{"id":6238,"date":"2021-09-10T11:55:00","date_gmt":"2021-09-10T08:55:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.cass-ro.org\/?p=6238"},"modified":"2021-09-25T12:00:19","modified_gmt":"2021-09-25T09:00:19","slug":"securitatea-europeana-in-moarte-cerebrala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/securitatea-europeana-in-moarte-cerebrala\/","title":{"rendered":"Securitatea european\u0103 \u00een \u201emoarte cerebral\u0103\u201c?"},"content":{"rendered":"\n

Ce a \u00eensemnat pentru Europa pr\u0103bu\u015firea guvernului afgan?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Pr\u0103bu\u015firea guvernului afgan, care a culminat cu intrarea talibanilor \u00een Kabul \u015fi declararea unui Emirat Islamic al Afganistanului, a uimit majoritatea observatorilor prin rapiditatea sa, chiar dac\u0103 rezultatul \u00een sine nu a fost o surpriz\u0103. De c\u00e2nd a devenit clar c\u0103 pre\u015fedintele american Joe Biden va retrage for\u0163ele militare americane din \u0163ar\u0103 indiferent dac\u0103 s-a ajuns sau nu la un acord de pace \u015fi la partajarea puterii, perspectiva unei victorii militare a talibanilor p\u0103rea probabil\u0103, dac\u0103 nu neap\u0103rat garantat\u0103. Viteza cu care for\u0163ele talibane s-au dezl\u0103n\u0163uit s-a datorat faptului c\u0103 liderii provinciali au schimbat loialitatea \u015fi guvernul na\u0163ional s-a dizolvat. Acest fapt  a demonstrat c\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit, ipotezele occidentale despre Afganistan au fost modelate mai mult de \u201dg\u00e2ndirea doritoare\u201d dec\u00e2t de realit\u0103\u0163ile de pe teren. La fel ca alte p\u0103r\u0163i interesate, guvernele europene implicate \u00een misiunea NATO \u00een Afganistan s-au bazat pe o perioad\u0103 de cel pu\u0163in c\u00e2teva luni \u00een care s\u0103 evalueze poten\u0163ialele daune ale unei prelu\u0103ri talibane \u015fi s\u0103 fac\u0103 planuri de urgen\u0163\u0103. Acum se trezesc lupt\u00e2ndu-se s\u0103-\u015fi evacueze cet\u0103\u0163enii afla\u0163i \u00eenc\u0103 \u00een \u0163ar\u0103. Dar declara\u0163iile lor de solidaritate cu popula\u0163ia afgan\u0103 \u015fi angajamentele de a lua un num\u0103r relativ mic sau mai mare de interpre\u0163i afgani al\u0103turi de personalul ambasadei proprii subliniaz\u0103 gradul \u00een care Europa a fost retrogradat\u0103 \u00een rolul unui pasiv pasager, cu pu\u0163in\u0103 capacitate de a modela evenimentele din Afganistan – sau din alt\u0103 parte.<\/p>\n\n\n\n

Lec\u0163ia Afganistan ne spune c\u0103<\/strong>: chiar \u015fi la apogeul implic\u0103rii europene \u00een r\u0103zboiul din Afganistan, aceasta a fost \u00eentotdeauna o idee ulterioar\u0103 at\u00e2t \u00een\u200b\u200br\u00e2ndul clasei politice, c\u00e2t \u015fi al publicului larg. Cu toate acestea, r\u0103zboiul a avut un impact important asupra Europei, de la forjarea leg\u0103turilor sale cu SUA p\u00e2n\u0103 la ambi\u0163iile Bruxellesului de a deveni actor global de securitate. Modul \u00een care s-a \u00eencheiat conflictul \u015fi posibilele consecin\u0163e din rezultatul s\u0103u vor avea, de asemenea, repercusiuni semnificative \u00een perioada care urmeaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201dOut of area or out of business\u201d<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

La \u00eenceput, r\u0103zboiul din Afganistan a servit la restabilirea \u015fi consolidarea alian\u0163ei transatlantice \u00eentr-un moment \u00een care a fost pus\u0103 din ce \u00een ce mai mult \u00een discu\u0163ie. Urm\u00e2nd e\u015fecul Europei de a aborda \u00een mod semnificativ r\u0103zboaiele iugoslave \u015fi pe fondul \u00eendoielilor sporite de dup\u0103 R\u0103zboiul Rece cu privire la relevan\u0163a \u015fi scopul continuu al NATO, r\u0103spunsul european la atacurile din 11 septembrie a servit pentru a demonstra valoarea solidarit\u0103\u0163ii alian\u0163ei. Dar a contribuit, de asemenea, la definirea naturii poten\u0163ialei contribu\u0163ii a Europei la ap\u0103rarea Washingtonului, dup\u0103 at\u00e2tea decenii \u00een care Washingtonul a asigurat-o pe cea a Europei. Pentru NATO, alegerea a fost de a ie\u015fi \u201cout of area or out of business,\u201d (ie\u015firea din zona de confort sau din afacerile\/falimentul-adic\u0103 mai pe \u00een\u0163elesul tuturor- implicarea \u00eentr-o situa\u0163ie sau falimentul), care a devenit nu numai emblema de ordine al noului scop al alian\u0163ei, ci \u015fi schi\u0163ele unei logici strategice pentru rolul Europei \u00een noul peisaj global de securitate al \u00eenceputul secolului XXI. Prin acoperirea zonelor din spate \u015fi a teatrelor secundare de opera\u0163iuni militare, cum ar fi misiunile de stabilizare \u015fi men\u0163inere a p\u0103cii, militarii europeni  eliberau for\u0163ele SUA necesare pentru lupta \u00eempotriva grupurilor teroriste transna\u0163ionale. La mai pu\u0163in de doi ani dup\u0103 11 septembrie, invazia Irakului va evalua din nou leg\u0103turi transatlantice, provoc\u00e2nd diviziuni \u00eentre Washington \u015fi Londra pe de o parte, \u015fi Paris \u015fi Berlin pe de alt\u0103 parte. \u015ei aici, Afganistanul a servit ca o ofert\u0103 pentru calmarea acestor tensiuni, oferind un efort de cooperare cu o baz\u0103 etic\u0103 cu care ambele p\u0103r\u0163i au fost de acord. P\u00e2n\u0103 \u00een 2007, alia\u0163ii europeni au \u00eenceput s\u0103 \u00ee\u015fi intensifice desf\u0103\u015fur\u0103rile \u00een Afganistan, \u00eenchiz\u00e2nd \u00een esen\u0163\u0103 c\u0103r\u0163ile despre disputele asupra Irakului. Acest lucru nu a fost lipsit de propriul set de tensiuni.<\/p>\n\n\n\n

Sarkozy a folosit diploma\u0163ia pentru Afganistan \u00een ob\u0163inerea de avantaje<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Pentru a ob\u0163ine cre\u015fterea num\u0103rului trupelor europene, a fost nevoie de o cantitate destul de mare de diploma\u0163ie de la  Washington. Ciocnirea culturilor strategice – \u015fi a regulilor de angajament – uneori au creat \u015fi resentimente reciproce. Totu\u015fi, \u00een ansamblu, misiunea din Afganistan a servit la restabilirea solidarit\u0103\u0163ii alian\u0163ei \u015fi la ridicarea NATO ca principal forum pentru angajarea transatlantic\u0103. Desf\u0103\u015furarea militar\u0103 francez\u0103, suplimentar\u0103, \u00een 2008, a eviden\u0163iat o alt\u0103 consecin\u0163\u0103 indirect\u0103 a r\u0103zboiului din Afganistan asupra leg\u0103turilor transatlantice. Ordonat\u0103 de pre\u015fedintele de atunci Nicolas Sarkozy, anun\u0163at\u0103 la Summitul NATO de la Bucure\u015fti \u00een 2008- \u00een parte pentru a readuce Parisul \u00een gra\u0163iile Washingtonului dup\u0103 opozi\u0163ia Fran\u0163ei la r\u0103zboiul din Irak, opozi\u0163ie f\u0103cut\u0103 \u00een 2003- cre\u015fterea num\u0103rului trupelor franceze a fost, de asemenea, primul pas dintr-o serie de pa\u015fi care, \u00een cele din urm\u0103, au reintegrat Fran\u0163a pe deplin \u00een comenzile strategice ale alian\u0163ei. \u201dQuid pro quo-ul<\/em>\u201d tacit al acestei mi\u015fc\u0103ri a fost ridicarea veto-ului informal al Washingtonului – \u015fi, la acea vreme, \u015fi cel al Londrei \u2013 \u015fi mai degrab\u0103 a continu\u0103rii integr\u0103rii ap\u0103r\u0103rii europene sub auspiciile Uniunii Europene dec\u00e2t a alian\u0163ei NATO, un obiectiv istoric cheie al politicii de securitate externe al Fran\u0163ei. Ulterior, UE a organizat c\u00e2teva misiuni ambi\u0163ioase de stabilizare, de exemplu \u00een Ciad \u015fi \u00een largul coastei Somaliei.<\/p>\n\n\n\n

Dar, \u00een practic\u0103, presiunea lui Sarkozy pentru un pilon european de ap\u0103rare autonom \u015fi complementar a pierdut treptat din for\u0163\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce francezii s-au sim\u0163it din ce \u00een ce mai confortabili apel\u00e2nd la coali\u0163iile conduse de NATO sau SUA c\u00e2nd a venit timpul s\u0103 ac\u0163ioneze, ca \u00een Libia \u015fi \u00een campania anti-ISIS din Irak. De la acele eforturi, Parisul pare s\u0103 fi crescut rapid la fel de diferen\u0163iat fa\u0163\u0103 de Washington, dac\u0103 nu la fel de dependent, de restul. Astfel Macron s-a declarat stupefiat de \u201dmoarte cerebral\u0103\u201d \u00een care se afl\u0103 structura NATO. Emmanuel Macron, a pledat, \u00een discursul rostit la edi\u0163ia special\u0103 din februarie 2021 a Conferin\u0163ei pentru Securitate de la M\u00fcnchen, pentru consolidarea autonomiei strategice a Uniunii Europene. El a argumentat c\u0103 ideea autonomiei strategice a Europei \u015fi investi\u0163iile \u00een ap\u0103rare nu intr\u0103 \u00een contradic\u0163ie cu angajamentele \u00een cadrul Alian\u0163ei Nord-Atlantice. Argumentul suprem adus de pre\u015fedintele Emmanuel Macron a fost c\u0103 Statele Unite se concentreaz\u0103 mai mult spre zona Pacificului, astfel c\u0103 Uniunea European\u0103 trebuie s\u0103-\u015fi asume responsabilit\u0103\u0163i mai mari \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Ideea este c\u0103 ap\u0103rarea european\u0103 \u015fi autonomia \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii strategice pot fi un proiect alternativ la organiza\u0163ia transatlantic\u0103, dar foarte mult o component\u0103 solid\u0103 a acesteia. Pe fondul acestor dezbateri, lansate de pre\u015fedintele francez, Rusia a profitat maxim de tensiunile create de fostul pre\u015fedinte Trump \u00eentre SUA-UE \u015fi a lucrat la mai multe capete, cum a \u015ftiut dintotdeauna s\u0103 fac\u0103. Dup\u0103 2 \u00eent\u00e2lniri succesive cu Vladimir Putin, pre\u015fedintele Fran\u0163ei Emmanuel Macron a \u00eenceput s\u0103 pl\u0103smuiasc\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu nevoia unei rela\u0163ii bune cu Rusia \u00een pline sanc\u0163iuni interna\u0163ionale datorate anex\u0103rii ilegale a Crimeei. Mai mult, Macron a lansat dou\u0103 atacuri dure asupra NATO, alian\u0163\u0103 care de 72 de ani asigur\u0103 pacea \u015fi securitatea pe ambele maluri ale Atlanticului. Am auzit din gura pre\u015fedintelui francez chiar ideea repetat\u0103 obsesiv, f\u0103r\u0103 argumente solide, c\u0103 NATO nu \u00ee\u015fi mai justific\u0103 existen\u0163a dup\u0103 desfiin\u0163area Tratatului de la Var\u015fovia. \u201eNATO a fost creat s\u0103 contrabalanseze Tratatul de la Var\u015fovia<\/em>\u201d, afirm\u0103 Emmanuel Macron. Am avut brusc un deja vu, dup\u0103 ce \u00een ultimii 30 de ani am auzit non stop acest argument anti-NATO venit din Est. Dar el s\u0103 fie preluat acum, \u00een 2021, de pre\u015fedintele unui stat fondator NATO, asta e chiar prea mult.<\/p>\n\n\n\n

Din c\u00e2te \u00eemi amintesc eu, din ceea ce am citit \u00een c\u0103r\u0163ile de istorie, NATO a fost fondat \u00een 1949, prin Tratatul de la Washington. Tratatul de la Var\u015fovia a fost semnat \u00een 1955. A\u015fadar, cine pe cine a comb\u0103tut \u015fi cine a ap\u0103rut primul? Logica elementar\u0103 nu pare s\u0103 fie familiar\u0103 pre\u015fedintelui francez sau poate sunt alte interese \u015fi m\u0103 refer \u00een primul r\u00e2nd la presiunea oamenilor de afaceri francezi de a relua leg\u0103turile comerciale cu o pia\u0163\u0103 uria\u015f\u0103 de desfacere a produc\u0163ie franceze. Rusia lui Putin calc\u0103 din 1999 pe urmele URSS din punct de vedere al retoricii, comportamentului strategic \u015fi de adversitate maxim\u0103 \u00een raport cu Vestul. Mai mult, dac\u0103 ai de 72 de ani pace \u015fi securitate pe ambele maluri ale Atlanticului, brusc nu-\u0163i mai dore\u015fti asta? \u015ei vrei s\u0103 ba\u0163i palma cu adversarul, cu o Rusie asertiv\u0103 \u015fi agresiv\u0103, care atac\u0103 \u015fi provoac\u0103 non stop spa\u0163iul aliat?<\/p>\n\n\n\n

De fapt s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 precedentul pre\u015fedinte Francois Hollande a oscilat o perioad\u0103 \u00eenainte s\u0103 anuleze v\u00e2nzarea de portavioane de lupt\u0103 Mistral c\u0103tre Rusia.  Atacurile cibernetice ale hackerilor ru\u015fi, dovedite de statele NATO, opera\u0163iuni de otr\u0103vire a unor disiden\u0163i operate de serviciile secrete de la Moscova \u00een spa\u0163iul aliat, comportamentul extrem de agresiv al avioanelor de lupt\u0103 \u015fi bombardierelor ruse\u015fti la limita spa\u0163iului nostru aerian comun, ample opera\u0163iuni de r\u0103zboi hibrid prin campanii de fake news, manipulare, propagand\u0103 anti-occidental\u0103 derulate prin entit\u0103\u0163i GRU, SVR \u015fi FSB au marcat anii de-a r\u00e2ndul evolu\u0163ia evenimentelor de-a lungul \u015fi de-a latul continentului european. Acesta este o parte din arsenalul Rusiei la adresa Occidentului civilizat \u015fi democratic. Cu aceast\u0103 Rusia vrea Fran\u0163a s\u0103 se \u00eemprieteneasc\u0103? De re\u0163inut ca situa\u0163ia militarilor francezi \u00een Afganistan a fost una complet diferit\u0103 de a celorlal\u0163i militari ai Alian\u0163ei NATO. \u00cen februarie 2012, dup\u0103 ce un soldat afgan a \u00eempu\u015fcat \u015fi a ucis patru solda\u0163i francezi \u00een estul Afganistanului, pre\u015fedintele francez Nicolas Sarkozy a amenin\u0163at c\u0103 va suspenda opera\u0163iunile franceze \u00een Afganistan. Noul pre\u015fedinte ales, Francois Hollande, a anun\u0163at \u00een iunie 2012 c\u0103 va retrage 2000 din cei 3400 de solda\u0163i ai Fran\u0163ei din Afganistan, l\u0103s\u00e2nd 1400 pentru instruirea for\u0163elor afgane \u015fi pentru opera\u0163iuni de logistic\u0103. \u00cen noiembrie 2012, trupele franceze au fost retrase din Afganistan, l\u0103s\u00e2nd doar contingentul logistic din \u0163ar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pre\u0163ul pl\u0103tit de Europa pentru prezen\u0163a \u00een Afganistan<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Leg\u0103turile transatlantice mai str\u00e2nse, care au rezultat at\u00e2t direct, c\u00e2t \u015fi indirect, din r\u0103zboiul din Afganistan, au pl\u0103tit dividende – at\u00e2t diplomatice, \u00een acordul nuclear multilateral cu Iranul, c\u00e2t \u015fi militare, \u00een angajamentul Washingtonului pentru ap\u0103rarea teritorial\u0103 european\u0103 \u00eempotriva Rusiei, dup\u0103 anexarea Peninsulei Crimeea. Ele au venit \u015fi cu pre\u0163ul avans\u0103rii capacit\u0103\u0163ii Europei de a ac\u0163iona singur\u0103 din punct de vedere militar, atunci c\u00e2nd este necesar dar \u015fi prin sporirea contribu\u0163ie la 2% din PIB pentru armatele aliate. \u00cen pofida reticen\u0163ei recurgerii la cererile de autonomie strategic\u0103 european\u0103 – nic\u0103ieri mai vocal dec\u00e2t Parisul sub pre\u015fedintele Emmanuel Macron – evenimentele din ultimele patru luni au eviden\u0163iat \u00eenc\u0103 o dat\u0103 impoten\u0163a Europei de a ac\u0163iona independent de Washington. C\u00e2nd Biden a declarat c\u0103 SUA se vor \u00eendrepta spre ie\u015fire \u00een Afganistan, capitalele europene s-au \u201dpl\u00e2ns\u201d c\u0103 nu au fost consultate cu privire la decizie, dar \u015fi-au f\u0103cut rapid propriile planuri de renun\u0163are la opera\u0163iunile derulate la Kabul.<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 deja apeluri pentru ca Europa s\u0103 \u00eenve\u0163e lec\u0163ia dezastrului \u015fi s\u0103 se angajeze o dat\u0103 pentru totdeauna \u00een dotare cu o capacitatea de a proiecta for\u0163a \u00een mod colectiv \u015fi autonom. Reac\u0163ia reflect\u0103 un sentiment de tr\u0103dare care este real. La urma urmei, cei patru ani de pre\u015fedin\u0163ie a lui Donald Trump trebuiau s\u0103 fie o abera\u0163ie. Promisiunea lui Biden c\u0103 \u201eAmerica s-a \u00eentors\u201d cap\u0103t\u0103 acum o conota\u0163ie diferit\u0103 \u015fi las\u0103 loc de interpretare: despre ce Americ\u0103 este vorba? Dar este pu\u0163in probabil ca daunele leg\u0103turilor transatlantice s\u0103 reziste, pentru simplul motiv c\u0103 europenii nu au o alternativ\u0103 real\u0103 la umbrela de securitate a SUA. Realitatea este c\u0103 Europa va \u00eenv\u0103\u0163a probabil o lec\u0163ie cu totul diferit\u0103 din r\u0103zboiul din Afganistan, \u015fi anume c\u0103 este mai bine s\u0103 nu te aventurezi \u00een lume \u00een c\u0103utarea unor demoni cu care s\u0103 lup\u0163i sau s\u0103 te apuci s\u0103 construie\u015fti na\u0163iuni a c\u0103ror cultur\u0103 nu o \u00een\u0163elegi. Acest lucru este cu at\u00e2t mai probabil, av\u00e2nd \u00een vedere schimb\u0103rile radicale pe care le-a suferit Europa \u00een cei 20 de ani de la \u00eenceputul r\u0103zboiului din Afganistan. \u00cen primul deceniu al secolului XXI, UE s-a descris ca un tip diferit \u015fi nou de putere global\u0103, una care \u015fi-a avansat interesele prin for\u0163a de atrac\u0163ie, mai degrab\u0103 dec\u00e2t prin constr\u00e2ngere, for\u0163\u0103 bazat\u0103 pe deschidere \u015fi integrare \u00een interior \u015fi implicare \u00een exterior.<\/p>\n\n\n\n

Acest lucru s-a schimbat \u00een mod semnificativ \u00een anii care au urmat crizei datoriilor europene, dar chiar \u015fi a\u015fa, c\u00e2nd premierul maghiar Viktor Orban a \u00eenchis pentru prima dat\u0103 grani\u0163ele \u0163\u0103rii solicitan\u0163ilor de azil, \u00een apogeul crizei migra\u0163iei din 2015, reac\u0163ia ini\u0163ial\u0103 \u00een cea mai mare parte a Europei a fost furia. Nici nu a trecut un deceniu iar construirea zidurilor este acum primul instinct al Europei atunci c\u00e2nd vine vorba de abordarea migra\u0163iei. Aceasta este aproape sigur reac\u0163ia la ie\u015firea afganilor care fug de st\u0103p\u00e2nirea talibanilor, ie\u015fire care \u00een cur\u00e2nd va \u00eencepe s\u0103 ajung\u0103 la frontierele Europei.<\/p>\n\n\n\n

Planurile unei armate europene dateaz\u0103 din 1954!<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Dup\u0103 e\u015fuarea Comunit\u0103\u0163ii Europene de Ap\u0103rare \u00een 1954, planurile de creare a armatei europene au disp\u0103rut \u00een sertare pentru c\u00e2teva decenii. Dar \u00een prezent sunt din nou scoase la lumin\u0103. Dezinteresul administra\u0163iei Donald Trump pentru Europa, interesul noii administra\u0163ii de la Casa Alb\u0103 pentru China \u015fi spa\u0163iul Indo-Pacific, amenin\u0163area ruseasc\u0103 \u015fi ie\u015firea Marii Britanii din UE, au imprimat o dinamic\u0103 nou\u0103 vechiului proiect. Pe post de posibil nucleu al unei armate europene a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 deja din 1989 brigada franco-german\u0103. Brigada de infanterie care cuprinde aproximativ 6000 de militari este p\u00e2n\u0103 acum singura unitate bina\u0163ional\u0103 de amploare la nivel mondial. Ea are patru caz\u0103rmi \u00een Germania \u015fi trei \u00een Fran\u0163a.<\/p>\n\n\n\n

Batalionul de v\u00e2n\u0103tori 291 al armatei germane, parte a brig\u0103zii, sta\u0163ionat la Illkirch-Graffenstaden \u00een Alsacia este singura unitate de lupt\u0103 a Bundeswehr sta\u0163ionat\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 \u00een afara Germaniei. Totu\u015fi, militarii celor dou\u0103 \u0163\u0103ri nu execut\u0103 misiuni comune dec\u00e2t \u00een batalionul de aprovizionare \u015fi \u00een structurile de comand\u0103. Toate celelalte unit\u0103\u0163i sunt separate din punct de vedere na\u0163ional. O alt\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 comun\u0103: de la \u00eenfiin\u0163area brig\u0103zii solda\u0163ii germani \u015fi francezi folosesc aceea\u015fi arm\u0103 de asalt. Dar tot restul dot\u0103rii difer\u0103 \u015fi \u00een ziua de azi. Brigada, \u00een \u00eentregimea ei, nu a executat \u00een ace\u015fti 30 de ani de existen\u0163\u0103 nicio misiune de lupt\u0103. La doar c\u00e2\u0163iva ani de la \u00eenfiin\u0163area brig\u0103zii franco-germane, Germania \u015fi Olanda au \u00eenfiin\u0163at \u00een 1995 corpul germano-olandez, c\u0103ruia \u00eei sunt subordonate \u00een caz de necesitate c\u00e2te o divizie german\u0103 \u015fi olandez\u0103 \u00eensum\u00e2nd mai bine de 40000 de militari.<\/p>\n\n\n\n

Din acest corp fac parte direct un batalion de transmisiuni \u015fi unul de sprijin, care sunt ambele unit\u0103\u0163i bina\u0163ionale. Dac\u0103 la \u00eenceput doar comanda acestei mari unit\u0103\u0163i era asigurat\u0103 de ofi\u0163eri din cele dou\u0103 \u0163\u0103ri, acum \u015fi e\u015falonul inferior este alc\u0103tuit din militari ai ambelor armate. Astfel, de exemplu batalionul de tancuri german 414 face parte din brigada mecanizat\u0103 43 a armatei olandeze. Totodat\u0103, din acela\u015fi batalion german face parte \u015fi o companie olandez\u0103 compus\u0103 din 100 de militari, care sunt instrui\u0163i s\u0103 foloseasc\u0103 blindatele germane. Astfel, pentru prima dat\u0103 sunt integrate trupe germane \u015fi olandeze, de la nivel de companie p\u00e2n\u0103 la cel de divizie, \u00een spiritul ini\u0163iativei europene din anii 1950.<\/p>\n\n\n\n

Borrell \u015fi \u201dfor\u0163a de reac\u0163ie ini\u0163ial\u0103\u201d<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Oficialii blocului european se g\u00e2ndesc acum, dup\u0103 retragerea din Afganistan, la posibilitatea form\u0103rii unei \u201efor\u0163e de reac\u0163ie rapid\u0103\u201d cu mii de solda\u0163i. Potrivit \u00cenaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe \u015fi Politic\u0103 de Securitate, Josep Borrell, acest lucru ar putea lua forma unei \u201efor\u0163e de lovire ini\u0163iale\u201d de 5000 de solda\u0163i. \u201eUneori exist\u0103 evenimente care catalizeaz\u0103 istoria, care creeaz\u0103 o descoperire \u015fi cred c\u0103 Afganistanul este unul dintre aceste cazu<\/em>ri\u201d, a declarat el.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 ar trebui s\u0103 ne lu\u0103m dup\u0103 Borell poate ca ar trebui s\u0103 primim Rusia \u00een NATO at\u00e2t de confuze sunt considera\u0163iile lui (vezi vizita la Moscova unde a fost f\u0103cu KO de Lavrov). “Deficien\u0163ele \u00een autonomia noastr\u0103 strategic\u0103 vin cu un pre\u0163<\/em>“, a spus Borrell, ad\u0103ug\u00e2nd: “Singura cale de urmat este s\u0103 ne combin\u0103m for\u0163ele \u015fi s\u0103 ne consolid\u0103m nu numai capacitatea, ci \u015fi voin\u0163a de a ac\u0163iona<\/em>“. El a sus\u0163inut c\u0103 o astfel de for\u0163\u0103 de lovire ini\u0163ial\u0103 \u201ene-ar fi ajutat s\u0103 oferim un perimetru de securitate pentru evacuarea cet\u0103\u0163enilor Uniunii Europene \u00een Kabul<\/em>\u201d. Poate c\u0103 Borrell are dreptate dar exemplele de mai sunt concludente. Matej Tonin, ministrul ap\u0103r\u0103rii al Sloveniei, care de\u0163ine actuala pre\u015fedin\u0163ie a Consiliului UE, a sugerat c\u0103 o for\u0163\u0103 de reac\u0163ie ini\u0163ial\u0103 ar putea cuprinde \u00eentre 5000 \u015fi 20000 de solda\u0163i, dar desf\u0103\u015furarea nu ar trebui s\u0103 depind\u0103 de o decizie unanim\u0103 a UE-27, decizie aproape imposibil de ob\u0163inut, scrie Reuters.<\/p>\n\n\n\n

Diploma\u0163ii UE sper\u0103 s\u0103 ob\u0163in\u0103 un acord final privind proiectarea \u015fi finan\u0163area p\u00e2n\u0103 \u00een martie 2022, dup\u0103 ce Fran\u0163a preia pre\u015fedin\u0163ia de \u015fase luni \u00een ianuarie. \u00cen timp ce UE a creat grupuri de lupt\u0103 de 1500 de solda\u0163i \u00een 2007[1]<\/a>, acestea nu au fost niciodat\u0103 utilizate, deoarece au existat \u00eentreb\u0103ri cu privire la finan\u0163are \u015fi la necesitatea ob\u0163inerii unanimit\u0103\u0163ii celor 27 de state ale UE pentru desf\u0103\u015furare lor. \u00cen 2013, liderii europeni au inten\u0163ionat s\u0103 trimit\u0103 un astfel de grup \u00een Republica Centrafrican\u0103, dar Marea Britanie s-a opus vehement \u015fi inten\u0163ia nu s-a mai materializat. Nici considerentele financiare nu au ajutat, pentru c\u0103 nu s-a g\u0103sit un r\u0103spuns acceptabil la \u00eentrebarea:<\/p>\n\n\n\n

Cine pl\u0103te\u015fte? Ministrul german al Ap\u0103r\u0103rii, Annegret Kramp-Karrenbauer, a avertizat \u00eempotriva eforturilor de desp\u0103r\u0163ire a Europei de SUA \u201eEste adev\u0103rat c\u0103 \u00een Afganistan Occidentul a suferit o lovitur\u0103 sever\u0103. Dac\u0103 este \u00eentr-adev\u0103r o \u00eenfr\u00e2ngere permanent\u0103, va fi decis de concluzii <\/em>\u201d, a scris ea pe Twitter \u015fi a continuat \u201eDac\u0103 concluziile din Afganistan ar fi o divizare \u00eentre UE \u015fi NATO sau \u00eentre Europa \u015fi SUA sau o retragere din angajamentul interna\u0163ional, atunci Occidentul ar fi \u00eentr-adev\u0103r pierdut<\/em>\u201d. Un oficial NATO a declarat pentru Playbook c\u0103 este \u201edezonorant<\/em>\u201d ca Fran\u0163a s\u0103 lanseze un atac asupra coali\u0163iei, deoarece nu a ridicat obiec\u0163ii \u00een cadrul Alian\u0163ei odat\u0103 cu anun\u0163ul pre\u015fedintelui SUA Joe Biden despre retragerea SUA. “Dac\u0103 evaluarea Fran\u0163ei este c\u0103 Europa este prea slab\u0103, cum poate fi solu\u0163ia de a o face mai slab\u0103, \u00eemp\u0103r\u0163ind-o intern \u015fi separ\u00e2nd-o de cei mai mari doi cheltuitori de ap\u0103rare<\/em>“, a spus un oficial NATO, referindu-se la SUA \u015fi Marea Britanie “Avem un singur set de for\u0163e. Structurile paralele vor sl\u0103bi doar grupul existent<\/em>. \u201d<\/p>\n\n\n\n

Europa actor global? (reuniunea informal\u0103 din Slovenia)<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Plecarea din Afganistan las\u0103 muni\u0163ii \u00een valoare de milioane de lire sterline care ar putea ajunge \u00een m\u00e2inile talibanilor dup\u0103 ce Marea Britanie a continuat s\u0103 trimit\u0103 arme la Kabul chiar \u015fi dup\u0103 ce fostul pre\u015fedinte american Donald Trump a semnat un acord de retragere cu militan\u0163i talibani. \u00cen 2020, anul \u00een care Trump a semnat acordul, au fost aprobate licen\u0163e de export de 22 de milioane de lire sterline – cea mai mare sum\u0103 dintr-un singur an din 2008. \u201eExist\u0103 un risc clar ca echipamentele de \u00eenalt\u0103 tehnologie s\u0103 cad\u0103 \u00een m\u00e2inile talibanilor, sau mai r\u0103u \u00een m\u00e2inile ISIS-K sau \u00een m\u00e2inile altor grupuri teroriste<\/em> \u201d, a declarat secretarul ap\u0103r\u0103rii din umbr\u0103 \/Shadow Defense Secretary, John Healey.<\/p>\n\n\n\n

Este numai una, vizibil\u0103, din consecin\u0163ele unei retrageri precipitate. Playbook a vorbit cu Anze Logar, ministrul de externe al Sloveniei, care a g\u0103zduit \u00eent\u00e2lnirea informal\u0103 cu ceilal\u0163i 26 de omologi ai s\u0103i din UE, la Castelul Brdo[2]<\/a>. Aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire va \u201econtribui la consolidarea rolului UE ca actor global<\/em>\u201d, a spus Logar. Oare a\u015fa s\u0103 fie sau numai a pus pe tapet c\u00e2teva din cele mai acute probleme geopolitice cu care se confrunt\u0103 o Europ\u0103 dezbinat\u0103? \u201eScopul nostru trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pentru a \u00eempiedica Afganistanul s\u0103 devin\u0103 un refugiu pentru terorism<\/em>\u201d, a spus Logar. \u201e\u015ei starea noastr\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu un acces umanitar ne\u00eengr\u0103dit, respectarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale, \u00een special pentru femei, fete \u015fi minorit\u0103\u0163i, sprijinind la Kabul un guvern de tranzi\u0163ie inclusiv \u015fi reprezentativ prin negocieri<\/em>\u201d. Logar a respins sugestia c\u0103 Europa a fost dezam\u0103git\u0103 de SUA \u201eAfganistanul va fi cu siguran\u0163\u0103 discutat \u015fi analizat pentru o lung\u0103 perioad\u0103 de timp, tot \u00een binomul UE-SUA. Acestea fiind spuse, Slovenia este convins\u0103 c\u0103 leg\u0103turile transatlantice … vor rezista la acest \u015fi la orice alt test dificil, acum \u015fi \u00een viitor<\/em> \u201d, a spus el. \u201e\u00cen vremuri bune \u015fi \u00een vremuri grele, Europa \u015fi America trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eempreun\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Ministrul danez de externe, Jeppe Kofod, \u00eentrebat despre planurile de extindere a for\u0163elor militare a spus c\u0103 UE ar trebui s\u0103 dedice timp discu\u0163iei. Ar trebui s\u0103 se \u201epoat\u0103 analiza \u015fi alte instrumente<\/em>\u201d, a spus el, \u015fi s\u0103 nu \u201ese gr\u0103beasc\u0103 cu concluziile – cred c\u0103 va fi o gre\u015feal\u0103 acest\u0103 grab\u0103<\/em>\u201d. Dar a fost de acord asupra conceptului de a avea dou\u0103 c\u0103i de ac\u0163iune: NATO \u015fi UE. Pe fondul temerii c\u0103 Moscova \u015fi Beijingul vor lua m\u0103suri pentru a recunoa\u015fte talibanii din fa\u0163a Occidentului, Kofod a spus: \u201eObliga\u0163ia \u00eentregii comunit\u0103\u0163i interna\u0163ionale, inclusiv a Rusiei \u015fi Chinei, este ca progresul care a fost realizat \u00een dou\u0103 decenii … s\u0103 fie protejat.<\/em> ” Conferin\u0163ei de dou\u0103 zile a mini\u015ftrilor ap\u0103r\u0103rii \u015fi a mini\u015ftrilor afacerilor externe a UE, g\u0103zduit\u0103 de guvernul sloven la Brdo, guvern care \u015fi-a asumat pre\u015fedin\u0163ia rotativ\u0103 a Consiliului Uniunii Europene, a fost dedicat\u0103 \u00een principal evalu\u0103rii lec\u0163iilor din criza de luna trecut\u0103 din Afganistan. Chiar din prima zi a reuniunii informale din Slovenia, mini\u015ftrii ap\u0103r\u0103rii UE au \u00eenceput discu\u0163ii privind \u00eenfiin\u0163area propriei for\u0163e de reac\u0163ie rapid\u0103 a blocului.<\/p>\n\n\n\n

O lec\u0163ie a acestei \u00eent\u00e2lniri este clar\u0103:<\/strong> \u201efaptul c\u0103 deficien\u0163ele \u00een autonomia noastr\u0103 strategic\u0103 vin cu un pre\u0163 \u015fi c\u0103 singura cale de urmat este combinarea for\u0163elor noastre \u015fi \u00eent\u0103rirea nu numai a capacit\u0103\u0163ii noastre, ci \u015fi a voin\u0163ei noastre de a ac\u0163iona<\/em>\u201d, a declarat \u015fefilor politicii externe a UE, Josep Borrell, reporterilor dup\u0103 \u00eent\u00e2lnire. D\u0103-i Doamne mintea cea de pe urm\u0103!<\/p>\n\n\n\n

\u201dFor\u0163a de interven\u0163ie ini\u0163ial\u0103\u201d<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Dup\u0103 prima zi a \u00eent\u00e2lnirii din Slovenia, c\u00e2nd s-a pus problema \u00eenfiin\u0163\u0103rii unei \u201dfor\u0163e de intrare ini\u0163ial\u0103\u201d, Borrell a spus c\u0103 o astfel de for\u0163\u0103 militar\u0103 \u201ene-ar fi ajutat s\u0103 oferim un perimetru de securitate pentru evacuarea cet\u0103\u0163enilor Uniunii Europene \u00een Kabul<\/em>\u201d. De asemenea, el a subliniat, c\u0103 noua for\u0163\u0103 \u201eva consolida \u00een continuare capacit\u0103\u0163ile noastre de comand\u0103 \u015fi control militar<\/em>\u201d \u015fi \u201eva rezolva deficien\u0163ele de capabilit\u0103\u0163i militare<\/em>\u201d prin proiecte militare comune. Mini\u015ftrii UE vor discuta \u00een detaliu planurile privind for\u0163a de reac\u0163ie rapid\u0103 a UE – numit\u0103 oficial \u201dfor\u0163a de intrare ini\u0163ial\u0103\u201d – \u00een urm\u0103toarea lor reuniune din noiembrie. Potrivit ministrului sloven al ap\u0103r\u0103rii, Matej Tonin, procedura de luare a deciziilor ar trebui accelerat\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t ace\u015ftia s\u0103 o poat\u0103 finaliza p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103vara anului viitor. Cu toate acestea, nu este sigur dac\u0103 planul va fi adoptat, deoarece necesit\u0103 aprobarea unanim\u0103 a tuturor celor 27 de state membre ale UE.<\/p>\n\n\n\n

Eforturile UE de a crea o for\u0163\u0103 de reac\u0163ie rapid\u0103 au fost paralizate de mai bine de un deceniu, \u00een ciuda cre\u0103rii, \u00een 2007, a unui sistem de grupuri de lupt\u0103 de 1500 de solda\u0163i, grupuri care nu au fost niciodat\u0103 utilizate din cauza disputelor privind finan\u0163area \u015fi a reticen\u0163ei \u00een desf\u0103\u015furare. \u00cens\u0103 ie\u015firea trupelor conduse de SUA din Afganistan a readus subiectul \u00een centrul aten\u0163iei, deoarece UE are personal pentru preg\u0103tirea trupelor str\u0103ine \u00een \u0163\u0103ri precum Mali. Borrell a cerut blocului s\u0103 creeze o \u201efor\u0163\u0103 de prim\u0103 intrare\u201d rapid\u0103 pentru a reduce dependen\u0163a de Statele Unite. El a spus c\u0103 pre\u015fedintele Joe Biden a fost al treilea lider consecutiv al SUA care a avertizat europenii c\u0103 \u0163ara sa se retrage din interven\u0163iile \u00een str\u0103in\u0103tate \u00een \u201dcurtea din spatele Europei\u201d. Diploma\u0163ii au declarat pentru Reuters c\u0103 nu exist\u0103 nicio decizie cu privire la calea de urmat, UE fiind incapabil\u0103 s\u0103 cad\u0103 de acord asupra modului \u00een care va decide rapid autorizarea unei misiuni f\u0103r\u0103 implicarea tuturor celor 27 de state, a parlamentelor lor na\u0163ionale \u015fi a celor care doresc aprobarea Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite. Solicitat s\u0103 comenteze apelul german, purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat c\u0103 \u201eo Europ\u0103 mai puternic\u0103 \u015fi mai capabil\u0103 este \u00een interesul nostru comun<\/em>\u201d \u015fi c\u0103 Washingtonul a sus\u0163inut cu t\u0103rie cooperarea consolidat\u0103 \u00eentre Uniunea European\u0103 \u015fi alian\u0163a militar\u0103 NATO condus\u0103 de SUA. \u201dNATO \u015fi UE trebuie s\u0103 creeze leg\u0103turi institu\u0163ionale \u015fi mai puternice \u015fi s\u0103 valorifice capacit\u0103\u0163ile \u015fi punctele forte ale fiec\u0103rei institu\u0163ii pentru a evita duplicarea \u015fi risipa poten\u0163ial\u0103 de resurse limitate<\/em> “, a spus el \u00eentr-un briefing periodic.<\/p>\n\n\n\n

Propunerea Germaniei, una dintre cele mai puternice puteri militare din UE, dar istoric reticent\u0103 \u00een a-\u015fi trimite for\u0163ele \u00een lupt\u0103, s-ar baza pe o decizie comun\u0103 a blocului, dar nu neap\u0103rat pe to\u0163i membrii care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 for\u0163ele. \u201e\u00cen UE, coali\u0163iile voluntarilor ar putea ac\u0163iona dup\u0103 o decizie comun\u0103 a tuturor celor care doresc sa participe<\/em>\u201d, a declarat ministrul german al ap\u0103r\u0103rii Annegret Kramp-Karrenbauer \u00eentr-un tweeter. O for\u0163\u0103 de reac\u0163ie rapid\u0103 este v\u0103zut\u0103 ca fiind mai probabil\u0103 acum odat\u0103 cu ie\u015firea Angliei din bloc. Anglia, una dintre principalele puteri militare ale Europei al\u0103turi de Fran\u0163a, fusese sceptic\u0103 fa\u0163\u0103 de politica de ap\u0103rare colectiv\u0103 a UE. Ministrul Ap\u0103r\u0103rii Kramp-Karrenbauer a spus c\u0103 \u00eentrebarea cheie nu este dac\u0103 UE va \u00eenfiin\u0163a o nou\u0103 \u201dunitate militar\u0103<\/em>\u201d important este ca discu\u0163ia s\u0103 se opreasc\u0103 aici. \u201eCapacit\u0103\u0163ile militare din \u0163\u0103rile membre ale UE exist\u0103<\/em>\u201d, a spus ea. \u201e\u00centrebarea cheie pentru viitorul politicii europene de securitate \u015fi ap\u0103rare este cum ne folosim \u00een cele din urm\u0103 capabilit\u0103\u0163ile militare \u00eempreun\u0103<\/em>\u201d. Ministrul sloven al ap\u0103r\u0103rii, Matej Tonin, a sugerat c\u0103 “Dac\u0103 vorbim despre grupurile de lupt\u0103 europene, problema este c\u0103, din cauza consensului, acestea nu sunt aproape niciodat\u0103 activate<\/em>“. \u201ePoate c\u0103 solu\u0163ia- <\/em>a spus ministrul– este c\u0103 invent\u0103m un mecanism \u00een care majoritatea clasic\u0103 va fi suficient\u0103 \u015fi cei care sunt dispu\u015fi vor putea merge (\u00eenainte).\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00cen loc de concluzie<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Acum un deceniu \u015fi mai mult, fostului ministru francez de externe Hubert Vedrine \u00eei pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103: \u201eEuropa trebuie s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre a deveni o putere global\u0103 sau o Elve\u0163ie enorm\u0103<\/em>\u201d. La vremea respectiv\u0103, c\u00e2nd promisiunea globaliz\u0103rii p\u0103rea un premiu demn de ap\u0103rat \u00eempotriva amenin\u0163\u0103rilor transna\u0163ionale ap\u0103rute la periferie din statele fragile precum Afganistanul, alegerea p\u0103rea evident\u0103: Europa trebuie s\u0103 re\u00eenve\u0163e limba puterii dure. \u00cen urma e\u015fecurilor colective occidentale din Irak, Libia, Somalia, Sahel, Republica Centrafrican\u0103 \u015fi acum Afganistan \u015fi \u00eentr-un moment \u00een care cea mai mare amenin\u0163are transna\u0163ional\u0103 – schimb\u0103rile climatice – a ap\u0103rut nu din periferie, ci din inima Occidentului dezvoltat, exist\u0103 mai pu\u0163in entuziasm pentru modelarea evenimentelor \u00eendep\u0103rtate prin for\u0163a armelor. Deci, un scenariu mai probabil este apari\u0163ia unei cet\u0103\u0163i fortificate, care \u00ee\u015fi deschide por\u0163ile pentru c\u0103l\u0103torii de afaceri \u015fi turi\u015ftii boga\u0163i. Dac\u0103 da, Afganistanul nu a  fost singura cauz\u0103 sau chiar cea mai important\u0103, dar a contribuit cu siguran\u0163\u0103 la transformarea Europei de la o putere care urm\u0103re\u015fte s\u0103 atrag\u0103 \u015fi chiar s\u0103 vindece lumea, la o putere care caut\u0103 s\u0103 se protejeze de lume!<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/a> Grupul de lupt\u0103 al UE (\u00een englez\u0103 EU Battle Group, EUBG) este o unitate militar\u0103 aderent\u0103 Politicii de Securitate \u015fi Ap\u0103rare Comun\u0103 (PSAC, \u00een englez\u0103 CSDP) care este o component\u0103 esen\u0163ial\u0103 a politicii externe \u015fi de securitate comun\u0103 (PESC, \u00een englez\u0103 CFSP) a Uniunii Europene (UE). Deseori bazat pe contribu\u0163iile la o coali\u0163ie de state membre, fiecare dintre cele optsprezece grupuri de lupt\u0103 const\u0103 \u00eentr-un batalion (1500 militari), \u00eent\u0103rit cu elemente de sprijin de lupt\u0103. Grupurile fac prin rota\u0163ie \u00een mod activ, astfel c\u0103 dou\u0103 sunt gata pentru desf\u0103\u015furare \u00een orice moment. For\u0163ele sunt sub controlul direct unanim al Consiliului European (\u015fefii de stat, sau de multe ori \u015fefii de guvern din \u0163\u0103rile \u00een care \u015feful statului este \u00een mare m\u0103sur\u0103 o pozi\u0163ie simbolic\u0103, ale statelor membre) ale Uniunii Europene (UE). Grupurile de lupt\u0103 au atins capacitatea maxim\u0103 pe 1 ianuarie 2007.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a> Conacul actual a fost construit \u00een 1510 de c\u0103tre nobilul Georg (Jurij) Egkh, administrator general al mo\u015fiilor private habsburgice din Ducatul Carniola. A fost ini\u0163ial construit \u00een stil renascentist, dar a fost renovat frecvent de atunci. \u00cen secolul al XVIII-lea, a fost cump\u0103rat de Michelangelo Zois, tat\u0103l patronului artelor iluministe \u015fi om de \u015ftiin\u0163\u0103 Sigmund Zois. \u00cen secolul al XIX-lea, a fost vandut de mai multe ori, interiorul s\u0103u fiind complet renovat. \u00cen primele decenii ale secolului al XX-lea, a c\u0103zut \u00een dec\u0103dere p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a fost cump\u0103rat de prin\u0163ul Paul al Iugoslaviei \u00een 1935. Prin\u0163ul Paul l-a transformat dintr-un conac provincial eclectic \u015fi biedermeier \u00eentr-o re\u015fedin\u0163\u0103 regal\u0103 de var\u0103 rafinat\u0103. \u00centre 1935 \u015fi 1941, mai mul\u0163i oameni de seam\u0103 au fost oaspe\u0163i la Brdo, inclusiv Edward al VIII-lea al Regatului Unit. Dup\u0103 ce Iugoslavia a devenit stat comunist \u00een 1945, conacul a fost confiscat de la dinastia Karadjordjevi\u0107 \u015fi a devenit un refugiu de var\u0103 al liderului iugoslav Josip Broz Tito. Brdo \u015fi Vila Bled de la lacul Bled din apropiere erau dou\u0103 foste re\u015fedin\u0163e regale la care, de obicei, Tito petrecea mult timp prim\u0103vara \u015fi vara. \u00cen timpul unei astfel de vizite, \u00een prim\u0103vara anului 1980, Tito a suferit o criz\u0103 la Brdo \u015fi a fost transferat la Centrul Medical Universitar din Ljubljana, unde a murit ulterior. Dup\u0103 moartea lui Tito, \u00een 1980, mo\u015fia a fost transferat\u0103 Republicii Socialiste Slovenia \u015fi ulterior a fost mo\u015ftenit\u0103 de guvernul statului independent sloven. \u00cen rolul s\u0103u tradi\u0163ional de a g\u0103zdui conferin\u0163e na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale, \u00een 1990, a fost locul unei conferin\u0163e \u00eentre liderii celor \u015fase republici iugoslave \u00eentr-o \u00eencercare nereu\u015fit\u0103 de a preveni dizolvarea federa\u0163iei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ce a \u00eensemnat pentru Europa pr\u0103bu\u015firea guvernului afgan? Pr\u0103bu\u015firea guvernului afgan, care a culminat cu intrarea talibanilor \u00een Kabul \u015fi declararea unui Emirat Islamic al Afganistanului, a uimit majoritatea observatorilor prin rapiditatea sa, chiar dac\u0103 rezultatul \u00een sine nu a fost o surpriz\u0103. De c\u00e2nd a devenit clar c\u0103 pre\u015fedintele american Joe Biden va retrage for\u0163ele militare americane din \u0163ar\u0103 indiferent dac\u0103 s-a ajuns sau nu la un acord de pace \u015fi la partajarea puterii, perspectiva unei victorii militare a talibanilor p\u0103rea probabil\u0103, dac\u0103 nu neap\u0103rat garantat\u0103. Viteza cu care for\u0163ele talibane s-au dezl\u0103n\u0163uit s-a datorat faptului c\u0103 liderii provinciali au schimbat loialitatea \u015fi guvernul na\u0163ional s-a dizolvat. Acest fapt […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6239,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,21],"tags":[],"class_list":["post-6238","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-europarusia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6238"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6238"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6238\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6243,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6238\/revisions\/6243"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6239"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6238"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6238"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6238"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}