De cate ori m\u0103 g\u00e2ndesc la Afganistan m\u0103 g\u00e2ndesc \u015fi la invazia rus\u0103 din anii 80, m\u0103 g\u00e2ndesc \u015fi la Vietnam \u00een anii 60. \u00cemi aduc aminte de cum au luptat francezii \u00een Algeria \u00een anii 1950 \u015fi portughezii \u00een timpul \u00eencerc\u0103rilor lor zadarnice de a-\u015fi p\u0103stra coloniile africane \u00een anii ’60 \u015fi ’70. De fiecare dat\u0103 puterea care a intervenit \u00een toate aceste locuri a anun\u0163at c\u0103 insurgen\u0163a local\u0103 a fost definitiv eliminat\u0103 dar \u201dj\u0103raticii\u201d aprin\u015fi \u00een societ\u0103\u0163ile respective au dus la noi conflagra\u0163ii \u015fi \u00eentotdeauna la instaurarea unor guverne locale. Am sintetizat mai jos cele mai importante lec\u0163ii din r\u0103zboiul din Afganistan.<\/p>\n\n\n\n
Ele sunt mult mai multe dar at\u00e2t am considerat ca este suficient pentru a \u00een\u0163elege ce s-a \u00eent\u00e2mplat sau dac\u0103 vre\u0163i cine a c\u00e2\u015ftiga \u015fi cine a pierdut. Este o situa\u0163ie care pare similar\u0103 cu ce de la Saigon dar nu este. \u00cen timp ce fostul pre\u015fedinte american Richard Nixon nu a avut alt\u0103 op\u0163iune dec\u00e2t s\u0103 scoat\u0103 America din Vietnam, pre\u015fedintele Joe Biden a avut loc s\u0103 manevreze asupra decizie privitoare la Afganistan, totu\u015fi a ales s\u0103 urmeze calea predecesorilor s\u0103i \u015fi s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t prezen\u0163ei militare a Americii acolo. O parte din justificarea deciziei de retragere a lui Biden s-a bazat pe afirma\u0163ia sa c\u0103 \u201emisiunea noastr\u0103 \u00een Afganistan nu trebuia s\u0103 fie niciodat\u0103 despre construirea na\u0163iunii (nation-building)<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n Dintr-un punct de vedere, afirma\u0163ia pre\u015fedintelui este exact\u0103, din altul este \u00een\u015fel\u0103toare. Organiza\u0163iile militare nu sunt echipate sau instruite pentru a se angaja \u00een mod eficient \u00een misiuni centrate pe societatea civil\u0103, cum ar fi \u00eencurajarea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, formarea institu\u0163iilor politice sau instilarea practicilor democratice de responsabilitate. Promovarea stabilit\u0103\u0163ii este diferit\u0103 de promovarea democra\u0163iei, iar stabilitatea poate fi de fapt prezent\u0103 chiar \u015fi \u00een guvern\u0103rile nedemocratice. \u015ei \u00eenc\u0103 un fapt plecarea din Afganistan at\u00e2t a sovieticilor c\u00eet \u015fi a americanilor sem\u0103n\u0103 izbitor. <\/p>\n\n\n\n Generalul Boris Gromov, Erou al Uniunii Sovietice, pe 15 februarie 1989 (conform versiunii oficiale) a fost ultimul soldat sovietic care a trecut grani\u0163a celor dou\u0103 \u0163\u0103ri de-a lungul Podului Prieteniei, de\u015fi trupele sovietice \u015fi unit\u0103\u0163ile de paz\u0103 de frontier\u0103 erau \u00eenc\u0103 \u0163inute \u00een captivitate \u00een Dushmans \u00een Afganistan. Pe 31 august 2021 Generalul-maior Chris Donahue a fost ultimul militar american care a p\u0103r\u0103sit Kabulul, arat\u0103 Comandamentul Central al SUA, care a postat pe Twitter o fotografie realizat\u0103 printr-un dispozitiv de vedere pe timp de noapte. Acordul de la Doha a fost descris ca un acord de pace dar \u00een realitate echipa Trump l-a creionat un acord major de retragere. SUA, prin acordul de la Doha, au sus\u0163inut c\u0103 vor pleca cu siguran\u0163\u0103 \u00een cur\u00e2nd \u015fi au cerut promisiuni talibanilor c\u0103 nu vor permite organiza\u0163iilor teroriste s\u0103 ac\u0163ioneze de pe teritoriul afgan. <\/p>\n\n\n\n Obiectivele politice ale Coali\u0163iei nu au fost \u00eendeplinite iar pierderea nu este a Coali\u0163ie ci a poporului afgan al c\u0103rui viitor este pus acum sub semnul incertitudinii. America \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput nu a avut o strategie clar\u0103. Coali\u0163ia condus\u0103 de SUA a subestimat \u00een mod constant cantitatea de timp necesar\u0103 reconstruirii Afganistanului \u015fi a creat obiective de timp \u015fi a\u015ftept\u0103ri nerealiste care au prioritizat rapid cheltuielile A fost dificil s\u0103 se stabileasc\u0103 un proces electoral credibil atunci c\u00e2nd talibanii au intimidat aleg\u0103torii, au \u00eempiedicat \u00eenregistrarea acestora \u015fi au \u00eenchis sec\u0163iile de votare \u00een ziua alegerilor. \u00cen zone \u00eendep\u0103rtate, oficialii americani nu au putut convinge niciodat\u0103 afganii speria\u0163i s\u0103 sprijine guvernul de la Kabul.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 Vietnam, SUA s-au concentrat pe uitarea \u201ea tot ceea ce avea de-a face cu r\u0103zboiul neregulat sau insurgen\u0163a, pentru c\u0103 aveau de-a face cu modul \u00een care am pierdut un r\u0103zboi<\/em>\u201d, a declarat, generalul american Jack Keane[1]<\/a>. \u201dDar aceasta a fost o gre\u015feal\u0103<\/em>, a spus Keane, \u015fi a fost tot ce a asigurat c\u0103 viitoarele r\u0103zboaie neregulate, precum cele din Irak \u015fi Afganistan, vor deveni, de asemenea, mla\u015ftini \u00een care ne vom afunda<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n Acest comentariu al lui James Clapper, fostul director al serviciilor de informa\u0163ii na\u0163ionale din Statele Unite, este o remarc\u0103 \u00een\u0163eleapt\u0103 asupra pr\u0103bu\u015firii recente a guvernului \u015fi armatei afgane. SUA afl\u0103 pentru a doua oar\u0103 \u00eentr-o jum\u0103tate de secol c\u0103 voin\u0163a de a lupta dep\u0103\u015fe\u015fte preg\u0103tirea militar\u0103 occidental\u0103, superioritatea tehnologic\u0103 \u015fi banii. Talibanii de\u0163ineau voin\u0163a de a lupta \u015fi pu\u0163ine din calit\u0103\u0163ile necesare unei victorii. For\u0163ele na\u0163ionale de securitate afgane aveau totul, dar nu aveau voin\u0163a de a lupta. \u00cen timp ce armata \u015fi poli\u0163ia afgan\u0103 au luptat din greu \u015fi au suferit \u00een jur de 66000 de decese \u00eentr-o lung\u0103 campanie \u00eempotriva talibanilor, se pare c\u0103 for\u0163ele de securitate au renun\u0163at la lupt\u0103 \u00een momentul \u00een care s-au retras c\u00e2teva mii de militari din for\u0163e terestre americane \u015fi ale NATO dar \u015fi dintre contractorii civili de sprijin.<\/p>\n\n\n\n Generalul \u00een retragere David Petraeus, fost comandant al For\u0163ei Interna\u0163ionale de Asisten\u0163\u0103 pentru Securitate, a declarat c\u0103 \u201dat\u00e2t anun\u0163area, c\u00e2t \u015fi actul de retragere au fost o lovitur\u0103 psihologic\u0103 pentru for\u0163ele afgane, care a dus la o alegere ra\u0163ional\u0103 din partea lor de a opri lupta. Afganii \u015fi-au pierdut dorin\u0163a de a lupta c\u00e2nd nu au mai avut sprijinul Occidentului \u00een spate\u201d. <\/em>Dou\u0103 administra\u0163ii republicane \u015fi dou\u0103 administra\u0163ii democratice s-au str\u0103duit s\u0103 lupte \u00eempotriva corup\u0163iei \u015fi abuzurilor asupra drepturilor omului, chiar \u00een timp ce acceptau o mare parte din ele, \u00een timp ce \u00eencercau s\u0103 alimenteze democra\u0163ia \u015fi statul de drept, s\u0103 construiasc\u0103 o armat\u0103 afgan\u0103 puternic\u0103 \u015fi s\u0103 men\u0163in\u0103 pe pozi\u0163ii active angaja\u0163ii americani obosi\u0163i de r\u0103zboi. Coali\u0163ia a promovat un guvern central \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care timp de secole triburile s-au bucurat de autonomie local\u0103. Programele lor de eradicare a drogurilor au avut \u00een opozi\u0163ie pe afganii din \u201dcet\u0103\u0163ile rurale\u201d, care se bazau pe cultivarea macului \u015fi producerea de opiu pentru a supravie\u0163ui.<\/p>\n\n\n\n Neajunsurile din domeniul informa\u0163iilor au fost, de asemenea, ponderate, c\u00e2nd administra\u0163ia pre\u015fedintelui SUA Joe Biden a anticipat c\u0103 va dura c\u00e2teva luni pentru ca talibanii s\u0103 intre \u00een Kabul. A durat doar c\u00e2teva zile. Afganistanul a fost cu siguran\u0163\u0103 un candidat s\u0103rac pentru un proiect de \u201dconstruc\u0163ie a unei na\u0163iuni\u201d: corup\u0163ia endemic\u0103, o tradi\u0163ie de suspiciune fa\u0163\u0103 de str\u0103ini \u015fi identificarea popular\u0103 cu tribul \u015fi etnia fa\u0163\u0103 de orice na\u0163ionalitate a f\u0103cut ca \u0163ara s\u0103 fie foarte diferit\u0103 de Germania \u015fi Japonia, unde construirea na\u0163ional\u0103 (\u00eentr-adev\u0103r construirea statului) a reu\u015fit dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial. <\/p>\n\n\n\n Interven\u0163ia militar\u0103 a SUA \u00een Afganistan \u015fi \u00een Irak a fost ini\u0163ial justificat\u0103 de necesitatea de a demonta amenin\u0163\u0103rile imediate \u015fi grave ale securit\u0103\u0163ii provocate de grup\u0103rile teroriste sponsorizate inclusiv de state totalitare: Al-Qaida \u015fi temerile datorate armelor de distrugere \u00een mas\u0103<\/strong>. Cu toate acestea, obiectivele pe termen scurt au fost repede \u00eenlocuite de un obiectiv pe termen lung de prevenire a amenin\u0163\u0103rilor viitoare din acele \u0163\u0103ri, cum ar fi noile grupuri extremiste.<\/p>\n\n\n\n Acest lucru a determinat SUA s\u0103 conduc\u0103 o Coali\u0163ie care s\u0103 ocupe ambele na\u0163iuni \u015fi s\u0103 \u00eencerce s\u0103 ofere stabilitate \u015fi securitate, astfel \u00eenc\u00e2t oamenii din aceste \u0163\u0103ri s\u0103 \u00ee\u015fi poat\u0103 \u00eenfiin\u0163a propriile guverne. Poate fi atractiv s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 promovarea democra\u0163iei \u00een \u0163\u0103rile str\u0103ine ocupate este o cale justificat\u0103 moral \u015fi eficient\u0103 pentru restabilirea securit\u0103\u0163ii \u015fi stabilit\u0103\u0163ii, dar reforma politic\u0103 are mai mult succes atunci c\u00e2nd provine din societ\u0103\u0163ile \u015fi culturile politice locale. \u00cen Tunisia, de exemplu, mi\u015fc\u0103rile politice locale au reu\u015fit s\u0103-\u015fi transforme guvernul, un succes datorat par\u0163ial lipsei de implicare str\u0103in\u0103(cel pu\u0163in cea vizibil\u0103). Istoria interven\u0163iilor militare \u00een locuri precum Cisiordania \u015fi Gaza, Liban, Somalia \u015fi Irak arat\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd liderii locali sunt dependen\u0163i de for\u0163ele militare str\u0103ine pentru a men\u0163ine puterea, este greu s\u0103 construie\u015fti legitimitatea popular\u0103, s\u0103 guvernezi eficient \u015fi s\u0103 construie\u015fti o identitate na\u0163ional\u0103 comun\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen Afganistan, decenii de superioritate militar\u0103 occidental\u0103 sau sovietic\u0103 nu au reu\u015fit s\u0103 dezr\u0103d\u0103cineze nara\u0163iunea ideologic\u0103 a talibanilor cu privire la natura corupt\u0103 a liderilor afgani \u015fi a alia\u0163ilor lor \u015fi cea a tr\u0103d\u0103rii tradi\u0163iilor \u015fi practicilor islamice. \u015ei chiar \u015fi atunci c\u00e2nd for\u0163ele talibanilor\/terori\u015ftilor au fost alungate de pe teritoriul vizat, at\u00e2t grupul Statului Islamic, c\u00e2t \u015fi Al-Qaida au dezvoltat noi baze \u015fi \u201dcet\u0103\u0163i de rezisten\u0163\u0103\u201d departe de zonele de lupt\u0103. Aceste grup\u0103ri au oferit o nara\u0163iune ideologic\u0103 alternativ\u0103 atr\u0103g\u0103toare \u00een zonele tribale pe unde operau. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 talibani au fost cei care au instaurat ordinea dup\u0103 invazia sovietic\u0103 din 1989, atunci c\u00e2nd au preluat puterea \u00eentr-o \u0163ar\u0103 corupt\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een m\u0103duva oasele fapt care le-a adus ini\u0163ial suportul popula\u0163iei. <\/p>\n\n\n\n Lec\u0163ia num\u0103rul unu<\/strong>: Dup\u0103 20 de ani de prezen\u0163\u0103 \u00een Afganistan Coali\u0163ia nu a reu\u015fit s\u0103 stabileasc\u0103 nicio structur\u0103 politic\u0103 coerent\u0103 \u015fi durabil\u0103 cu legitimitate popular\u0103 de\u015fi au avut loc cinci ture de alegeri. Pe baza acestei experien\u0163e \u015fi a experien\u0163elor din alte \u0163\u0103ri \u00een alte circumstan\u0163e, nu exist\u0103 niciun motiv s\u0103 credem c\u0103 o prezen\u0163\u0103 continu\u0103 a trupelor militare ar fi schimbat acest lucru.<\/strong>Mi\u015fc\u0103rile politice locale care caut\u0103 democra\u0163ia \u015fi libert\u0103\u0163ile civile – \u00een Afganistan sau \u00een alt\u0103 parte – pot beneficia de sprijinul SUA sau al Uniunii Europene, dar nu de for\u0163a militar\u0103 a acestora. For\u0163area societ\u0103\u0163ilor la adoptarea practicilor democratice poate duce la instabilitate politic\u0103, conflicte \u015fi sc\u0103derea siguran\u0163ei cet\u0103\u0163enilor.<\/p>\n\n\n\n Lec\u0163ia num\u0103rul doi<\/strong>: Terorismul, \u00een esen\u0163a sa, este o form\u0103 de violen\u0163\u0103 cu o anumit\u0103 simbolistic\u0103, dar o form\u0103 de violen\u0163\u0103 mortal\u0103, utilizat\u0103 pentru a comunica un mesaj politic. Conflictul nu se refer\u0103 doar la cine controleaz\u0103 ce buc\u0103\u0163i de p\u0103m\u00e2nt, ci mai degrab\u0103 a c\u0103rui nara\u0163iune este cea mai influent\u0103. <\/strong>Afganistanul a fost pierdut nu de armata SUA ci de politicieni occidentali prin m\u0103surile luate \u00een cei 20 de ani de r\u0103zboi inclusiv nara\u0163iunea de a crea nation-building \u00eentr-o \u0163ar\u0103 cu organizare tribal\u0103 de ev mediu<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n Lec\u0163ia num\u0103rul trei<\/strong>: Eliminare grup\u0103rilor teroriste \u015fi a liderilor acestora (Osama bin-Laden \u015fi Al-Qaida) este o ac\u0163iune de durat\u0103 dedicat \u00een mare m\u0103sur\u0103 for\u0163elor speciale, ac\u0163iune bazat\u0103 \u015fi pe colec\u0163ia de informa\u0163ii adunate de serviciile de spionaj. Cert este c\u0103 societatea Occidental\u0103 este mai sigur\u0103 ast\u0103zi dec\u00e2t \u00eenainte de 2000. <\/p>\n\n\n\n Lec\u0163ia num\u0103rul patru: Serviciile de informa\u0163i au fost dep\u0103\u015fite de rapiditatea evenimentelor iar serviciile pakistaneze au jucat la \u201ddou\u0103 capete\u201d. <\/strong>SUA au f\u0103cut o serie de gre\u015feli cu for\u0163ele de securitate afgane, f\u0103c\u00e2ndu-le mult prea dependente de informa\u0163iile \u015fi echipamentele lor. <\/p>\n\n\n\n Afganistanul este \u00eenc\u0103 un narco-stat. De\u015fi, nu se vorbe\u015fte prea mult, finan\u0163ele talibanilor sunt intacte. Chiar \u015fi f\u0103r\u0103 ajutor interna\u0163ional, se pot sponsoriza foarte u\u015for. \u00cen ceea ce prive\u015fte modul \u00een care lucrurile s-au \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it at\u00e2t de repede, a fost datorat strategiei militare a talibanilor. Din 2013, c\u00e2nd SUA \u015fi-au oprit opera\u0163iunile de lupt\u0103, talibanii au capturat zonele rurale, au preluat controlul asupra zonelor mari \u015fi apoi s-au \u00eendreptat constant c\u0103tre capitalele provinciale. Deci, dac\u0103 exista un sat mic care c\u0103dea \u00een m\u00e2na talibanilor undeva l\u00e2ng\u0103 Kandahar sau Helmand, acesta era ignorat \u00een cea mai mare parte de armata SUA\/Coali\u0163ie care se concentra asupra capitalelor provinciale. Ignoran\u0163a SUA\/Coali\u0163ie cu privire la zonele mari preluate de talibani a dus la pierderea punctelor de control de pe drumurile principale \u015fi de pe autostr\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n \u00cen aceste condi\u0163ii c\u00e2nd armata afgan\u0103 a dorit sprijin logistic, \u00een special muni\u0163ii, din exterior sau din Kabul, nu au putut ob\u0163ine \u00eent\u0103ririle, ceea ce a dus la pierderea moralului \u015fi a zonelor controlate de militarii afgani. Acest efect de domino, \u00een toat\u0103 \u0163ara, a condus la ceea ce am v\u0103zut \u00een ultimele zile din august. Afganistanul a fost un teritoriu greu de controlat din punct de vedere informativ. Cei care o putea face erau doar pakistanezii. Direct sau indirect, serviciul de informa\u0163ii pakistanez ISI a exercitat \u00eentotdeauna, de-a lungul celor 20 de ani de r\u0103zboi, o influen\u0163\u0103 semnificativ\u0103 asupra lu\u0103rii deciziilor strategice \u015fi a opera\u0163iunilor din teren ale talibanilor.<\/p>\n\n\n\n Ei au o \u015fi mai mare influen\u0163\u0103 asupra insurgen\u0163ilor din grupare Haqqani. Potrivit at\u00e2t comandan\u0163ilor talibani, c\u00e2t \u015fi celor de la Haqqani, ISI controleaz\u0103 cele mai violente unit\u0103\u0163i ale insurgen\u0163ilor, dintre care unele par s\u0103 aib\u0103 sediul \u00een Pakistan. Comandan\u0163ii insurgen\u0163ilor au confirmat c\u0103 ISI sunt chiar reprezenta\u0163i, ca participan\u0163i sau observatori, \u00een consiliul suprem de conducere al talibanilor, cunoscut sub numele de Quetta Shura[2]<\/a> \u015fi \u00een consiliul de comand\u0103 Haqqani. <\/p>\n\n\n\n Implicarea aparent\u0103 a Pakistanului \u00eentr-un joc dublu la aceast\u0103 scar\u0103 are conota\u0163ii geopolitice majore mai ales acum la preluarea puterii de c\u0103tre talibani. Rolul puternic al ISI \u015fi al unor p\u0103r\u0163i ale armatei pakistaneze sugereaz\u0103 c\u0103 progresul \u00een dialogul cu talibanii afgani necesit\u0103 sprijinul lor. Singura modalitate sigur\u0103 de a asigura o astfel de cooperare este abordarea cauzelor fundamentale ale insecurit\u0103\u0163ii pakistaneze, \u00een special a conflictului s\u0103u latent \u015fi durabil cu India. <\/p>\n\n\n\n Trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 serviciile de informa\u0163ii nu sunt ONG-uri oric\u00e2t ne-am str\u0103dui s\u0103 demonstr\u0103m ineficacitatea acestora privind informa\u0163iile adunate uneori. Agen\u0163iile americane de informa\u0163ii \u015fi nu numai ele (\u00een general vorbim de membrii Coali\u0163iei) s-au preg\u0103tit pentru o retragere militar\u0103 asigur\u00e2ndu-se c\u0103 men\u0163in o anumit\u0103 capacitate de colectare \u2013 care s\u0103 le permit\u0103 s\u0103 perturbe poten\u0163ialii \u201dstagiari\u201d Al Qaeda, s\u0103 identifice poten\u0163ialele comploturi \u00eempotriva Occidentului \u015fi s\u0103 \u0163inteasc\u0103 terori\u015ftii. Armata SUA a explorat modalit\u0103\u0163i de a utiliza puterea aerian\u0103 din bazele din afara Afganistanului pentru a lovi obiectivele Al Qaeda sau pentru a opera \u00een alt mod \u00een \u0163ar\u0103, dac\u0103 este necesar.<\/p>\n\n\n\n Acum c\u0103 talibanii sunt la putere, astfel de eforturi sunt necesare mai mult ca niciodat\u0103. Statele Unite desf\u0103\u015foar\u0103 deja opera\u0163iuni la distan\u0163\u0103 \u00een Somalia, Yemen \u015fi alte \u0163\u0103ri cu grupuri jihadiste active. Efectuarea unor astfel de lovituri aeriene \u00een Afganistan ar face mai dificil pentru Al Qaeda \u015fi alte grupuri s\u0103 organizeze tabere de antrenament pe scar\u0103 larg\u0103, a\u015fa cum f\u0103ceau \u00eenainte de 11 septembrie, \u015fi \u015fi-ar pune \u00een pericol liderii. \u00cen cele din urm\u0103, securitatea noastr\u0103 s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it dramatic \u00eencep\u00e2nd cu 11 septembrie \u015fi exist\u0103 un efort global de informa\u0163ii care vizeaz\u0103 Al Qaeda, ISIS \u015fi alte mi\u015fc\u0103ri jihadiste. Recru\u0163ii poten\u0163iali vor fi mai greu s\u0103 ajung\u0103 \u00een Afganistan \u015fi, dac\u0103 ar reu\u015fi, vor aresta\u0163i la \u00eentoarcere Pe parcursul unei campanii de dou\u0103 decenii, for\u0163ele SUA din Afganistan au colectat date biometrice de la prieteni \u015fi du\u015fmani deopotriv\u0103 pentru verificarea identific\u0103rii, pentru probleme de securitate \u015fi pentru informa\u0163ii, utiliz\u00e2nd sistemele HIIDE (dispozitivele portabile de identificare a identit\u0103\u0163ii)<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n Unele surse anonime afirm\u0103 c\u0103 scopul ini\u0163ial al Pentagonului a fost colectarea de date biometrice asupra a 80% din popula\u0163ia afgan\u0103, de\u015fi nu se \u015ftie dac\u0103 s-a realizat acest lucru. Regimul de colectare al datelor biometrice din Afganistan, a \u00eenceput serios \u00een 2006 \u015fi a fost \u00een mare m\u0103sur\u0103 \u201e\u00eempachetat\u201d ca o modalitate de identificare \u015fi re\u0163inere mai eficient\u0103 a insurgen\u0163ilor actuali \u015fi de a descuraja \u201dinsurgen\u0163ii aspiran\u0163i\u201d. Dup\u0103 \u00eenscrierea \u015fi \u00eenc\u0103rcarea datelor biometrice \u00een serverele de date, anonimatul pe care se baza anterior insurgentul a fost eliminat, sporind probabilitatea ca insurgen\u0163ii s\u0103 fie conecta\u0163i la incidente anterioare, cum ar fi atacurile cu dispozitive explozive improvizate (IED), prin amprente digitale sau alte date precum irisul personal. \u00censcrierea a f\u0103cut, de asemenea, mai periculoas\u0103 participarea viitoare la activitate a insurgen\u0163ilor, ac\u0163ion\u00e2nd astfel ca un factor de descurajare pentru poten\u0163ialii atacatori.<\/p>\n\n\n\n Ca rezultat al acestui program de colectare \u015fi a opera\u0163iunilor bazate pe inteligen\u0163\u0103 biometric\u0103 insurgen\u0163i au fost mai u\u015for supraveghea\u0163i. Programul de \u00eenscriere biometric\u0103 a fost de asemenea utilizat pentru a asigura verificarea identit\u0103\u0163ii afganilor care coopereaz\u0103 \u015fi colaboreaz\u0103 cu for\u0163ele SUA \u015fi ale Coali\u0163iei. Unele din aceste dispozitive au c\u0103zut \u00een m\u00e2inile talibanilor. Ce vor face cu ele? Potrivit unui fost oficial american al for\u0163elor speciale, talibanii nu au echipamentele necesare pentru a utiliza datele, dar ISI are, referindu-se la agen\u0163ia de spionaj din Pakistan, Serviciul de Informa\u0163ii Inter-servicii, despre care se spune c\u0103 este principalul binef\u0103c\u0103tor interna\u0163ional al talibanilor.<\/p>\n\n\n\n Lec\u0163ia num\u0103rul cinci: Construc\u0163ia unui guvern democratic \u00een cadrul conceptului national-building nu se poate realiza cu for\u0163a armelor. <\/strong>Coali\u0163ia ini\u0163ial\u0103 condus\u0103 de SUA care a invadat Afganistanul a avut ca scop eliminarea agen\u0163ilor Al-Qaida \u015fi r\u0103sturnarea regimului taliban care \u00eei ad\u0103postea. Dincolo de asta, administra\u0163ia George W. Bush nu avea prea multe planuri pentru Afganistan \u015fi imediat dup\u0103 intrarea \u00een Afganistan curta alia\u0163ii NATO pentru a face partea din paradigma construire noii na\u0163iunii afgane.<\/p>\n\n\n\n \u00cen ianuarie 2003 la o \u00eent\u00e2lnire de la Pentagon \u00eentre Secretarul Ap\u0103r\u0103rii Donald Rumsfeld \u015fi ministrul canadian al ap\u0103r\u0103rii John McCallum, primul a subliniat c\u0103 reconstruc\u0163ia, stabilizarea \u015fi construirea na\u0163iunii \u00een Afganistan – de\u015fi erau foarte necesare – erau sarcini mai potrivite pentru \u0163\u0103ri precum Canada \u015fi alte c\u00e2teva \u0163\u0103ri europene, nu pentru Statele Unite. Rumsfeld, ca o vulpe b\u0103tr\u00e2n\u0103, avea dreptate dar nu-l asculta nimeni la Casa Alb\u0103. Cu toate acestea, de\u015fi opera\u0163iunile SUA din Afganistan nu erau axate pe construirea na\u0163iunii de la \u00eenceput, p\u00e2n\u0103 \u00een 2019, Washington a cheltuit 87 de miliarde de dolari SUA instruind \u015fi echip\u00e2nd for\u0163ele militare \u015fi de poli\u0163ie afgane, 24 de miliarde de dolari SUA pentru dezvoltare economic\u0103 \u015fi 30 de miliarde de dolari SUA pentru programe de reconstruc\u0163ie, potrivit New York Times.<\/p>\n\n\n\n Canadienii, germanii, spaniolii, norvegienii au avut sute de proiecte locale, prin sate, cu construc\u0163ii de \u015fcoli, proiecte de canalizare, ap\u0103 potabil\u0103. Nem\u0163ii, danezi si norvegieni au investit milioane de euro \u00een proiecte civile. Poate construirea unei na\u0163iuni \u00een Afganistan a fost destinat\u0103, de la \u00eenceput, e\u015fecului, a\u015fa cum a fost \u015fi \u00een Vietnamul de Sud cu jum\u0103tate de secol \u00eenainte. <\/strong><\/p>\n\n\n\n Lec\u0163ia num\u0103rul \u015fase: lipsa controlului organiza\u0163iilor teroriste a dus la continuarea opera\u0163iunilor militare sub patru pre\u015fedin\u0163i. <\/strong>R\u0103zboiul din Vietnam a fost problema definitorie pentru genera\u0163ia lui Biden. Decizia sa de a retrage for\u0163ele americane din Afganistan – o retragere f\u0103r\u0103 o planificare minu\u0163ioas\u0103 pe baza unui Acord care nu a \u0163inut cont de voin\u0163a \u015fi implicarea guvernului de la Kabul ar putea fi actul definitoriu al pre\u015fedin\u0163iei sale. P\u0103rea intuitiv \u00een 2001 c\u0103 remedierea statului Afgan ar trebui s\u0103 fac\u0103 parte din r\u0103spunsul la evenimentele din 11 septembrie.<\/p>\n\n\n\n Cu toate acestea, reconstruc\u0163ia ambi\u0163ioas\u0103 \u015fi ajutorul umanitar nu au ap\u0103rut ini\u0163ial \u00een \u201er\u0103zboiul global \u00eempotriva terorismului\u201d al pre\u015fedintelui George W. Bush. Administra\u0163ia sa a pivotat spre invadarea Irakului \u015fi abia \u00een 2006, c\u00e2nd revenirea talibanilor \u00een opera\u0163iunile militare din vestul Afganistanului a devenit extrem de vizibil\u0103, \u00een a\u015fa numitele ofensive de prim\u0103var\u0103 \u015fi de toamn\u0103, Statele Unite au intensificat ajutorul pentru a consolida institu\u0163iile statului afgan \u015fi pentru a combate comer\u0163ul cu opiu.<\/p>\n\n\n\n Planul de reconstruc\u0163ie al Afganistanului a fost un nou plan Marshall pentru Asia f\u0103r\u0103 a avea preten\u0163ia unei reu\u015fite ca cel european. Pre\u015fedintele Barack Obama a f\u0103cut, de asemenea, investi\u0163ii mari \u00een societatea militar\u0103 \u015fi civil\u0103 a Afganistanului. \u015ei totu\u015fi amploarea cresc\u00e2nd\u0103 a asisten\u0163ei occidentale a exacerbat corup\u0163ia, submin\u00e2nd credibilitatea guvernului de la Kabul. \u00cen momentul \u00een care Joe Biden a ajuns la Casa Alb\u0103, realizarea autosuficien\u0163ei afgane p\u0103rea probabil s\u0103 necesite \u00eenc\u0103 mul\u0163i ani, dac\u0103 mai era oare posibil\u0103?.<\/p>\n\n\n\n Construirea na\u0163iunii \u00een Afganistan \u201enu a avut niciodat\u0103 un sens pentru mine<\/em>\u201d, a declarat Biden pentru ABC News, explic\u00e2nd de ce, \u00een aprilie, a anun\u0163at retragerea tuturor trupelor americane din \u0163ar\u0103. Decizia sa a precipitat preluarea de c\u0103tre talibani a ora\u015felor afgane, care a culminat cu re\u00eentoarcerea stindardelor lor albe deasupra Kabulului. Decizia lui Biden de a se retrage \u201enu se refer\u0103 doar la Afganistan<\/em>\u201d, a spus el \u201eEste vorba despre \u00eencheierea unei ere de opera\u0163iuni militare majore pentru refacerea altor \u0163\u0103ri<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n Lec\u0163ia num\u0103rul \u015fapte<\/strong>: Afganistanul a disp\u0103rut de un deceniu din politica american\u0103.<\/strong> Afirma\u0163ia c\u0103 America se arat\u0103 a fi un aliat nestatornic, permi\u0163\u00e2nd guvernului afgan s\u0103 cad\u0103, este suprasolicitat\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere durata, amploarea \u015fi cheltuielile desf\u0103\u015fur\u0103rii americane. Regimul defunct din Kabul nu era un aliat \u00een felul \u00een care sunt Germania sau Japonia. Era mult mai slab, mai corupt \u015fi complet dependent de America pentru supravie\u0163uirea sa.<\/p>\n\n\n\n Mi\u015fcarea de retragere a trupelor f\u0103cut\u0103 de Biden are logic\u0103, mai ales dac\u0103 crede\u0163i c\u0103 singura solu\u0163ie pe termen lung la instabilitate \u00een Afganistan este un acord de pace intra-afgan.<\/u><\/strong> Afganistanul este \u00een r\u0103zboi civil din 1978 cu 14-15 luni \u00eenaintea intr\u0103rii trupelor sovietice. SUA a intrat \u00een decembrie 2001 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een r\u0103zboi civil cu un guvern taliban la Kabul \u015fi cu o opozi\u0163ie a Alian\u0163ei Nordului condus\u0103 de Massoud. Problema este c\u0103 talibanii par \u00eentr-o dispozi\u0163ie belicoas\u0103 dup\u0103 at\u00e2\u0163ia ani de lupt\u0103 de gheril\u0103 cu militarii Coali\u0163ie. <\/p>\n\n\n\n Retragerea SUA ar putea fi op\u0163iunea cea mai pu\u0163in proast\u0103, dar subliniaz\u0103 lipsa de sens a unui r\u0103zboi[3]<\/u><\/a>continuat peste momentul ob\u0163inerii unei victorii necesare de parcurs. \u00cen SUA, Afganistanul disp\u0103ruse \u00een mare m\u0103sur\u0103 ca o problem\u0103 politic\u0103. Americanii nu au votat la alegerile preziden\u0163iale din 2016 sau la cele din 2020 av\u00e2nd \u00een vedere Afganistanul \u015fi nu au ie\u015fit pe strad\u0103 pentru a protesta \u00eempotriva politicii SUA acolo. Dup\u0103 20 de ani, SUA au atins un nivel de implicare limitat\u0103, propor\u0163ional cu miza. Prezen\u0163a sa nu aducea o victorie militar\u0103 sau o pace, dar evita colapsul unui guvern care, oric\u00e2t de imperfect ar fi fost, era de preferat alternativei care preia puterea acum.<\/u><\/strong><\/p>\n\n\n\n Liderii europeni nu ar trebui s\u0103 fie surprin\u015fi de ie\u015firea SUA din Afganistan, dar acum trebuie s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 ac\u0163iunile americane sunt circumscrise \u201drealpolitikului\u201d, chiar \u015fi dup\u0103 \u00eencheierea pre\u015fedin\u0163iei lui Donald Trump.<\/p>\n\n\n\n Lec\u0163ia num\u0103rul opt: Imposibilitatea cre\u0103ri unei armate na\u0163ional pe fondul ignor\u0103rii condi\u0163iilor culturale afgane. Cert este c\u0103 armata afgan\u0103 a \u00eencorporat dependen\u0163a de americani \u00een propria structura militar\u0103.<\/strong> International Crisis Group, descriind strategia SUA a spus: \u201ec\u0103 eforturile SUA au ignorat prea frecvent faptele de pe teren, au subestimat influen\u0163a unor puternici lorzi ai r\u0103zboiului din diverse regiuni \u015fi nu au reu\u015fit s\u0103 ia \u00een considerare suficient de mult vasta corup\u0163ie \u015fi pr\u0103bu\u015fire a moralului printre rangurile militare, precum \u015fi deficien\u0163ele \u00een conducerea \u015fi comanda afgan\u0103\u201d<\/em>. Lupt\u0103tori talibani erau: fermi dedica\u0163i, cu zel \u015fi motiva\u0163i. Strategic, talibanii, \u00een timp ce \u00eencercau s\u0103 se regrupeze, \u015fi-au concentrat numeroase opera\u0163iuni \u00een nordul Afganistanului, \u00eempiedic\u00e2nd reapari\u0163ia a\u015fa-numitei Alian\u0163e de Nord – mili\u0163ii care au ajutat ini\u0163ial la \u00eenfr\u00e2ngerea talibanilor. Talibanii au continuat s\u0103 se \u00eent\u0103reasc\u0103 chiar \u015fi \u00een timpul unui val masiv \u015fi temporar de cre\u015ftere a num\u0103rului trupelor comandat de pre\u015fedintele Obama. \u201dArmata SUA a f\u0103cut o gre\u015feal\u0103 major\u0103 \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 creeze o armat\u0103 afgan\u0103 care s\u0103 reproduc\u0103 standardele SUA, ceea ce nu avea prea mult sens \u00een Afganistan\u201d, <\/strong>a spus James Stavridis[4]<\/a>, fost comandant aliat suprem al NATO.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Lec\u0163ia num\u0103rul nou\u0103: Corup\u0163ia \u015fi \u201elipsa conducerii\u201d- <\/strong>Nivelurile de corup\u0163ie din armata \u015fi guvernul afgan au fost ceva cu care oficialii americani nu s-au \u00eemp\u0103cat niciodat\u0103. Administra\u0163ia Biden a afirmat \u00een repetate r\u00e2nduri c\u0103 armata afgan\u0103 era o for\u0163\u0103 de lupt\u0103 de 300000 de militari, minimaliz\u00e2nd mereu for\u0163a talibanilor. Dar \u015ftatul de plat\u0103 al armatei \u015fi al poli\u0163iei afgane con\u0163inea mii de solda\u0163i \u201efantom\u0103<\/strong>\u201d, lupt\u0103tori care nu existau, dar erau \u00eenscri\u015fi astfel \u00eenc\u00e2t oficialii s\u0103 poat\u0103 \u201dfugi\u201d cu pl\u0103\u0163ile lor. Un c\u00e2ine de paz\u0103 al guvernului, Inspectorul General Special pentru Reconstruc\u0163ia Afganistanului sau SIGAR, a constatat \u00een ultimii ani o diferen\u0163\u0103 \u00eentre nivelurile de \u00eenregistrate \u015fi cele reale de zeci de mii de persoane. \u00cen provinciile din sudul pro-taliban<\/strong>, 50% p\u00e2n\u0103 la 70% din func\u0163iile de poli\u0163ie au fost ocupate de oameni care nu existau, a constatat agen\u0163ia.<\/strong> Corup\u0163ia pe scar\u0103 larg\u0103 a servit, de asemenea, pentru a demoraliza for\u0163ele de lupt\u0103 afgane, care din multe puncte de vedere erau relativ profesionale.<\/p>\n\n\n\n Lec\u0163ia num\u0103rul zece: Implica\u0163iile pentru Europa ale retragerii din Afganistan.<\/strong> Sentimentul de catastrof\u0103 care at\u00e2rn\u0103 asupra situa\u0163iei din Afganistan nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 se adauge la discu\u0163ia de lung\u0103 durat\u0103 privind nevoia Europei de o autonomie strategic\u0103 mai mare \u015fi de \u00eenfiin\u0163are a unei armate proprii. “Trebuie s\u0103 \u00eent\u0103rim Europa astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu o mai l\u0103s\u0103m pe seama americanilor<\/em>“, a declarat Armin Laschet, care se lupt\u0103 s\u0103-i succead\u0103 cancelarului german Angela Merkel, \u00een timpul unei dezbateri televizate \u00eempotriva principalilor s\u0103i rivali electorali. Laschet, care este un cre\u015ftin-democrat de centru ca Merkel, a mai spus la \u00eenceputul acestei luni c\u0103 retragerea din Afganistan a fost \u201ecea mai mare dezastru pe care l-a suferit NATO de la \u00eenfiin\u0163are<\/em>\u201d. Pentru \u0163\u0103ri precum Germania \u015fi Marea Britanie, care au investit puternic \u00een Afganistan – capital politic, trupe, fonduri – opera\u0163iunea Afganistan a fost legat\u0103 de angajamentul lor fa\u0163\u0103 de NATO \u015fi alian\u0163\u0103. De aceea ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni este o adev\u0103rat\u0103 traum\u0103 \u00een Berlin \u015fi Londra. \u015ei din aceast\u0103 cauz\u0103 autonomia strategica a urcat mai multe locuiri pe agenda de politic\u0103 european\u0103. <\/p>\n\n\n\n Lec\u0163ia num\u0103rul unsprezece<\/strong>: Plecarea din Afganistan semnaleaz\u0103 o schimbare a priorit\u0103\u0163ilor pentru SUA, schimbare care este mai profund\u0103 dec\u00e2t personalit\u0103\u0163ile \u015fi retorica preziden\u0163ial\u0103.<\/strong>Nu ar trebui s\u0103 fie prea surprinz\u0103tor. Europa a fost piesa central\u0103 a politicii externe a SUA pentru cea mai mare parte a secolului XX \u015fi mai ales \u00een timpul R\u0103zboiului Rece, dar pr\u0103bu\u015firea comunismului, ascensiunea Chinei \u015fi a Asiei, r\u0103zboaiele post-9\/11 \u015fi campaniile antiteroriste au mutat priorit\u0103\u0163ile SUA \u00een alt\u0103 parte. Donald Trump a fost primul pre\u015fedinte care a articulat \u00een mod deschis aceste idei, iar acum elitele europene se tem c\u0103 poate aceasta nu a fost doar o abera\u0163ie. Europa trebuie s\u0103 mearg\u0103 dincolo de \u201e America s-a \u00eentors<\/em> \u201d\u015fi s\u0103 purt\u0103m o conversa\u0163ie sincer\u0103, \u00eentre alia\u0163i, despre ceea ce americanii nu mai vor s\u0103 fac\u0103, condi\u0163ie \u00een care europeni trebuie s\u0103-\u015fi asume responsabilitatea pe acele probleme.<\/u><\/strong><\/p>\n\n\n\n Lec\u0163ia num\u0103rul doisprezece: Natura r\u0103zboiul s-a schimbat<\/strong>. Cel mai important este c\u0103, dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, natura r\u0103zboiului s-a schimbat. Am \u00eenceput s\u0103 vedem mai pu\u0163ine r\u0103zboaie conven\u0163ionale clasice \u00eentre \u0163\u0103ri. \u00cen schimb, aproape toate r\u0103zboaiele sunt acum r\u0103zboaie civile, arene complexe de contrainsurgen\u0163\u0103 \u015fi terorism. C\u00e2nd pune\u0163i SUA \u00eempotriva unei alte \u0163\u0103ri \u00een care exist\u0103 o armat\u0103 care poart\u0103 uniforme \u015fi se \u00eent\u00e2lnesc pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, SUA c\u00e2\u015ftig\u0103 de obicei aceste tipuri de r\u0103zboaie – cum ar fi r\u0103zboiul din Golful din \u201891. Dar \u00een r\u0103zboaie civile complexe, Statele Unite au avut probleme. A\u015fadar, natura r\u0103zboiului s-a schimbat chiar \u00een momentul \u00een care Statele Unite au devenit o putere mondial\u0103. Statele Unite sunt at\u00e2t de puternice \u00eenc\u00e2t tind s\u0103 se implice \u00een r\u0103zboaie literalmente \u00een partea \u00eendep\u0103rtat\u0103 a lumii, \u00een locuri precum Irakul \u015fi Afganistanul. C\u00e2nd spun c\u0103 ca planificatorii\/politicienii nu \u015ftiu nimic despre aceste \u0163\u0103ri, nu folosesc hiperbola. C\u00e2nd SUA a intervenit \u00een Afganistan \u00een 2001, Pentagonul nici m\u0103car nu avea h\u0103r\u0163i ale terenului. Donald Rumsfeld a scris \u00een memoriile sale (\u201dKnown and Unknown: A Memoir\u201d) c\u0103 SUA se baza pe vechile h\u0103r\u0163i ale Imperiului Britanic referitoarea la Afganistan.<\/u><\/strong> C\u00e2nd SUA au intervenit \u00een Irak, nu a \u00een\u0163eles cu adev\u0103rat complexitatea conflictului local, a identit\u0103\u0163ilor etnice sau a religiei. Dup\u0103 relat\u0103rile din teren \u00een 2006, la apogeul r\u0103zboiului din Irak, erau o mie de americani \u00een Ambasada SUA la Bagdad, dintre care doar \u015fase vorbeau limba arab\u0103. Acest tip de ignoran\u0163\u0103 este mortal \u00een conflictele externe complexe.<\/p>\n\n\n\n Una dintre marile tragedii ale r\u0103zboiului din Afganistan este c\u0103 Statele Unite ar fi putut ob\u0163ine un rezultat mult mai bun \u00een 2002 prin negocierea unui acord cu talibanii. Trebuie s\u0103 devoal\u0103m \u015fi lucruri care nu au fost spuse p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi dar care au fost scrise \u00een memoriile liderilor de atunci. \u00cen 2002, talibanii au spus Statelor Unite c\u0103 au pierdut \u015fi au cerut un loc \u00een noul Afganistan, fiind dispu\u015fi s\u0103 evolueze \u00eentr-un partid politic. Administra\u0163ia Bush nici m\u0103car nu a luat-o \u00een considerare solicitarea, deoarece la vremea respectiv\u0103 al-Qaeda \u015fi talibanii erau str\u00e2ns uni\u0163i \u00een \u201dg\u0103leata cu b\u0103ie\u0163i r\u0103i\u201d, r\u0103uf\u0103c\u0103tori, aproape nazi\u015fti. A\u015fa c\u0103 lideri de la Washington nu au fost dispu\u015fi s\u0103 fac\u0103 niciun un fel de \u201dafacere\u201d cu ei.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 exista mai mult pragmatism \u015fi \u00een\u0163elegere cu privire la modul \u00een care urma s\u0103 se desf\u0103\u015foare r\u0103zboiul \u015fi exista o previziune a evenimentelor care evident s\u0103 arate c\u0103 nu va fi o victorie u\u015foar\u0103 (urm\u0103rind lec\u0163iile istoriei), atunci poate c\u0103 s-ar fi putut \u00eencheia o \u00een\u0163elegere \u015fi, de departe, cu costuri mai mici pentru America \u015fi pentru Afganistan. S-ar fi putut ajunge nu la o solu\u0163ie perfect\u0103, nimic asem\u0103n\u0103tor democra\u0163iei occidentale, ci ceva ce poporul afgan ar fi putut construi. Afganistanul este un cumul de minorit\u0103\u0163i profund tradi\u0163ionaliste care au o lips\u0103 acut\u0103 de \u00eencredere \u00een str\u0103ini. Se conduce dup\u0103 reguli ancestralele sub tutela unui sfat al b\u0103tr\u00e2nilor numit Loya Jirga[5]<\/a> iar esen\u0163a puterii este descentralizat\u0103 c\u0103tre fiecare \u015fef de trib. Raportul dintre puterea local\u0103 \u015fi cea central\u0103 este redus la minim. Coali\u0163ia nu a luat \u00een considerare aceast\u0103 for\u0163\u0103 local\u0103 pe care a considerat-o drept inamic. A fost o planificare politic\u0103 lipsit\u0103 de no\u0163iunile culturale ale mediului afgan din acest\u0103 cauza ea a e\u015fuat.<\/p>\n\n\n\n Cei de pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 sunt rareori \u201dC\u0103pitanul America\u201d iar noi cei din Coali\u0163ie, ca s\u0103 folosesc un termen generic, odat\u0103 ce am c\u00e2\u015ftigat, am ales s\u0103 pierdem din punct de vedere politic. Pentru propria noastr\u0103 siguran\u0163\u0103, va trebui s\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103m din nou!Cum? Vom vedea.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 eliminare conducerii Al-Qaida acesta s-a diluat \u00een ale grup\u0103ri teroriste r\u00e2m\u00e2nd elemente de comand\u0103 \u015fi la nivelul ei. Locul l\u0103sat liber a fost umplut imediat de alte mi\u015fc\u0103ri teroriste prezente sau nou \u00eenfiin\u0163ate. \u00cen Afganistan ac\u0163ioneaz\u0103 acum ISIS-K fondat\u0103 \u00een 2015 grupare care a reu\u015fit \u00eentr-o perioad\u0103 scurt\u0103 de timp s\u0103 \u00ee\u015fi consolideze puterea \u00een diferite regiuni din Nordul \u015fi Nord-Estul Afganistanului. Aceasta a fost fondat\u0103 de membri talibani din Pakistan \u015fi Afganistan, al\u0103turi de Mi\u015fcarea Islamic\u0103 din Uzbekistan[6]<\/a>. <\/p>\n\n\n\n Scopul ISIS-K<\/strong> este de a crea haos \u015fi incertitudine \u00een \u00eencercarea de a aduce lupt\u0103torii dezam\u0103gi\u0163i din alte grupuri \u00een r\u00e2ndurile lor \u015fi de a pune la \u00eendoial\u0103 capacitatea oric\u0103rui guvern aflat la guvernare de a oferi securitate popula\u0163iei. ISIS-K vede talibanii afgani drept rivalii s\u0103i strategici. Acesta \u00eei calific\u0103 pe talibani afgani drept \u201ena\u0163ionali\u015fti spurca\u0163i\u201d cu ambi\u0163ii doar de a forma un guvern limitat la grani\u0163ele Afganistanului. Acest lucru contrazice obiectivul mi\u015fc\u0103rii Statului Islamic de a stabili un califat global. Grupul devine tot mai relevant \u00een peisajul Afganistan-Pakistan. <\/p>\n\n\n\n Re\u0163eaua Haqqani<\/strong> – Re\u0163eaua Haqqani este o component\u0103 oficial\u0103, semi-autonom\u0103 a talibanilor afgani \u015fi un aliat al Al-Qaida (AQ). A fost fondat\u0103 de Jalaluddin Haqqani, un comandant islamist antisovietic important care a devenit un oficial taliban proeminent \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, un lider cheie \u00een insurgen\u0163a post-2001. Talibanii au confirmat decesul liderului din cauze naturale \u00een septembrie 2018. Actualul lider al grupului este fiul lui Jalaluddin, Sirajuddin Haqqani, care a de\u0163inut \u015fi func\u0163ia de lider adjunct al talibanilor din 2015. Numirea lui Sirajuddin pentru a conduce re\u0163eaua a \u00eent\u0103rit probabil cooperarea dintre talibani \u015fi AQ. Monitorii ONU descriu Re\u0163eaua Haqqani ca \u201eleg\u0103tura principal\u0103\u201d \u00eentre talibani \u015fi Al-Qaida. Raportul ONU din aprilie 2021 indic\u0103 dezacordul \u00eentre statele membre cu privire la faptul dac\u0103 re\u0163eaua Haqqani[7]<\/a> colaboreaz\u0103 tactic cu ISIS- K. <\/p>\n\n\n\n Grupul Tehrik-e-Taliban Pakistan (TTP)<\/strong> cunoscut \u015fi sub numele de talibani pakistanezi, are \u201eobiective distincte anti-pakistaneze\u201d, conform monitorilor ONU, dar a luptat \u015fi al\u0103turi talibanii afgani \u00eempotriva guvernului afgan din interiorul Afganistanului (unde TTP are mii de lupt\u0103tori). O organiza\u0163ie umbrel\u0103 pentru o serie de grupuri extremiste din Pakistan care au intrat \u00een conflict cu guvernul pakistanez dup\u0103 2007, TTP a \u00eenceput s\u0103 se \u00eempr\u0103\u015ftie dup\u0103 moartea liderului Hakimullah Mehsud<\/strong> \u00een 2013. \u00cen 2014, unii membri ai TTP au promis loialitate fa\u0163\u0103 de Statul Islamic \u015fi ulterior s-au mutat \u00een estul Afganistanului ca r\u0103spuns la opera\u0163iunile armatei pakistaneze care a scos, \u00een mare parte, grupul din refugiile sale sigure din regiune autonom\u0103 a Pakistanului FATA.<\/p>\n\n\n\n Presiunea militar\u0103 continu\u0103 (succesorul lui Mehsud a fost ucis de o lovitur\u0103 a dronelor din SUA \u00een provincia Kunar din Afganistan \u00een 2018) a redus foarte mult activitatea grupului \u00een anii urm\u0103tori. Cu toate acestea, reunificarea dintre TTP cu unele foste grupuri (posibil facilitat\u0103 de AQ) \u00eencep\u00e2nd cu 2020 a crescut r\u00e2ndurile grupului. TTP poate beneficia \u00een continuare de preluarea \u015fi eliberarea talibanilor din mi\u015fcarea sa prizonieri \u00een \u00eenchisorile din Afganistan. <\/p>\n\n\n\n Mi\u015fcarea Islamic\u0103 din Uzbekistan (IMU) <\/strong>desemnat\u0103 grupare terorist\u0103 \u00een 2000, IMU a fost odat\u0103 un aliat important al Al-Qaida. Format\u0103 de uzbeci care au luptat cu for\u0163ele islamiste \u00een r\u0103zboiul civil din Tadjikistan din 1992-1997, IMU s-a aliat cu talibanii \u015fi a lansat atacuri \u00een alte state din Asia Central\u0103. Dup\u0103 ce au \u00eenceput opera\u0163iunile militare Americane \u00een zon\u0103 \u00een 2001, grupul s-a concentrat \u00een Afganistan \u015fi Pakistan. For\u0163ele IMU opereaz\u0103 \u00een nordul Afganistanului. <\/p>\n\n\n\n Mi\u015fcarea Islamic\u0103 din Turkestanul de Est<\/strong> (ETIM) cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de Partidul Islamic din Turkestan, caut\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 un stat islamic independent pentru uiguri, un popor majoritar musulman, vorbitor de turc\u0103 \u00een vestul Chinei. \u00cen 2002, guvernul SUA a desemnat ETIM drept mi\u015fcare terorist\u0103, invoc\u00e2nd leg\u0103turile grupului cu Al-Qaida. La sf\u00e2r\u015fitul anului 2020, a eliminat ETIM de pe Lista grup\u0103rilor teroriste (la care grupul fusese ad\u0103ugat \u00een 2002), afirm\u00e2nd c\u0103 \u201ede mai bine de un deceniu, nu au existat dovezi credibile c\u0103 ETIM continu\u0103 s\u0103 existe<\/em>\u201d. <\/p>\n\n\n\n Monitorii ONU au raportat \u00een iunie 2021 c\u0103 ETIM are sute de lupt\u0103tori \u00een nord-estul Afganistanului \u015fi o prezen\u0163\u0103 mai mare \u00een Idlib, Siria, \u015fi mut\u0103 lupt\u0103torii \u00eentre cele dou\u0103 zone. ETIM \u00een Afganistan este concentrat asupra Chinei. Contingentul sirian are \u201eo perspectiv\u0103 global\u0103\u201d, potrivit monitorilor ONU. <\/p>\n\n\n\n [1]<\/a> John M. “Jack” Keane (n\u0103scut la 1 februarie 1943) este un general american de patru stele pensionat, fost vice-\u015fef de stat major al armatei Statelor Unite \u015fi beneficiar de Medalia preziden\u0163ial\u0103 a libert\u0103\u0163ii. Este analist de securitate na\u0163ional\u0103, \u00een primul r\u00e2nd pe Fox News \u015fi serve\u015fte ca pre\u015fedinte al Institutului pentru Studiul R\u0103zboiului \u015fi ca pre\u015fedinte al AM General.(Wiki)<\/p>\n\n\n\n [2]<\/a> Quetta Shura sau Consiliul Liderilor (Rabbari Shura) a fost un corp de lideri talibani afgani care s-a format \u00een mai 2002 \u015fi avea sediul \u00een ora\u015ful Quetta, \u00een provincia Balochistan din Pakistan. Shura a fost format\u0103 dup\u0103 ce Emiratul Islamic al Afganistanului a fost elominat la sf\u00e2r\u015fitul anului 2001, conducerea superioar\u0103 sc\u0103p\u00e2nd \u00een Pakistan. <\/p>\n\n\n\n [3]<\/a> C\u00e2nd vorbim de r\u0103zboaie vorbim de r\u0103zboaie de necesitate (al doilea r\u0103zboi mondial \u015fi Irak 1991), r\u0103zboaie la alegere (Vietnam \u015fi Irak 2003) si acum vorbim de r\u0103zboaie de retragere (Afganistan) – aceasta fiind o clasificare recent\u0103 a r\u0103zboaielor f\u0103cut\u0103 de Richard Haass.<\/p>\n\n\n\n [4]<\/a> \u201eCred c\u0103 probabil i-am instruit \u00eentr-un mod care nu i-a preg\u0103tit pentru acest tip de moment \u00een sensul c\u0103 am \u00eencercat s\u0103 le facem o mini-versiune a noastr\u0103<\/em>\u201d, a spus el pentru MSNBC. \u201eDependent de informa\u0163iile culese de prin mijloacele specifice, dependent de capacitatea aerian\u0103, nu era a\u015fa cum rezult\u0103 for\u0163a necesar\u0103 pentru a-i \u00eenvinge pe talibani<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n [5]<\/a> Loya Jirga este o \u00eent\u00e2lnire de mas\u0103, de obicei, \u00een preg\u0103tirea pentru evenimente majore, cum ar fi alegerea unui nou conduc\u0103tor, adoptarea unei constitu\u0163ii, sau discutarea importante chestiuni politice na\u0163ionale sau de urgen\u0163\u0103 precum \u015fi a litigiilor \u00een zonele pa\u015ftune din Afganistan \u015fi Pakistan<\/p>\n\n\n\n \u201eNu po\u0163i cump\u0103ra voin\u0163a de lupt\u0103\u201d<\/strong>. <\/h2>\n\n\n\n
Uneori, ceea ce conteaz\u0103 \u00een politica extern\u0103 nu este ceea ce po\u0163i realiza, ci ceea ce po\u0163i evita. Afganistanul a fost un astfel de caz.<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\u00cen loc de concluzie:<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Post Scriptum<\/strong>: Mi\u015fc\u0103rile teroriste din Afganistan<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\n\n\n\n