Europenii \u00ee\u015fi pun problema unui conflict la grani\u0163a Rom\u00e2niei, \u00een Ucraina. Sau poate \u00een Belarus, la grani\u0163a cu Polonia unde \u201dmigra\u0163ia militarizat\u0103\u201d condus\u0103 de Luka\u015fenko pune presiune pe \u00eentreaga Europ\u0103. Unii vorbesc de mas\u0103ri \u201dascunse\u201d de trupe ruse\u015fti. Se pare ca b\u0103ie\u0163i nu au f\u0103cut armata. Pozele din satelit sunt edificatoare. Nu prea po\u0163i s\u0103 mai ascunzi ceva ast\u0103zi, mai ales la dimensiunile echipamentelor militare. Rusia \u201dpe fa\u0163\u0103\u201d se preg\u0103te\u015fte de un conflict militar \u00een zona unde este profilat\u0103 ad\u00e2ncimea strategica a ei, \u00eenc\u0103 din timpul R\u0103zboiului Rece, adic\u0103 pe Direc\u0163ia Operativ\u0103 Centru. La fel \u015fi China \u00een zona Taiwanului. Nimic nu este ascuns totul este \u201dpe fa\u0163\u0103\u201d \u015fi acest lucru vine cu o intimidare militar\u0103 f\u0103\u0163i\u015fe, cu o agresiune psihologic\u0103. <\/p>\n\n\n\n
Diploma\u0163ia s-a pierdut \u00een negura pandemiei de Covid-19. Rela\u0163iile diplomatice dintre SUA \u015fi Federa\u0163ia Rus\u0103 sunt la cote sc\u0103zute, neimaginate nici \u00een timpul R\u0103zboiului Rece. Ambasada Americi la Moscova \u015fi-a redus personalul consular cu 75% \u015fi a oprit procesarea vizelor pentru mul\u0163i dintre ru\u015fi care au aplicat. Ob\u0163inerea unei vize pentru un cet\u0103\u0163ean rus dureaz\u0103 aproximativ 3 luni. Problemele au fost discutate de asistentul Secretarului de Stat al Statelor Unite Victoria Nuland la Moscova f\u0103r\u0103 rezultate notabile urm\u00e2nd apoi la discu\u0163ii \u015feful CIA Williams Burns, fost ambasador la Moscova \u00eentre 2005-2008, care s-a \u00eent\u00e2lnit inclusiv cu pre\u015fedintele Putin dup\u0103 care a vorbit la telefon cu pre\u015fedintele Ucrainei Zelensky. Se pare c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 problemele dintre cele dou\u0103 state au fost discutate \u015fi probleme ale zonelor de conflict regionale. \u00cemi aduc aminte de lec\u0163iile invaziei sovietice \u00een Cehoslovacia c\u00e2nd sovietici, prin ambasadorii lor din Paris Londra \u015fi Washington, au anun\u0163at \u00een seara \u00eenceperi opera\u0163iunilor-20 august 1968- c\u0103 cele 25 de divizii terestre au fost \u201dinvitate de guvernul de la Praga\u201d \u015fi c\u0103 ac\u0163iunea militar\u0103 nu este \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva Occidentului. Ast\u0103zi flancul estic al Europei este subordonat deciziilor imprevizibile ale lui Putin. <\/p>\n\n\n\n
Avertismentele militarilor din occident au rolul de a ne \u0163ine \u00een priz\u0103, adic\u0103 vigilen\u0163i. Ceea ce nu au reu\u015fit militarii de la Bruxelles \u00een 1968. Prima mare dezbatere \u00een interiorul NATO, dup\u0103 invazia sovieticilor la Praga, nu a fost despre politica pe termen lung, ci despre o problem\u0103 tactic\u0103 tulbur\u0103toare: de ce nu \u015ftiam c\u0103 invadatorii se vor mi\u015fca \u00eenainte de a o face?<\/em> Multe s-au \u00eenv\u0103\u0163at atunci \u015fi, ulterior, privind modul de ac\u0163iune al Pactului de la Var\u015fovia sau mai bine zis a comandamentul sovietic de la Kremlin. Cu toate acestea \u00een august 2008 dup\u0103 Summitul NATO de la Bucure\u015fti Rusia a invadat Georgia iar ulterior, \u00een 2014, Ucraina. Colin Powell le spunea diploma\u0163ilor, la c\u00e2teva luni dup\u0103 numirea sa ca Secretar de Stat, \u00een timpul administra\u0163ie Bush, la ambasada SUA din Mexic, cu prilejul preg\u0103tirii vizitei pre\u015fedintelui american acolo, c\u0103 diploma\u0163i trebuie s\u0103-i fac\u0103 lui Bush un briefing despre ceea ce se va \u00eent\u00e2mpla \u00een Mexic nu despre ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat. Adic\u0103 o evaluare a viitorului cu scenariile posibile. \u00cen orice caz trei puncte fierbin\u0163i \u00een zona noastr\u0103 pot oric\u00e2nd degenera \u00eentr-o confruntare militar\u0103: grani\u0163a Polonia-Belarus, grani\u0163a Ucraina-Federa\u0163ia Rus\u0103 \u015fi Bosnia Her\u0163egovina. Mai jos am f\u0103cut o analiz\u0103 a dou\u0103 dintre zonele de confruntare a marilor puteri SUA, China \u015fi Rusia. S\u0103 ne temem? Nu, trebuie s\u0103 fim preg\u0103ti\u0163i pentru imprevizibilul pre\u015fedinte Vladimir Putin! <\/p>\n\n\n\n Imediat dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, la \u00eenceputul anilor 50, un raport al Consiliului Na\u0163ional de Securitate al SUA, raport cunoscut sub numele de NSC-68, s-a f\u0103cut ecoul recomand\u0103rii pre\u015fedintelui Truman ca prin for\u0163a militar\u0103 America s\u0103 opreasc\u0103 expansionismul comunismului. Raportul urmare \u015fi a \u201dLungii Telegrame\u201d[1]<\/a> a diplomatul George Kennan (1904-2005) care a explicat politica URSS, a cerut Congresului o cre\u015ftere de patru ori a cheltuielilor militare ale Pentagonului. Telegrama Lung\u0103 (lung deriv\u0103 din num\u0103rul de 8000 de cuvinte) transmis\u0103 la Washington pe 22 februarie 1946, document cheie care a marcat R\u0103zboiul Rece, propunea o politica de izolare a URSS. <\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 1989, odat\u0103 cu \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece, NATO s-a extins iar rela\u0163ia dintre Alian\u0163\u0103 \u015fi Federa\u0163ia Rus\u0103 s-a concretizat \u00een Consiliul NATO-Rusia. \u00cen anii 2000 a \u00eenceput \u201dr\u0103zboiul \u00eempotriva terorii\u201d odat\u0103 cu atacurile din 11 septembrie 2001 anun\u0163ate printr-un atac e\u015fuat pe 26 februarie 1993 la acelea\u015fi turnuri gemene c\u00e2nd o bomb\u0103 a explodat \u00een garajul de la subsol, sub turnul de nord al World Trade Center. Explozia masiv\u0103 din 1993 a ucis \u015fase persoane \u015fi a r\u0103nit peste 1000, aproximativ 50000 de persoane fiind evacuate. Atentatul a prefigurat o realitate \u015focant\u0103 pentru America: \u201dterorismul islamic\u201d. O dat\u0103 cu \u00eencheierea r\u0103zboiului din Afganistan a\u015fa cum citi\u0163i sau auzi\u0163i semnalele din cancelariile occidentale am intrat \u00eentr-o er\u0103 a \u201dcompeti\u0163iei marilor puteri\u201d. China, Rusia \u015fi America sunt \u00een competi\u0163ie, toate trei de\u0163in\u00e2nd a\u015fa numita triad\u0103 nuclear\u0103 (rachete intercontinentale, avioane de bombardament strategice \u015fi submarine nucleare).<\/p>\n\n\n\n \u00cen 2000 oficiali de la Pentagon s-au \u00eent\u00e2lnit \u015fi au discutat despre documentul de planificare Joint Vision 2020. Acolo generali au ajuns la concluzia, ne prins\u0103 \u00een materialul dat publicit\u0103\u0163ii, c\u0103 vor avea un poten\u0163ial adversar \u00een viitor \u015fi numele lui era China. Era o schimbare important\u0103 fa\u0163\u0103 de R\u0103zboiul Rece. \u00cens\u0103 versiunea final\u0103 a documentului a fost una discret\u0103 care a men\u0163ionat posibila apari\u0163ie a unui \u201econcurent egal\u201d neidentificat. \u015ei astfel pe nea\u015fteptate America a plecat din Europa iar Pentagonul prive\u015fte acum Asia ca pe o aren\u0103 a viitorului conflict militar, \u00een cel mai r\u0103u caz locul unei noi competi\u0163ii. Jocurile de r\u0103zboi, studiile strategice, noile alian\u0163e precum AUKUS, alocarea de nave \u015fi submarine, posibila reapari\u0163ie a Flotei \u00cent\u00e2i[2]<\/a> a SUA din Pacific, vizeaz\u0103 o reconfigurare a prezen\u0163ei militare americane \u00een zon\u0103. Competi\u0163ia marilor puteri vine dup\u0103 o perioad\u0103 de tranzi\u0163ie global\u0103 unipolar\u0103. Odat\u0103 cu r\u0103zboiul din Georgia din 2008 marile puteri revin \u00een competi\u0163ia ideologic\u0103 liberalism versus autocratism de o parte fiind SUA \u015fi de cealalt\u0103 Rusia \u015fi China. Bill Clinton l-a criticat pe Bush Sr. pentru c\u0103 a menajat China \u00een timpul campaniei preziden\u0163iale din 1992 \u015fi a \u00eencercat s\u0103 joace dur cu Beijingul. \u00cens\u0103 \u00een 1994 a schimbat macazul \u015fi \u015fi-a intensificat rela\u0163iile cu Beijingul. Clinton a facilitat intrarea Chinei \u00een Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a Comer\u0163ului (OMC) prin acordarea statutului permanent de \u201dna\u0163iune cea mai favorizat\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n George W. Bush a continuat politica lui Clinton \u015fi a promovat comer\u0163ul cu China. Obama a continuat \u015fi el o politic\u0103 de apropiere fa\u0163\u0103 de China cu o singur\u0103 excep\u0163ie a plasat 2500 infanteri\u015fti marini \u00een Australia \u015fi nu a luat m\u0103suri semnificative pentru a implementa o strategie serioas\u0103 de izolare. Logodna lui Obama cu China a e\u015fuat \u00een final. Economia Chinei a cunoscut o cre\u015ftere economic\u0103 f\u0103r\u0103 precedent. China, din p\u0103cate, nu s-a transformat \u00eentr-o democra\u0163ie liberal\u0103. Dimpotriv\u0103, liderii chinezi v\u0103d valorile liberale ca pe o amenin\u0163are la adresa stabilit\u0103\u0163ii \u0163\u0103rii lor. A urmat o linie dur\u0103 a lui Obama fa\u0163\u0103 de Beijing, Casa Alb\u0103 contest\u00e2nd preten\u0163iile maritime \u015fi intent\u00e2nd procese \u00eempotriva Beijingului \u00een cadrul OMC. Dup\u0103 patru administra\u0163ii care au abordat o strategie de cooperare cu Beijingul a veni Donald Trump care a declan\u015fat un r\u0103zboi comercial \u00een 2018 \u015fi a \u00eencercat s\u0103 submineze gigantul tehnologic Huawei \u015fi alte corpora\u0163ii chineze care amenin\u0163au domina\u0163ia tehnologic\u0103 a Statelor Unite. De asemenea Administra\u0163ia Trump a str\u00e2ns leg\u0103turile cu Taiwanul \u015fi a contestat preten\u0163iile Beijingului \u00een Marea Chinei de Sud. <\/strong><\/p>\n\n\n\n Elementele unui al doilea R\u0103zboi Rece s-au ar\u0103tat la orizont. Lumea nu-l dore\u015fte dar el este aici \u015fi se poate transforma \u00een unul cald.<\/strong> Pre\u015fedintele Joe Biden nu a renun\u0163at la izolarea Chinei. El a sus\u0163inut aceast\u0103 politic\u0103 c\u00e2nd era pre\u015fedinte al Comisiei de Rela\u0163ii Externe a Senatul dar \u015fi \u00een func\u0163ia de vicepre\u015fedinte la SUA \u00een administra\u0163ia Obama. Pentru Casa Alb\u0103 condus\u0103 de Biden, Legea SUA privind inova\u0163ia \u015fi concuren\u0163a, aprobat\u0103 de Congres printr-o majoritate bipartizan\u0103, caracterizeaz\u0103 China drept \u201ecea mai mare provocare geopolitic\u0103 \u015fi geo-economic\u0103 pentru politica extern\u0103 a Statelor Unite<\/em>\u201d. Recent Comisia Federal\u0103 de Comunica\u0163ii (FCC) a SUA a acordat companiei China Telecom America 60 de zile pentru a pune cap\u0103t serviciilor sale pe teritoriul american, unde compania chinez\u0103 este prezent\u0103 de dou\u0103zeci de ani. Beijingul a denun\u0163at decizia ca fiind o “represiune r\u0103u inten\u0163ionat\u0103<\/em>” \u015fi o m\u0103sur\u0103 ce “compromite atmosfera de cooperare<\/em>” dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri (!?). Cei care sunt \u00een spatele confrunt\u0103rii sunt numi\u0163i de fostul oficial al administra\u0163iei George W. Bush, Robert Zoellick, ca fiind \u201enoii r\u0103zboinici reci\u201d. \u201dR\u0103zboinicii reci\u201d sunt cei care vor s\u0103 aduc rela\u0163ia dintre cele dou\u0103 puteri la nivelul rela\u0163ie SUA-URSS din timpul R\u0103zboiului Rece. URSS nu a ajuns ca putere economic\u0103 la nivelul la care este China ast\u0103zi fa\u0163\u0103 de SUA. China de ast\u0103zi \u00een multe privin\u0163e este o concurent\u0103 pentru SUA. Nu \u015ftiu c\u00e2t a contat na\u0163ionalismul \u00een URSS dar \u00een China face ravagii. Ceea ce \u00eel face deosebit de periculos este accentul pus pe \u201esecolul umilin\u0163ei na\u0163ionale\u201d al Chinei. Vorbim de o perioad\u0103 care \u00eencepe cu Primul R\u0103zboi al Opiului. Pe primul loc s-a situat Japonia urmat\u0103 de SUA.<\/p>\n\n\n\n Efectele acestei perioade a umilin\u0163ei s-au devoalat odat\u0103 cu disputele asupra insulelor Diaoyu\/Senkaku \u00eentre 2012-2013. Protestele anti-japoneze s-au auzit de-a lungul \u00eentregii Chine. Anii care urmeaz\u0103 ne vor ar\u0103ta o intensificare a acestor resentimente \u00eempotriva Japoniei \u015fi a Americii. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 rivalitatea dintre SUA \u015fi URSS era centrat\u0103 pe Fulda Gap unde era tras\u0103 Cortina de Fier. De o parte \u015fi de alta a cestei linii de demarca\u0163ie erau masate forte terestre si aeriene dar \u015fi arme nucleare tactice. \u00cen Asia nu avem o astfel de linie de demarca\u0163ie. \u00cen schimb avem o serie de conflicte care includ lupte pentru controlul Taiwanului, a M\u0103rii Chinei de Sud \u015fi a resurselor de petrol \u015fi gaze naturale dar \u015fi de pe\u015fte, dar \u015fi pentru controlul rutelor maritime dintre Marea Chinei de Sud \u015fi Golful Persic. Conflictele implic\u0103 numai avia\u0163ie \u015fi for\u0163e navale \u015fi \u00een mic\u0103 m\u0103sur\u0103 armate terestre. Avem un teatru de opera\u0163i naval foarte bine conturat. Chiar \u015fi o lupt\u0103 pentru Taiwan impune for\u0163e amfibii pentru debarcare dar \u015fi infanterie marin\u0103. Situa\u0163ia prezent\u0103 impune, pentru o descurajare a Chinei, supradimensionare a for\u0163elor americane \u00een regiune \u015fi alian\u0163e consolidate cu Australia, Filipine, Coreea de Sud \u015fi Japonia. <\/p>\n\n\n\n Austin a fost primul om al cabinetului Biden care s-a deplasat \u00een Asia de Sud. A \u0163inut discursuri \u00een Singapore, Vietnam \u015fi Filipine \u0163\u0103ri extrem de importante pentru contracararea comportamentului agresiv chinez \u00een Marea Chinei de Sud. Asia de Sud-Est este o component\u0103 vital\u0103 \u00een eforturile lui Biden de a \u00eengr\u0103di Beijingul. A fost un moment important pentru c\u0103 acesta c\u0103l\u0103torie s-a suprapus cu cea a Secretarului de Stat, Antony Blinken, \u00een India. Este clar ca administra\u0163ia Biden se concentreaz\u0103 spre Asia de Sud dup\u0103 ce a abordat alte probleme globale, cum ar fi rela\u0163iile cu Rusia \u015fi Europa. Biden dore\u015fte alian\u0163e bilaterale \u00een zon\u0103 \u015fi nicicum o reintegrare \u00een pactul comercial al Parteneriatului Trans Pacific din care a ie\u015fit \u00een 2017 sub Administra\u0163ia Trump \u015fi care conform unor speciali\u015fti americani este o cale sigur\u0103 pentru pierderea locurilor de munc\u0103 \u00een America. Un alt element important este faptul ca Pentagonul a finalizat un studiu al politicii sale fa\u0163\u0103 de China.<\/p>\n\n\n\n Secretarul Ap\u0103r\u0103rii a emis o directiv\u0103 intern\u0103 care solicit\u0103 o serie de ini\u0163iative. Despre aceast\u0103 directiv\u0103 sunt, la ora actual\u0103, pu\u0163ine date. Apari\u0163ia ei se datoreaz\u0103 \u015fi faptului c\u0103 opera\u0163iunile de libertate de naviga\u0163ie \u00een Marea Chinei de Sud \u015fi l\u00e2ng\u0103 Taiwan nu au f\u0103cut mare lucru pentru a descuraja Beijingul. China continu\u0103 s\u0103 agreseze \u0163\u0103rile riverane cu accelerarea militariz\u0103rii insulelor \u015fi atolilor din zon\u0103, cu opera\u0163iunile vastei sale flote a pazei de coast\u0103 \u015fi chiar cu flota de pescuit care a \u00eemp\u00e2nzit apele M\u0103rii Chinei de Sud. Malaiezia, Vietnamul, Filipinele, Brunei \u015fi Taiwan au toate preten\u0163ii rivale fa\u0163\u0103 de Beijing \u00een Marea Chinei de Sud \u015fi apreciaz\u0103 ac\u0163iunile marinei SUA \u00een zon\u0103. Una din priorit\u0103\u0163ile lui Austin este re\u00eennoirea unui acord cu Filipine, cel \u00een vigoare fiind prelungit de mai multe ori. Filipine este un punct vital \u00een prezen\u0163a trupelor americane \u00een zon\u0103. Este cum spun militari un de interes strategic. Asia de Sud este, pentru Casa Alb\u0103, mai mult dec\u00e2t un teatru de opera\u0163iuni militare.<\/p>\n\n\n\n La \u00eenceputul lunii februarie, imediat dup\u0103 depunerea jur\u0103m\u00e2ntului, Joe Biden i-a ordonat secretarului Ap\u0103r\u0103rii Lloyd Austin s\u0103 fac\u0103 o evaluare a pozi\u0163iei tuturor for\u0163elor americane desf\u0103\u015furate peste ocean. Biden dore\u015fte asigurarea unei compatibilit\u0103\u0163i \u00eentre politica extern\u0103 \u015fi priorit\u0103\u0163ile de securitate na\u0163ional\u0103. Implicit era vorba despre China. Evaluarea realizat\u0103 de Pentagon este \u00eenc\u0103 \u00een derulare, de\u015fi trebuia s\u0103 se termine undeva la \u00eenceputul verii. Aceast\u0103 \u00eent\u00e2rziere se poate datora \u015fi faptului c\u0103 staful de la Casa Alb\u0103 avea \u00een plan o \u00eent\u00e2lnire Biden-Xi chiar \u015fi \u00een spa\u0163iul virtual. Biroul Secretarului Ap\u0103r\u0103rii a contactat alia\u0163i precum Japonia, discut\u00e2nd planurile propuse de militari americani. Se pare c\u0103 nu exist\u0103 o decizie a oficialilor din Pentagon privind modul \u015fi mijloacele care ar trebui utilizate \u00een descurajarea China. Exist\u0103 mai multe piste de dezbatere una dintre acestea fiind \u00eentre alegerea \u201edescuraj\u0103rii prin negare\u201d ori a \u201edescuraj\u0103rii prin pedeaps\u0103\u201d. \u201eNegarea\u201d \u00eensemn\u0103 de fapt o prezen\u0163\u0103 consolidat\u0103 \u00een loca\u0163ii precum Japonia, Coreea de Sud \u015fi Singapore.<\/p>\n\n\n\n \u201ePedeapsa\u201d este cea care se folose\u015fte dup\u0103 \u00eenceperea ostilit\u0103\u0163ilor \u015fi \u00eenseamn\u0103 folosirea rachetelor cu raz\u0103 lung\u0103 de ac\u0163iune, bombardiere strategice \u015fi submarinele de atac. Dac\u0103 adun\u0103m navele de r\u0103zboi americane cu sediul la Yokosuka \u015fi Sasebo, \u00een Japonia, num\u0103rul lor nu dep\u0103\u015fe\u015fte 20-25. Acolo, dup\u0103 p\u0103rerea unor fo\u015fti comandan\u0163i militari, ar trebui s\u0103 fie dislocate 30-35 de nave americane. Trump a sus\u0163inut \u201dstrategia neg\u0103rii\u201d. Austin a lansat conceptul de \u201edescurajare integrat\u0103\u201d care nu se mai concentreaz\u0103 numai pe aspectul militar. Acest concept introduce alte elemente precum diploma\u0163ia, instrumentele cibernetice, stimulentele economice \u015fi sanc\u0163iunile care sunt de a\u015fteptat s\u0103 sporeasc\u0103 descurajarea. Acest concept trebuie sus\u0163inut financiar. \u00cen 2022 bugetul Pentagonului nu cre\u015fte nici m\u0103car cu rata infla\u0163iei.<\/p>\n\n\n\n De asemenea, pe m\u0103sura trecerii timpului China devine o mare putere naval\u0103 av\u00e2nd deja mai multe nave militare dec\u00e2t America iar Administra\u0163ia Biden a cerut construirea unui num\u0103r mai mic de nave de lupt\u0103 dec\u00e2t a cerut Administra\u0163ia Trump. China este cea mai mare provocare din Pacific \u015fi este \u00een mare parte o provocare maritim\u0103. Rivalitatea SUA-China va modela politicile \u0163\u0103rilor din Asia de Sud-Est. Ca o concluzie observ\u0103m acum faptul c\u0103 aceste \u0163\u0103ri \u00ee\u015fi consolideaz\u0103 angajamente bilaterale cu puteri precum Fran\u0163a, Japonia India sau Australia. \u015ei \u00eenc\u0103 o concluzie surprinz\u0103toare: China va colabora cu SUA \u00een eforturile de a \u00eencetini \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 prin stimularea ini\u0163iativelor de energie curat\u0103, combaterea desp\u0103duririi \u015fi reducerea emisiilor de metan. Este \u015ftirea \u015focant\u0103 a zilelor acestea. Ziarul The New York Times a devoalat pe 17 octombrie faptul c\u0103 un num\u0103r de consilieri de top ai lui Biden nu v\u0103d provoc\u0103rile cu China ca parte a unui nou R\u0103zboi Rece. \u00cen schimb sus\u0163in c\u0103 cele dou\u0103 puteri ar trebui s\u0103 compartimenteze probleme pe dou\u0103 zone: prima zon\u0103, una de colaborare, cuprinz\u00e2nd problemele climei \u015fi m\u0103suri privind arsenalul militar al Coreei de Nord \u015fi a doua cea care cuprinde concuren\u0163a pe tehnologie \u015fi comer\u0163 dar \u015fi lupta pentru suprema\u0163ie \u00een Marea Chinei de Sud \u015fi \u00een jurul Taiwanului. Se pare c\u0103 a\u015fa vor evolua rela\u0163iile dintre cele dou\u0103 puteri nucleare.<\/em><\/p>\n\n\n\n Sistemul de \u00eengr\u0103dire al Chinei a intrat \u00een func\u0163iune \u015fi nu mai poate fi oprit. Asta ar trebui s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi europenii prin\u015fi \u00een mijlocul acestui r\u0103zboi al marilor puteri: vor trebui s\u0103 aleag\u0103 de parte cui sunt. Se pare ca Germania a \u00eenceput s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103. Berlinul \u00eenc\u0103 sub comanda lui Merkel a pivotat \u00een Asia iar noi speculam c\u0103 urm\u0103torul guvern va accentua acest obiectiv. For\u0163ele aeriene germane, Luftwaffe, \u00ee\u015fi reconsider\u0103 strategia privind desf\u0103\u015furarea avioanelor \u00een diferite zone ale lumii. \u00cen timp ce colegii din Uniunea European\u0103 \u00eenc\u0103 evalueaz\u0103 strategiile pentru Asia, Berlinul vrea s\u0103 trimit\u0103 avioane de lupt\u0103, de transport \u015fi de alimentare \u00een \u0163\u0103ri din Asia-Pacific pentru exerci\u0163ii militare. Implicarea \u00een regiune vine \u00een sprijinul alian\u0163elor pe care SUA le-a f\u0103cut acolo. De fapt Annegret Kramp-Karrenbauer, Ministrul Ap\u0103r\u0103rii german, o voce puternic\u0103 \u00een grupul occidental al mini\u015ftrilor ap\u0103r\u0103rii, \u00eei transmite pre\u015fedintelui Macron: \u201euit\u0103-\u0163i ideile despre ap\u0103rarea Continentului de c\u0103tre noi \u00een\u015fine<\/em>\u201d De fapt, ea respinge \u201dbrutal\u201d ideea de autonomie strategic\u0103 declan\u015fat\u0103 de pre\u015fedintele francez Emmanuel Macron. Kramp-Karrenbauer are o viziune diferit\u0103 despre securitatea Europei \u015fi despre modul \u00een care se poate asigura. O declara\u0163ie recent\u0103 a acesteia este elocvent\u0103: \u201eindiferent dac\u0103 se vorbe\u015fte despre \u201eautonomie\u201d sau \u201esuveranitate\u201d, nu semantica conteaz\u0103\u2026Dac\u0103 ideea din spatele frazei este \u201ene deta\u015f\u0103m de America\u201d, <\/em>a ad\u0103ugat ea, \u201eatunci cred c\u0103 aceasta este calea gre\u015fit\u0103<\/em>\u201d. \u015ei iat\u0103 cum pas cu pas se construie\u015fte modelul noului secretar general al NATO. <\/p>\n\n\n\n Da, doamna Kramp-Karrenbauer, care a refuzat dorin\u0163a lui Merkel de a prelua partidul, a devenit o posibil\u0103 candidat\u0103 la aceast\u0103 pozi\u0163ie, ceea ce ar uni motorul economic cu motorul militar \u015fi de securitate al Europei.<\/strong> Dar s\u0103 revenim la strategia Luftwaffe. Aceasta va desf\u0103\u015fura \u015fase avioane Eurofighter, trei avioane de alimentare \u00een aer Airbus A330 \u015fi trei avioane de transport A400M \u00een sprijinul exerci\u0163iului \u201dPitch Black\u201d (\u00eentuneric bezn\u0103) din Australia. Generalul Ingo Gerhartz, \u015feful de stat major al For\u0163elor Aeriene germane, declara, \u00een noiembrie la Baza Aerian\u0103 Neuburg a Luftwaffe din Bavaria, c\u0103 for\u0163ele aeriene germane sunt preg\u0103tite s\u0103 joace, ini\u0163ial, un rol mai important \u00een regiunea Indo-Pacific, urm\u00e2nd ca dup\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 s\u0103 se dezvolte o strategie pe termen lung pentru toate for\u0163ele. \u201eEste un semnal puternic pentru a ne ar\u0103ta pre\u0163uirea fa\u0163\u0103 de partenerii din Indo-Pacific \u015fi faptul c\u0103 suntem al\u0103turi de ei<\/em>\u201d-declarat generalul. Gerhartz se va \u00eent\u00e2lni cu omologii s\u0103i din regiunea Indo-Pacific la Conferin\u0163a \u015eefilor de State Majore din avia\u0163ie care va loc la Dubai. Germanii au planuri de integrare \u00een aceste exerci\u0163ii \u015fi cu colegi lor din Japonia \u015fi Singapore. Bine-\u00een\u0163eles drumul este unul anevoios dar vine \u00een continuarea voiajului fregatei militare germane Bayern cu escale planificate \u00een 12 porturi diferite, inclusiv \u00een Djibouti, Karachi, Diego Garcia, Perth, Guam, Tokyo \u015fi Shanghai. <\/p>\n\n\n\n Chinezii au acceptat ini\u0163ial vizita navei germane, dar ulterior, dup\u0103 o perioad\u0103 de reflec\u0163ie, au renun\u0163at la ea a\u015fa cum a afirmat publica\u0163ia de \u015ftiri Deutsche Welle. Generalul Ben Hodges, fost comandant al trupelor de uscat ale SUA \u00een Europa, actualmente profesor la Centrul pentru Analiza Politicii Europene spunea: \u201eeste important ca For\u0163ele Aeriene germane s\u0103 fac\u0103 aceste exerci\u0163ii pentru a-\u015fi dezvolta propria capacitate de lupt\u0103<\/em>\u201d \u015fi a continuat: \u201etrebuie s\u0103 participi la astfel de misiuni \u00een care mergi \u00een cealalt\u0103 parte a lumii s\u0103 \u00eenve\u0163i<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n Av\u00e2nd \u00een vedere pozi\u0163ia ministrului ap\u0103r\u0103rii german fa\u0163\u0103 de necesitatea sprijinului for\u0163elor americane \u00een Europa aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re de a sprijini opera\u0163iunile militare \u00een Indo-Pacific, cel pu\u0163in \u00een acest an, este extrem de important\u0103 pentru Administra\u0163ia Biden. Nu putem spune c\u0103 va fi o prezen\u0163\u0103 permanent\u0103 dar putem s\u0103 evalu\u0103m situa\u0163ia prin prisma dorin\u0163ei Germaniei de a se al\u0103tura grupului Quad. Germania are interese economice majore \u00een zona Asiei. De fapt \u00een ultima perioad\u0103 a mandatului lui Merkel rela\u0163iile externe ale Berlinului s-au orientat treptat c\u0103tre Asia de Sud-Est. Specula\u0163ia mea este c\u0103 urm\u0103torul guvern ar putea declan\u015fa noi evolu\u0163ii \u00een abordarea Germaniei fa\u0163\u0103 de regiune. Merkel a vizita \u00een 16 ani de mandat de 12 ori China, Beijingul fiind unul dintre cei mai importan\u0163i importatori de bunuri produse \u00een Germania. S\u0103 nu uitam c\u0103 Germania a semnat abia \u00een noiembrie 2019 documentul privind cooperarea cu ASEAN.<\/p>\n\n\n\n \u00cens\u0103, \u00een martie 2007, sub pre\u015fedin\u0163ia german\u0103 a UE, s-a semnat, la Nuernberg, Declara\u0163ia privind Parteneriatul UE-ASEAN, iar \u00een 2020 s-au ratificat acordurile de comer\u0163 cu Singapore \u015fi Vietnam, tot sub pre\u015fedin\u0163ia german\u0103 a UE. Berlinul a publicat \u00een septembrie 2020 un fel de strategie, \u201eOrient\u0103rile pentru Indo-Pacific<\/em>\u201d, care semnaleaz\u0103 o \u00eentoarcere a Berlinului c\u0103tre Asia de Sud-Est de\u015fi exporturile c\u0103tre pie\u0163ele din China sunt \u00eenc\u0103 substan\u0163iale. ASEAN devine central \u00een politica extern\u0103 german\u0103. Este Germania un actor geopolitic care \u00eencearc\u0103 p\u0103trunderea \u00een Asia de Sud-Est? Da \u00een mod sigur. \u00cen 2021 Germania a trimis o fregat\u0103 \u00een Marea Chinei de Sud, ca parte a unui exerci\u0163iu de libertate de naviga\u0163ie fiind pentru prima dat\u0103 de c\u00e2nd Merkel a preluat cancelaria german\u0103 \u00een 2002. Germania devine atr\u0103g\u0103toare pentru statele din Asia de Sud-Est prinse \u00een cle\u015ftele luptei dintre China \u015fi SUA. Datorit\u0103 modului \u00een care este constituit\u0103 alian\u0163a german\u0103 care va prelua putere, alian\u0163\u0103 care include \u015fi verzii, evolu\u0163ia investi\u0163iilor germane se va muta \u00een mod sigur spre Asia de Sud-Est, p\u0103r\u0103sind treptat China. Deocamdat\u0103 pentru unii oficiali germani Asia de Sud-Est r\u0103m\u00e2ne o regiune \u00eendep\u0103rtat\u0103 f\u0103r\u0103 conflicte \u00een derulare.<\/p>\n\n\n\n Situa\u0163ia \u00een flancul estic al Europei devine \u00eencins\u0103. Uneori datorit\u0103 unor declara\u0163ii fulminante despre un eventual conflict alte ori datorit\u0103 unor imagini satelitare (luate de sistemul de sateli\u0163i al companiei private Maxar Technologies \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite cu POLITICO) care redau mas\u0103ri masive de trupe (unit\u0103\u0163i de blindate, tancuri de ultim\u0103 genera\u0163ie-Armata 1 Gard\u0103 Tancuri- \u015fi artilerie autopropulsat\u0103) la grani\u0163a cu Belarus \u00een ora\u015ful Yelnia \u015fi la 260 km de grani\u0163a cu Ucraina. Unit\u0103\u0163ile, care au \u00eenceput s\u0103 se deplaseze la sf\u00e2r\u015fitul lunii septembrie din alte zone ale Rusiei unde \u00ee\u015fi au sediul \u00een mod normal, includ Armat\u0103 1 Gard\u0103 Tancuri urma\u015fa armatei de tancuri formate de Stalin \u00een 1944 \u015fi care a fost cea desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een RDG dup\u0103 r\u0103zboi \u015fi a participat la invazia Cehoslovaciei. Rusia a men\u0163inut aceast\u0103 armat\u0103 \u00een zona respectiv\u0103 dup\u0103 un exerci\u0163iu scurt fapt care i-a \u00eengrijorat pe americani, Secretarul de Stat Antony Blinken men\u0163ion\u00e2nd c\u0103 \u201ePreocuparea noastr\u0103 este c\u0103 Rusia ar putea face o gre\u015feala grav\u0103 dac\u0103 \u00eencerc\u0103 s\u0103 refac\u0103 ceea ce a \u00eentreprins \u00een 2014, c\u00e2nd a adunat for\u0163e de-a lungul grani\u0163ei, a trecut pe teritoriul suveran al Ucrainei \u015fi a f\u0103cut acest lucru pretinz\u00e2nd \u00een mod fals c\u0103 a fost provocat\u0103<\/em>\u201d[3]<\/a>.<\/p>\n\n\n\n Trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 ceea ce se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een Europa acum este un joc de puzzle complicat cu multe elemente de criz\u0103 precum cea energetic\u0103 sau cea a unei migra\u0163ii militarizate la grani\u0163a cu Polonia, la care se adaug\u0103 propaganda \u015fi dezinformarea rus\u0103, atacurile cibernetice. Vedem o consolidare a construc\u0163iilor militare ruse \u00een Marea Neagr\u0103 \u015fi \u00een Belarus. \u00centr-o declara\u0163ie a Consiliului National de Securitate al SUA se spune despre faptul c\u0103 \u00een perioada 8-10 noiembrie, adjunctul consilierului na\u0163ional de securitate pentru tehnologiile cibernetice \u015fi emergente Anne Neuberger: a fost la Bruxelles pentru a continua munca administra\u0163iei Biden cu alia\u0163ii \u015fi partenerii interna\u0163ionali \u00een promovarea securit\u0103\u0163ii cibernetic\u0103 de ambele maluri ale Atlanticului….. pentru a stabili un curs al secolului 21 pentru spa\u0163iul cibernetic \u015fi tehnologia emergent\u0103[4]<\/a>.<\/em>Agita\u0163ia \u00een cancelariile occidentale este intens\u0103. Pre\u015fedintele Biden a sunat-o pe Ursula von der Leyen, pre\u015fedintele Comisiei Europene. <\/p>\n\n\n\n Cei doi au discutat despre \u201esuveranitatea \u015fi integritatea teritorial\u0103\u201d a Ucrainei, dar \u015fi despre criza de la grani\u0163a cu Polonia. \u00cen timpul \u0103sta Rusia face declara\u0163ii belicoase cu privire la exerci\u0163iile NATO \u00een Marea Neagr\u0103, exerci\u0163ii conduse de nava amiral a Flotei a VI-a \u00een Mediteran\u0103, USS MountWhitney. \u015ei \u00eenc\u0103 un lucru pe care ru\u015fii evit\u0103 s\u0103-l spun\u0103 faptul c\u0103 periodic \u00een Marea Neagr\u0103 intr\u0103 unul din cele 4 distrug\u0103toare americane, desf\u0103\u015furate la Rota\/Spania[5]<\/a>, care fac parte din scutul antirachet\u0103 de ap\u0103rare al Europei \u00eempotriva rachetelor balistice ale Iranului (al\u0103turi de radarele din Turcia- radarul este localizat \u00een ora\u015ful Malatya, la 650 de kilometri est de capitala Ankara, \u015fi este operat de personal turc \u015fi american – \u015fi Anglia- radarul de la Flyingdales \u015fi cel de la North York Moors, care apar\u0163ine for\u0163elor aeriene britanice, dar face parte \u015fi din sistemul de ap\u0103rare antirachet\u0103 al SUA- \u015fi loca\u0163iile de la Deveselu \u015fi Redzikowo, \u00een Polonia). Secretarul Ap\u0103r\u0103rii al SUA a efectuat recent o c\u0103l\u0103torie pe Flancul Estic al Europei \u00een Ucraina, Georgia \u015fi Rom\u00e2nia. La Kiev a fost \u00eentrebat despre posibila aderarea a Ucrainei la NATO \u015fi a r\u0103spuns c\u0103 Ucraina \u201eare dreptul de a decide propria politic\u0103 extern\u0103 viitoare<\/em>\u201d, iar SUA vor \u201econtinua s\u0103 fac\u0103 tot ce se poate pentru a sprijini eforturile Ucrainei de a dezvolta capacitatea de a se ap\u0103ra<\/em>\u201d. <\/p>\n\n\n\n Reac\u0163ia a venit imediat de la Putin care s\u0103rb\u0103torea Ziua Independen\u0163ei \u00een Crimeea: \u201eaderarea oficial\u0103 la NATO s-ar putea s\u0103 nu se \u00eent\u00e2mple niciodat\u0103<\/em>\u201d, pentru Ucraina, \u201edar expansiunea militar\u0103 pe teritoriu este deja \u00een curs de desf\u0103\u015furare, iar aceasta reprezint\u0103 \u00eentr-adev\u0103r o amenin\u0163are pentru Federa\u0163ia Rus\u0103, noi sunt con\u015ftien\u0163i de acest lucru <\/em>(se refer\u0103 al sprijinul a peste 1000 de instructori pe care SUA \u015fi Canada \u00eel acord\u0103 militarilor ucraineni pentru a se instrui conform standardelor NATO- ace\u015ftia instruiesc Garda Na\u0163ional\u0103 Ucraineana \u00een ceea ce prive\u015fte tacticile de lupta individuale \u015fi \u00een forma\u0163ie.). Vizita Secretarului Ap\u0103r\u0103rii al SUA o evaluez ca un semn al trecerii pe agenda Casei Albe \u015fi a Congresului SUA a unei strategii pentru Marea Neagr\u0103 \u015fi zona adiacent\u0103 Ucraina\/ Georgia. Angajamentele strategice ale SUA sunt esen\u0163iale pentru a se asigura c\u0103 Marea Neagr\u0103 nu devine o \u201dgaur\u0103 neagr\u0103\u201d de securitate. Coagularea partenerilor din zon\u0103 este esen\u0163ial\u0103 pentru succesul unor opera\u0163iuni militare ulterioare. Vrem nu vrem suntem considera\u0163i lideri unei alian\u0163e eterogene ad-hoc din care fac parte al\u0103turi de Rom\u00e2nia, Bulgaria \u015fi Turcia toate trei membre NATO, Georgia \u015fi Ucraina care \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 statutul de Enhanced Opportunity Partner\/Partener de Oportunitate \u00cembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103[6]<\/a> (EOP) \u00een cadrul Alian\u0163ei, \u00een timp ce Moldova este neutr\u0103 din punct de vedere constitu\u0163ional \u00een ceea ce prive\u015fte NATO. Complicat\u0103 situa\u0163ie pentru Rom\u00e2nia. Dar oare politicienii no\u015ftri \u00een\u0163eleg jocurile geopolitice de re\u00eemp\u0103r\u0163ire a Europei din punct de vedere economic \u015fi militar stabilite de bilaterala Biden-Putin la Geneva dar \u015fi la recentele discu\u0163ii bilaterale de la Roma?<\/p>\n\n\n\n Masarea de trupe \u015fi echipamente de ultim\u0103 genera\u0163ie (radare, sisteme de ap\u0103rare antiaeriene S-400, lansatoare Iskander, tancuri si avioane modernizate) \u00een Crimeea este un joc extrem de periculos pentru Kiev. Marea Neagr\u0103, \u00eencet dar sigur, devine o zon\u0103 de conflict. Rusia este deja preg\u0103tit\u0103 cu o zon\u0103 A2\/AD \u00een Crimeea care-i permite s\u0103 controleze \u00een propor\u0163ie de 90% (folosirea sistemelor de rachete Bastion acoper\u0103 inclusiv intrarea \u00een Bosfor). La sf\u00e2r\u015fitul lunii octombrie, Rusia a organizat un exerci\u0163iu militar \u00een Crimeea pentru a repeta ap\u0103rarea peninsulei \u00een eventualitatea unei agresiuni. Exerci\u0163iul condus de comandantul Districtului de Sud generalul Aleksandr Dvornikov a implicat for\u0163e navale aeriene \u015fi trupe de uscat din district inclusiv Flota M\u0103rii Negre \u015fi Flota Marii Caspice. <\/p>\n\n\n\n Au participat \u00een jur de 8000 de militari. Au fost folosite 25 de terenuri de antrenament din regiunile Astrakhan, Volgograd \u015fi Rostov, Kuban \u015fi Stavropol \u015fi din Crimeea precum \u015fi bazele militare ruse\u015fti din Armenia \u015fi regiunile separatiste georgiene (ocupate de ru\u015fi) Abhazia \u015fi Osetia de Sud. Infanteria marin\u0103 rus\u0103 a folosit pentru debarcare, \u00een peninsul\u0103, de pe nave amfibii de mare capacitate transportoare BTR-82As care au ocupat plajele \u015fi au p\u0103truns \u00een interiorul teritoriului ocup\u00e2nd zona de coast\u0103 sub acoperirea for\u0163elor aviatice \u015fi navale ale flotei. Sprijinul de foc a fost asigurat de cruci\u015f\u0103torul cu rachete de croazier\u0103 Moskva, de fregata Amiral Grigorovici \u015fi o nav\u0103 dotat\u0103 de asemenea cu rachete Ingushetia. Loviturile aeriene asupra \u0163intelor au fost efectuate de platformele Su-30SM<\/strong> (este un avion de lupt\u0103 multirol proiectat de constructorul rus Suhoi, \u015fi introdus \u00een 1996; poate efectua at\u00e2t misiuni aer-sol c\u00e2t \u015fi aer-aer). <\/p>\n\n\n\n Au fost implicate peste 30 de avioane din avia\u0163ia opera\u0163ional-tactic\u0103, avia\u0163ia naval\u0103 a Flotei M\u0103rii Negre. Printre le s-au g\u0103sit \u015fi avioanele Su-24MR<\/strong> (este un avion de bombardament\/atac la sol supersonic, cu dou\u0103 locuri, bimotor, cu aripi cu geometrie variabil\u0103 introdus de Uniunea Sovietic\u0103 \u00een 1974). Anul acesta a avut loc \u00een Belarus exerci\u0163iul Zapad 2021.Prezen\u0163a Rusie \u00een Belarus a crescut dup\u0103 criza politic\u0103 care l-a for\u0163at pe Luka\u015fenko s\u0103 ia m\u0103suri dure \u00eempotriva opozi\u0163iei. Exerci\u0163iile ruso-belaruse au devenit parte dintr-o \u201enou\u0103 normalitate\u201d. La ce servesc? \u00cen niciun caz la preg\u0103tirea militar\u0103. Ele servesc ca instrument pentru o mai bun\u0103 integrare a for\u0163elor armate din Belarus \u00een for\u0163ele armate ruse. Integrarea include modernizarea for\u0163elor aeriene din Belarus (achizi\u0163ionarea avioanelor Su-30SM Flanker H) \u015fi a celor de ap\u0103rare anti-aerian\u0103 (achizi\u0163ionare de sisteme S-400). Sistemele de mai sus par la prima vedere defensive, \u00een realitate, datorit\u0103 razei lor de ac\u0163iune pot fi utilizate \u00een mod ofensiv pentru a lovi aeronave \u015fi \u0163inte din \u0163\u0103rile \u00eenvecinate Letonia, Lituania \u015fi Polonia \u00een cazul unui conflict armat.<\/p>\n\n\n\n \u015ei \u00een final vreau s\u0103 v\u0103 devoalez temele exerci\u0163iilor Zapad 2021 \u015fi a exerci\u0163iului Zapad 2017: scenariul exerci\u0163iului din 2021 a implicat o coali\u0163ie \u201eoccidental\u0103\u201d opus\u0103 unei for\u0163e comune ruso-belaruse<\/em><\/strong>. Oponen\u0163ii simula\u0163i includ \u00een mod normal state membre NATO \u00eenvecinate sus\u0163inute de Statele Unite. \u00cen 2017, adversarii din exerci\u0163iu \u2013 numi\u0163i Veyshnoriya, Lubenia \u015fi Vesbaria \u015fi care inten\u0163ionau s\u0103 reprezinte Lituania, Letonia \u015fi Polonia \u2013 c\u0103utau s\u0103 \u00eempart\u0103 Belarusul \u015fi s\u0103-\u015fi anexeze regiunile de nord-vest. Dar despre Zapad 2021 \u00eentr-un viitor articol. Care din cele dou\u0103 se simuleaz\u0103 ast\u0103zi?<\/p>\n\n\n\n [1]<\/a> Telegrama a fost determinat\u0103 de anchetele SUA cu privire la comportamentul sovietic, \u00een special cu privire la refuzul lor de a se al\u0103tura la nou creata Banca Mondial\u0103 \u015fi Fondul Monetar Interna\u0163ional.<\/p>\n\n\n\n [2]<\/a> Prima Flot\u0103 a fost \u00een func\u0163iune din ianuarie 1947 p\u00e2n\u0103 la 1 februarie 1973 \u00een vestul Oceanului Pacific, ca parte a Flotei Pacificului. \u00cen 1973, a fost eliminat\u0103 din structurile navale iar atribu\u0163iile sale asumate de Flota a treia a Statelor Unite.<\/p>\n\n\n\n [3]<\/a> Declara\u0163ie Antony Blinken \u00eentr-un conferin\u0163\u0103 de pres\u0103 al\u0103turi de omologul s\u0103u ucrainean, ministrul de externe Dmytro Kuleba, la Washington.<\/p>\n\n\n\n [4]<\/a> https:\/\/www.whitehouse.gov\/briefing-room\/statements-releases\/2021\/11\/10\/statement-by-nsc-spokesperson-emily-horne-on-deputy-national-security-advisor-anne-neubergers-travel-to-brussels\/<\/p>\n\n\n\nNSC-68, Directiva R\u0103zboiului Rece<\/h2>\n\n\n\n
China, o nou\u0103 provocare la securitatea SUA<\/h2>\n\n\n\n
\u015eeful Pentagonului, turneu-cheie \u00een Asia de Sud<\/h2>\n\n\n\n
Analiza ordonat\u0103 de Biden asupra situa\u0163iei militare americane \u00een Asia<\/h2>\n\n\n\n
Pivotul Asia pentru Berlin-Luftwaffe, drum liber c\u0103tre Pacific<\/h2>\n\n\n\n
Strategia Germaniei pentru Asia: \u201eOrient\u0103rile pentru Indo-Pacific<\/em>\u201d<\/h2>\n\n\n\n
Europa de Est, zon\u0103 de opera\u0163iuni militare ruse\u015fti (?!)<\/h2>\n\n\n\n
Exerci\u0163iile din Crimeea testeaz\u0103 r\u0103bdarea flancului estic al NATO<\/h2>\n\n\n\n
\n\n\n\n