit\u0103\u0163i militare afgane, mai ales comandourile de elit\u0103, au luptat din greu p\u00e2n\u0103 aproape de sf\u00e2r\u015fit retr\u0103g\u00e2ndu-se \u00een Valea Panjshir.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>Solda\u0163ii fantom\u0103!<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Potrivit proiectului Afghanistan Papers, al publica\u0163iei The Washington Post, din cei 352.000 de solda\u0163i \u015fi poli\u0163i\u015fti din cadrul for\u0163elor afgane de securitate, doar 254.000 au putut fi confirma\u0163i de fostul guvern. Comandan\u0163ii militari afgani au reu\u015fit s\u0103 creeze &#8220;solda\u0163i fantom\u0103&#8221; pentru a-\u015fi spori propriile \u00eencas\u0103rile salariale. \u00cen acela\u015fi timp nu i-au pl\u0103tit conform standardelor pe solda\u0163ii adev\u0103ra\u0163i \u015fi nici nu au livrat proviziile necesare, a relatat ziarul american. Un alt motiv pentru pr\u0103bu\u015firea armatei afgane a fost lipsa loialit\u0103\u0163ii triburilor fa\u0163\u0103 de guvernul central de la Kabul. Talibanii au fost uni\u0163i de ideologia islamist\u0103 militant\u0103 sub care luptau.&nbsp; De fapt cum s-au instalat la Kabul talibani au eliminat Loya Jirga &#8211; Marele consiliu- care este un tip de Mare Adunare a liderilor spirituali, b\u0103tr\u00e2nilor triburilor \u015fi ale altor persoane deosebit de influente pe plan local- care avea o greutate mare \u00een politica \u0163\u0103rii, \u00eenc\u00e2t pre\u015fedintele Afganistanului c\u0103 a fost Karzai sau Ghani nu au putut s\u0103 nu \u0163in\u0103 cont de Consiliu. Lupt\u0103torii islami\u015fti au avut nevoie de trei ani pentru a-l alunga pe fostul pre\u015fedinte socialist afgan Muhammad Najibullah dup\u0103 retragerea trupelor sovietice \u00een 1989. Trupele lui Ghani nu au rezistat nici m\u0103car 10 zile.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>Europa este nepreg\u0103tit\u0103 pentru imigran\u0163ii afgani<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>La \u015fase ani de la apogeul crizei migran\u0163ilor din 2015, care a r\u0103sturnat politica european\u0103, Uniunea European\u0103 se confrunt\u0103 cu perspectiva unui alt val de refugia\u0163i \u015fi solicitan\u0163i de azil, \u00eentruc\u00e2t continentul se preg\u0103te\u015fte pentru consecin\u0163ele de la plecarea rapid\u0103 a SUA \u015fi alia\u0163ii NATO din Afganistan. Mini\u015ftrii de interne ai UE au organizat o reuniune video de urgen\u0163\u0103 cu scopul de a dezvolta o abordare coordonat\u0103 a evacu\u0103rii pe termen scurt a afganilor care au lucrat cu NATO, dezvolt\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp planuri pe termen lung pentru primirea \u015fi relocarea refugia\u0163ilor afgani. Instabilitatea din Afganistan va duce probabil la cre\u015fterea presiunii migratorii. Prin urmare, nu putem for\u0163a oamenii s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Afganistan. Aceast\u0103 pozi\u0163ie este o schimbare brusc\u0103 fa\u0163\u0103 de precedenta op\u0163iune, c\u00e2nd \u015fase \u0163\u0103ri ale UE &#8211; Germania, Austria, Danemarca, Belgia, Grecia \u015fi Olanda &#8211; au insistat c\u0103 deport\u0103rile afganilor ar trebui s\u0103 continue \u00een ciuda crizei.<\/p>\n\n\n\n<p>Scenele sf\u00e2\u015fietoare din c\u0103derea Kabulului, care au devenit virale pe internet \u015fi au f\u0103cut titluri la nivel global, au determinat ca aceast\u0103 pozi\u0163ie s\u0103 fie de nesuportat din punct de vedere politic \u015fi moral. Mul\u0163i anali\u015fti sus\u0163in c\u0103 afluxul de migran\u0163i din 2015 nu a fost at\u00e2t o criz\u0103 real\u0103, c\u00e2t o problem\u0103 gestionabil\u0103, care a fost exploatat\u0103 de liderii \u015fi mi\u015fc\u0103rile populiste pentru ob\u0163inerea unui avantaj politic. Dar \u015fase ani mai t\u00e2rziu, UE nu a ajuns \u00eenc\u0103 la un acord cuprinz\u0103tor privind o politic\u0103 colectiv\u0103 privind migra\u0163ia \u015fi azilul. \u00cen termeni practici, blocul nu este preg\u0103tit pentru o primire a refugia\u0163ilor afgani, cet\u0103\u0163eni care au constituit deja cea mai mare parte a migran\u0163ilor ilegali care au sosit \u00een UE \u00een ultimii doi ani. Realitatea incomod\u0103 pentru Europa este c\u0103 nu exist\u0103 suficient timp pentru a revizui sistemul de migra\u0163ie al UE \u00eenainte de sosirea unui num\u0103r mare de migran\u0163i afgani, a\u015fa cum se a\u015fteapt\u0103. Statele membre ale UE au anticipat un eventual val de refugia\u0163i, dar au crezut c\u0103 au mai multe luni de preg\u0103tit pentru sosirea migran\u0163ilor.<\/p>\n\n\n\n<p>Pr\u0103bu\u015firea uluitoare a statului afgan \u00een care SUA \u015fi alia\u0163ii s\u0103i NATO au petrecut timp de 20 de ani construindu-l i-a surprins pur \u015fi simplu pe europeni, arunc\u00e2nd orice planuri pe care le aveau pentru relocarea refugia\u0163ilor \u00een dezordine. Acest e\u015fec spectaculos ridic\u0103 \u00eentreb\u0103ri, de asemenea, asupra NATO \u015fi \u00eei determin\u0103 pe politicieni s\u0103 pun\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii soliditatea alian\u0163ei, inclusiv \u00een \u0163\u0103rile care, din punct de vedere istoric, au fost reticente \u00een a-\u015fi \u00eenfrunta \u00een mod deschis neajunsurile: Germania, Marea Britanie \u015fi statele membre din Europa de Est. Armin Laschet, candidatul Uniunii Cre\u015ftine Democrate de centru dreapta pentru a o \u00eenlocui pe Angela Merkel \u00een func\u0163ia de cancelar german la alegerile din septembrie, a numit plecarea gr\u0103bit\u0103 a trupelor occidentale din Afganistan \u201e<em>cel mai mare dezastru pe care l-a suferit NATO de la \u00eenfiin\u0163are<\/em>\u201d. El a ad\u0103ugat c\u0103 evenimentele din jurul pr\u0103bu\u015firii guvernului afgan cu sprijin occidental necesit\u0103 \u201e<em>o analiz\u0103 f\u0103r\u0103 restric\u0163ii a erorilor din Germania, a celor f\u0103cute cu alia\u0163ii no\u015ftri \u015fi \u00een cadrul comunit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Fostul prim-ministru britanic Theresa May a declarat \u00een Camera Comunelor c\u0103 ar fi sugerat o alian\u0163\u0103 alternativa care s\u0103 nu urmeze decizia SUA \u015fi s\u0103 ofere sprijin guvernului afgan \u00een cazul retragerii americanilor.&nbsp; \u00cen ceea ce prive\u015fte punctul de vedere al lui May despre a juca a doua alternativ\u0103, mul\u0163i anali\u015fti au subliniat c\u0103 urmarea solu\u0163iei conducerii Statelor Unite este o caracteristic\u0103, nu o eroare, a NATO. Aceste ultime evenimente, urmate de patru ani \u00een care Donald Trump a pus la \u00eendoial\u0103 dac\u0103 SUA \u015fi-ar respecta angajamentul privitor la &nbsp;articolul 5 de a ap\u0103ra statele membre ale NATO europene \u00een cazul unui atac armat al Rusiei, aduc mai mul\u0163i europeni \u00een apropierea p\u0103rerii Fran\u0163ei mai precis a aceleia a pre\u015fedintelui francez Emmanuel Macron care a numit NATO \u201e<em>o alian\u0163\u0103 \u00een moarte cerebral\u0103<\/em>\u201d \u015fi ar trebui ca UE trebuie s\u0103 dezvolte o uniune de ap\u0103rare colectiv\u0103 capabil\u0103 s\u0103 ac\u0163ioneze militar f\u0103r\u0103 Statele Unite. Accentul pe termen scurt se poate pune pe abordarea dezordinii din Afganistan \u015fi preg\u0103tirea pentru refugia\u0163i, dar pe termen lung, aten\u0163ia se va \u00eendrepta asupra \u00eentreb\u0103rilor dac\u0103 NATO este cu adev\u0103rat adecvat\u0103 scopului \u00een secolul XXI. Vom vedea documentele care vor stabili strategia NATO pentru urm\u0103torii 10 ani.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>Trei lec\u0163ii pentru Europa rezultate din c\u0103derea Afganistanului<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p><strong>Prima lec\u0163ie<\/strong> este c\u0103 o prezen\u0163\u0103 str\u0103in\u0103 foarte limitat\u0103, combinat\u0103 cu un sprijin aerian str\u00e2ns pentru for\u0163ele na\u0163ionale, a \u0163inut talibanii la distan\u0163\u0103 timp de c\u00e2\u0163iva ani \u015fi a creat moment favorabil \u00een care societatea afgana s-a transformat c\u00e2t de c\u00e2t. &nbsp;Exoscheletul oferit de o prezen\u0163\u0103 militar\u0103 str\u0103in\u0103 limitat\u0103 permite unei armate fragile s\u0103 \u00ee\u015fi men\u0163in\u0103 pozi\u0163ia. Este un model pe care europenii ar trebui s\u0103-l studieze \u015fi, eventual, s\u0103 \u00eel replice \u00een Sahel. Este posibil ca acest lucru s\u0103 nu necesite o acumulare militar\u0103 consistent\u0103, dar \u00een prezent dep\u0103\u015fe\u015fte capacit\u0103\u0163ile Europei. <strong>A doua lec\u0163ie<\/strong> se refer\u0103 la ceea ce a gre\u015fit \u00een efortul s\u0103u SUA de a construi armata afgan\u0103. Armatele standard NATO depind de un sistem critic de sprijin \u00een care batalioanele de infanterie sunt doar \u201dv\u00e2rful de lance\u201d. Componentele esen\u0163iale ale sistemului includ con\u015ftientizarea situa\u0163iei prin resurse integrate de informa\u0163ii, lan\u0163uri logistice complexe \u015fi costisitoare, capacit\u0103\u0163i rapide de medevac \u015fi sprijin aerian. C\u00e2nd for\u0163ele locale au sprijinul unei for\u0163e expedi\u0163ionare occidentale, a\u015fa cum a fost cazul \u00een Afganistan pentru mai mul\u0163i ani, aceste capacit\u0103\u0163i le ofer\u0103 un avantaj considerabil.<\/p>\n\n\n\n<p>Dar, dac\u0103 aliatul occidental se retrage, for\u0163a local\u0103 devine slab\u0103 \u015fi nepreg\u0103tit\u0103, pierz\u00e2nd capacitatea de a opera independent. Dac\u0103, \u00een plus, sistemul de salarizare al for\u0163ei este disfunc\u0163ional din cauza corup\u0163iei, solda\u0163ii devin complet demoraliza\u0163i \u015fi nu vor s\u0103 lupte. <strong>A treia lec\u0163ie<\/strong> pentru Europa din experien\u0163a afgan\u0103 se refer\u0103 la perioada de timp a angajamentelor str\u0103ine. Sprijinul extern pentru o armat\u0103 fragil\u0103 ofer\u0103 statelor spa\u0163iul \u015fi timpul de care au nevoie pentru a transforma societatea. Acesta este un c\u00e2\u015ftig important: spre deosebire de ceea ce spun mul\u0163i despre Afganistan, multe s-au schimbat \u00een bine \u00een \u0163ar\u0103. \u015ei poate c\u0103 a fost gre\u015fit s\u0103 insist\u0103m asupra unei strategii de ie\u015fire &#8211; condus\u0103 mai degrab\u0103 de considerente politice interne dec\u00e2t de factori obiectivi &#8211; av\u00e2nd \u00een vedere costul relativ sc\u0103zut al unei amprente militare mici \u015fi costul poten\u0163ial ridicat al pr\u0103bu\u015firii guvernului afgan. Ajutarea societ\u0103\u0163ilor s\u0103 se transforme este o \u00eentreprindere genera\u0163ional\u0103. Este imposibil s\u0103 reu\u015fim acest lucru dac\u0103, a\u015fa cum spun afganii, avem ceasurile \u015fi du\u015fmanul are timpul.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>\u00cen loc de concluzie<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Afirma\u0163ia c\u0103 America se arat\u0103 a fi un aliat nestatornic, permi\u0163\u00e2nd guvernului afgan s\u0103 cad\u0103, este suprasolicitat\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere durata, amploarea \u015fi cheltuielile desf\u0103\u015fur\u0103rii americane \u00een Afganistan.&nbsp; Regimul defunct din Kabul nu era un aliat \u00een felul \u00een care sunt Germania sau Japonia. Era mult mai slab, mai corupt \u015fi complet dependent de America pentru supravie\u0163uirea sa. Dar nimic din toate acestea nu a absolvit America de responsabilitatea de a se retrage \u00een mod ordonat. Liderii europeni nu ar trebui s\u0103 fie surprin\u015fi de ie\u015firea din SUA, dar acum trebuie s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 ac\u0163iunile americane sunt circumscrise realpolitikului, chiar \u015fi dup\u0103 \u00eencheierea pre\u015fedin\u0163iei lui Donald Trump. Mi\u015fcarea de retragere a trupelor f\u0103cut\u0103 de Biden are logic\u0103, mai ales dac\u0103 crede\u0163i c\u0103 singura solu\u0163ie pe termen lung la instabilitate \u00een Afganistan este un acord de pace intra-afgan. Uneori, ceea ce conteaz\u0103 \u00een politica extern\u0103 nu este ceea ce po\u0163i realiza, ci ceea ce po\u0163i evita. Afganistanul a fost un astfel de caz.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Post Scriptum<\/strong>: Decizia pre\u015fedintelui american Joe Biden de a-l trimite la Kabul pe William Burns, descris drept unul dintre cei mai versa\u0163i diploma\u0163i ai SUA, ilustreaz\u0103 gravitatea crizei pentru administra\u0163ia de la Washington, confruntat\u0103 cu evacu\u0103ri precipitate a mii de americani \u015fi afgani din capitala afgan\u0103, noteaz\u0103 Agerpres. William Burns, a avut luni o \u00eent\u00e2lnire confiden\u0163ial\u0103 la Kabul cu cofondatorul mi\u015fc\u0103ri talibane Abdul Ghani Baradar, scrie publica\u0163ie The Washington Post. Vom afla poate \u00een cur\u00e2nd ce s-a discutat. Este se pare o \u00eencercare de a schimba regulile jocului. Eu cred c\u0103&nbsp; talibani nu vor renun\u0163a la cele convenite. Au a\u015fteptat 20 de ani momentul actual!<\/p>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator\"\/>\n\n\n\n<p><a id=\"1\">[1]<\/a> ANDSF- Afghan National Defense and Security Forces<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La dou\u0103zeci de ani dup\u0103 11 septembrie, \u201dR\u0103zboiul \u00eempotriva terorii\u201d a intrat complet \u00eentr-o bucl\u0103 \u00eenchis\u0103. Toat\u0103 lumea se a\u015ftepta ca talibanii s\u0103 revin\u0103 la putere imediat ce for\u0163ele americane urmau s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Afganistanul pe 31 august. \u00cen schimb, intrarea talibanilor \u00een Kabul a \u00eenceput \u00een timp ce ambasada Americii era \u00eenc\u0103 deschis\u0103, invit\u00e2nd la flashback-uri nedorite, care au adus aminte de evenimentele \u00eent\u00e2mplate la ambasadele SUA din Saigon \u00een 1975 \u015fi din Teheran \u00een 1979. Au revenit \u00een minte \u015fi amintirile din 1989 &#8211; nu despre c\u0103derea Zidului Berlinului sau publicarea c\u0103r\u0163ii unui t\u00e2n\u0103r pe nume Francis Fukuyama -\u201eSf\u00e2r\u015fitul istoriei?\u201d-, amintiri despre triumful unei insurgen\u0163e afgane asupra unei superputeri [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":6223,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,21,22],"tags":[],"class_list":["post-6222","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-europarusia","category-orientul-mijlociu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6222"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6222"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6222\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6227,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6222\/revisions\/6227"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6223"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6222"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6222"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6222"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}