{"id":6305,"date":"2022-01-09T16:29:00","date_gmt":"2022-01-09T14:29:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.cass-ro.org\/?p=6305"},"modified":"2022-01-24T18:12:44","modified_gmt":"2022-01-24T16:12:44","slug":"zig-zag-geopolitic-au-inceput-deja-discutiile-pentru-ucraina-la-bruxelles","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/zig-zag-geopolitic-au-inceput-deja-discutiile-pentru-ucraina-la-bruxelles\/","title":{"rendered":"Zig-Zag geopolitic. Au \u00eenceput deja discu\u021biile pentru Ucraina la Bruxelles"},"content":{"rendered":"\n

Urmeaz\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 plin\u0103 de evenimente referitoare la securitatea Europei. Vineri a avut loc la sediul NATO o \u00eent\u00e2lnire \u00eentre mini\u0219trii de externe din \u021b\u0103rile aliate prezidat\u0103 de secretarul general NATO. Reuniunea a avut loc \u00eenaintea unei serii de angajamente diplomatice cu Rusia, inclusiv o reuniune a Consiliului NATO-Rusia din 12 ianuarie. Secretarul general Jens Stoltenberg a spus: \u201eSuntem \u00eentotdeauna gata s\u0103 ascult\u0103m preocup\u0103rile Rusiei, iar NATO va depune toate eforturile pentru a g\u0103si o cale politic\u0103 de urmat. Dar pentru ca dialogul s\u0103 fie semnificativ, trebuie s\u0103 abordeze \u0219i preocup\u0103rile de lung\u0103 durat\u0103 ale Alia\u021bilor cu privire la ac\u021biunile Rusiei. Trebuie s\u0103 se bazeze pe principiile de baz\u0103 ale securit\u0103\u021bii europene \u0219i trebuie s\u0103 aib\u0103 loc \u00een consultare cu Ucraina. De asemenea, ne consult\u0103m \u00eendeaproape cu al\u021bi parteneri cheie, cum ar fi Georgia, Moldova, Finlanda \u0219i Suedia, precum \u0219i Uniunea European\u0103<\/em>\u201d- conform celor scrise pe site NATO. De asemenea \u00eentr-o postare pe Twitter a misiunii SUA la NATO se scrie \u201eMini\u0219trii de externe din toate \u021b\u0103rile NATO ne-au reafirmat unitatea ca r\u0103spuns la agresiunea Rusiei \u00eempotriva Ucrainei \u00een sesiunea extraordinar\u0103 de ast\u0103zi<\/em>\u201d. SUA vor s\u0103 se asigure c\u0103 \u021b\u0103rile UE nu se vor sfii de la sanc\u021biuni eficiente, care inevitabil vor afecta \u0219i interesele economice ale UE, dac\u0103 Rusia va invada din nou Ucraina. <\/p>\n\n\n\n

La conferin\u021ba sa de pres\u0103, Stoltenberg a precizat c\u0103 NATO, dup\u0103 caz, va lua \u00eentotdeauna m\u0103surile necesare pentru a proteja \u0219i a ap\u0103ra Alia\u021bii, inclusiv prin consolidarea ap\u0103r\u0103rii colective. Totodat\u0103 la UE Josep Borrell, \u00cenaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe \u0219i Politic\u0103 de Securitate respinge argumentul \u201esferelor de influen\u021b\u0103\u201d: Moscova sus\u021bine c\u0103 Ucraina ca parte a \u201esferei sale de influen\u021b\u0103\u201d \u0219i dore\u0219te asigur\u0103ri c\u0103 Ucrainei nu va avea voie s\u0103 se al\u0103ture alian\u021bei militare occidentale. Aceast\u0103 cerere a fost respins\u0103 de SUA \u0219i NATO, care indic\u0103 dreptul suveran al tuturor na\u021biunilor de a-\u0219i alege propriile alian\u021be. Totu\u0219i liderii europeni au fost mai rezerva\u021bi cu privire la perspectivele Ucrainei de aderare la NATO, ceea ce unii anali\u0219ti l-au considerat ca un indiciu c\u0103 Fran\u021ba \u0219i Germania sunt gata s\u0103 ofere Rusiei o astfel de garan\u021bie. \u00cen declara\u021biile pentru Playbook, \u0219eful UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, a fost f\u0103r\u0103 echivoc. \u201eNu mai suntem \u00een vremurile Yalta\u201d, a spus Borrell, referindu-se la acordurile \u00eencheiate \u00eentre liderii Uniunii Sovietice, SUA \u0219i Marea Britanie care au divizat Europa dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial\u201d. <\/em>El a ad\u0103ugat: \u201eDelimitarea sferelor de influen\u021b\u0103 nu apar\u021bine lui 2022. Nu exist\u0103 securitate \u00een Europa f\u0103r\u0103 securitatea Ucrainei<\/em>\u201d. Borell a concluzionat c\u0103 Europa \u0219i Ucraina trebuie s\u0103 aib\u0103 un loc la mas\u0103 \u00een orice negocieri \u00eentre Rusia \u0219i SUA \u201eEste clar c\u0103 orice discu\u021bie privind securitatea european\u0103 trebuie s\u0103 includ\u0103 Uniunea European\u0103 \u0219i Ucraina\u201d, a spus el pentru Politico\u2013 remarci care au fost reluate \u00een aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. de colegii s\u0103i francezi \u015fi germani. Din toate aceste declara\u021bii reiese faptul ca \u021b\u0103rile europene sunt \u00eenc\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bite cu privire la c\u00e2t de departe vor merge \u00een rela\u021bia cu Rusia. Exist\u0103 \u00een unele cancelarii o reticen\u021b\u0103 \u00een a-\u0219i submina leg\u0103turile de afaceri cu Rusia \u0219i aici includem Germania, care se bazeaz\u0103 pe gaze naturale ruse\u0219ti \u0219i a sus\u021binut construc\u021bia controversatului conduct\u0103 Nord Stream 2. \u00cen acest carusel al \u00eent\u00e2lnirilor pe 10 vor avea loc discu\u021bii \u00eentre delega\u021biile rus\u0103 \u0219i american\u0103 \u0219i tot pe 10 ministrul de externe ucrainian Dmytro Kuleba va vizita sediul NATO la Bruxelles pentru discu\u021bii cu secretarul general Jens Stoltenberg. Miercuri, oficialii ru\u0219i \u0219i omologii lor din NATO se vor \u00eent\u00e2lni pentru prima dat\u0103 din 2019 \u00een Consiliul NATO-Rusia pentru a discuta despre Ucraina, precum \u0219i despre \u201eactivit\u0103\u021bi militare, transparen\u021b\u0103 reciproc\u0103 \u0219i reducerea riscurilor<\/em>\u201d, potrivit lui Stoltenberg. Mini\u0219trii de externe ai UE vor discuta despre situa\u021bie de criz\u0103 din Ucraina s\u0103pt\u0103m\u00e2na viitoare, 13-14 ianuarie, la \u00eent\u00e2lnirea lor de la Brest, Fran\u021ba. Fran\u021ba a preluat fr\u00e2iele UE \u0219i declar\u0103 printr-un \u00eenalt oficial, vorbind despre priorit\u0103\u021bile guvernului pentru Consiliul s\u0103u de pre\u0219edin\u021bia UE: \u201eAm dori ca \u00ee ani urm\u0103torii UE s\u0103 devin\u0103 con\u0219tient\u0103 de puterea sa, deoarece puterea nu ofer\u0103 numai prosperitate, ci \u0219i capacitatea de a ne ap\u0103ra valorile\u201d<\/em>. UE trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 exercite puterea pe care o de\u021bine, nu doar pentru a-\u0219i ap\u0103ra prosperitatea, ci \u00een cele din urm\u0103 pentru a-\u0219i ap\u0103ra idealurile democratice, a sus\u021binut oficialul francez.<\/p>\n\n\n\n

Cine a c\u00e2\u0219tigat R\u0103zboiul Rece?<\/strong><\/h4>\n\n\n\n

M-am \u00eentrebat de multe ori cine a c\u00e2\u0219tigat R\u0103zboiul Rece? Deseori se spune c\u0103 R\u0103zboiul Rece s-a \u00eencheiat odat\u0103 cu r\u0103sturnarea Zidului Berlinului \u00een 1989. Poate fi a\u0219a. \u00cens\u0103 am \u00eenceput s\u0103 cred c\u0103 nu este chiar a\u0219a. Sunt \u0219i alte nuan\u021be. De fapt R\u0103zboiul Rece l-am c\u00e2\u0219tigat noi cei din Estul Europei, cehii, polonezii, rom\u00e2nii, germanii, ungurii, ucrainenii \u0219i toate popoarele care s-au eliberat de comunism inclusiv ru\u0219i care au sc\u0103pat de o clas\u0103 conduc\u0103toare ce ac\u021biona \u00een numele ei nu al cet\u0103\u021benilor. La r\u00e2ndul s\u0103u credin\u021ba a c\u00e2\u0219tigat \u00eempotriva ateismului coercitiv. A\u0219a a ap\u0103rut un pap\u0103 precum Ioan Paul II care a dat \u201dsc\u00e2nteia libert\u0103\u021bii\u201d mi\u0219c\u0103rii Solidaritatea \u00een Polonia (chiar dac\u0103 arhivele devoaleaz\u0103 c\u0103 alegerea lui a fost f\u0103cut\u0103 printr-o \u00een\u021belegere \u00eentre Zbigniew Kazimierz Brzezinsk zis \u0219i \u201dZbig\u201d \u0219i cardinalul Joseph Aloisius Ratzinger), mi\u0219care care a zguduit \u00eentreg sistemul comunist est-european, din temelii. Liberalismul era\/este adev\u0103rata credin\u021b\u0103 universal\u0103 a omenirii. Dup\u0103 cum s-a \u00eent\u00e2mplat, preo\u021bia acestei credin\u021be ra\u021bionale era compus\u0103 \u00een majoritate din intelectuali occidentali. Democra\u021bia liberal\u0103, a\u0219a cum a fost conceput\u0103 de profesori, exper\u021bi \u0219i factori de decizie politic\u0103, a \u00eensemnat mai mult dec\u00e2t libert\u0103\u021bile de baz\u0103 ale cet\u0103\u021benilor \u00eentr-un stat na\u021bional suveran \u0219i democratic. A \u00eensemnat o lume integrat\u0103 de institu\u021bii interna\u021bionale \u0219i acorduri comerciale multilaterale. Cu toate acestea, democra\u021bia liberal\u0103 s-a dovedit a fi greu de evanghelizat. Polonia \u0219i Ungaria au luat-o pe drumul iliberalismului, Rusia este autoritar\u0103 iar China este un comunism despotic. Discu\u021bia este mult mai lung\u0103 \u0219i nu cred c\u0103 este momentul devoal\u0103rii ei av\u00e2nd \u00een vedere situa\u021bia de criz\u0103 pandemic\u0103 \u0219i preocup\u0103rile \u00eenceputului de an. O vom face dup\u0103 Davos.<\/ins><\/p>\n\n\n\n

Poate \u0219i Beijingul a c\u00e2\u0219tigat, urma\u0219i lui Mao aliniindu-se la sistemul capitalist interna\u021bional condus de Occident chiar dac\u0103 ei \u00eei spun socialism cu specific chinezesc. C\u00e2\u021bi milionari are China ast\u0103zi? Conform lui Credit Suisse sunt \u00een jur de 5,2 milioane de milionari \u00een China. Multi anali\u0219ti spuneau c\u0103 regimul de la Beijingul va urma s\u0103 treac\u0103 la lada istoriei dup\u0103 cel al URSS. America a c\u00e2\u0219tigat pentru c\u0103 al\u0103turi de \u021b\u0103rile occidentale a adus Estul, sc\u0103pat de sub totalitarism. Toat\u0103 lumea est-european\u0103 \u0219i-a dorit \u201dvisul american\u201d. Dar bucuria izb\u00e2nzii a trecut odat\u0103 cu cei 30 de ani de libertate. Iliberalismul b\u00e2ntuie prin Europa iar de la idea lui El\u021bin de a crea o Europ\u0103 p\u00e2n\u0103 la Urali am ajuns la o situa\u021bie de conflict \u00een estul Europei, odat\u0103 cu venirea lui Putin la Kremlin. Bine-\u00een\u021beles c\u0103 nu era suficienta criza ucrainean\u0103. Avem, una \u0219i \u00een interiorul UE. Poate c\u0103 unul dintre cei mai virulen\u021bi critici ai Bruxelles este premierul polonez Mateusz Morawiecki. Acesta a avertizat, \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 celorlal\u021bi lideri europeni, c\u0103 UE va deveni un \u201eorganism gestionat \u00eentr-un mod centralizat de institu\u021bii lipsite de orice control democratic<\/em>\u201d. Morawiecki sus\u021bine c\u0103 este un \u201efenomen periculos care amenin\u021b\u0103 viitorul Uniunii<\/em>\u201d. De asemenea, el a f\u0103cut apel la liderii europeni s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u201edeschi\u0219i la dialog<\/em>\u201d privind o reform\u0103 a UE, relateaz\u0103 AFP.<\/p>\n\n\n\n

Summitul NATO din 2008 de la Bucure\u0219ti<\/strong><\/h4>\n\n\n\n

Toate mi\u0219c\u0103rile pe care Vladimir Putin le-a f\u0103cut din 2008 \u00eencoace, de la Summitul NATO de la Bucure\u0219ti, ne duc exact la solicit\u0103rile de ast\u0103zi adresate Occidentului. De ce din 2008? Pentru ca odat\u0103 cu venirea la Kremlin \u00een 1999, Putin a fost nevoit s\u0103 rezolve criza din Cecenia, dup\u0103 care a urmat \u00eempr\u0103\u0219tierea oligarhilor lui El\u021bin din posturi cheie \u0219i ridicarea a\u0219a numitului \u201dcerc al silovikilor\u201d format \u00een general din fo\u0219ti ofi\u021beri din serviciile secrete care au fost promova\u021bi \u00een pozi\u021bii cheie. Dup\u0103 a urmat reconstruc\u021bia armatei. Ast\u0103zi s-a atins punctul de fierbere. Totul este preg\u0103tit pentru o ripost\u0103 consolidat\u0103 \u00een vederea securiz\u0103rii periferie grani\u021belor federa\u021biei. Bugetul rus \u0219i-a revenit datorit\u0103 crizei energetice create \u0219i cu sprijinul \u201dverziilor europeni\u201d a c\u0103ror campanie a venit \u00een for\u021b\u0103 \u00eentr-o Europ\u0103 total nepreg\u0103tit\u0103. Cei care c\u00e2t de c\u00eet au avut sisteme de producere a energiei verzi precum cea eolian\u0103, ferme fotovoltaice sau centrale nucleare au probleme numai cu gazele ceilal\u021bi le au pe toate. Rom\u00e2nia de\u0219i a fost avertizat\u0103 inclusiv prin Caietele Club Rom\u00e2nia [1]<\/a>, care a \u00eenceput abordarea agendei publice din \u021bar\u0103 cu capitolul energia, pe politicieni rom\u00e2ni nu i-a interesat. De ce? Pentru c\u0103 nu citesc. Cititul este obositor c\u00e2nd nu ai o practic\u0103 din \u0219coala general\u0103 sau liceu. Nu vreau s\u0103 jicnesc pe nimeni dar pe mine la Colegiul Na\u021bional Sf\u00e2ntul Sava, profesoara de limba rom\u00e2n\u0103 Soroiu, m-a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 citesc inclusiv cu \u201dcreionul \u00een m\u00e2n\u0103\u201d. \u00cen mod sigur \u0219i rata de alfabetizare a contat [2]<\/a> \u00eentr-o societate balcanic\u0103 cu tr\u0103s\u0103turi fanariote ca a noastr\u0103. Am recitit de cur\u00e2nd interviul dat de Paul Cornea \u00een Revista 22 [3]<\/a>-nr. 669 din 2002- \u201dStilul pa\u0219optist de a participa la istorie<\/em>\u201c- c\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleg de ce atunci Rom\u00e2nia a reu\u0219it iar ast\u0103zi nu, deoarece intelectuali no\u0219tri proeuropeni b\u00e2jb\u00e2ie.<\/p>\n\n\n\n

Echilibrul de interese<\/strong><\/h4>\n\n\n\n

O list\u0103 cu solicit\u0103ri inacceptabile unele chiar \u201dhaioase\u201d, a prezentat Rusia Statelor Unite ca un r\u0103zboi \u00een Ucraina s\u0103 nu \u00eenceap\u0103. Ce a cerut Kremlinul? Oprirea oficial\u0103 a extinderii NATO la est, \u00eenghe\u021barea permanent\u0103 a extinderii \u00een continuare a infrastructurii militare a Alian\u021bei (cum ar fi bazele \u0219i sistemele de arme tip scut antirachet\u0103) pe fostul teritoriu al Tratatului de la Var\u0219ovia (respectiv Rom\u00e2nia, Polonia \u0219i \u021a\u0103rile Baltice) \u00eencetarea asisten\u021bei militare occidentale pentru Ucraina \u0219i interzicerea rachetelor cu raz\u0103 intermediar\u0103 \u00een Europa. Mesajul este inconfundabil: dac\u0103 aceste amenin\u021b\u0103ri nu pot fi abordate diplomatic, Kremlinul va trebui s\u0103 recurg\u0103 la ac\u021biuni militare. Modul \u00een care Rusia a prezentat propunerile dovede\u0219te o hot\u0103r\u00e2re a Kremlinului de a urma p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t opera\u021biunile militare. Mi se pare c\u0103 timpul pentru negocieri s-a sub\u021biat la o lun\u0103.<\/strong> Mi\u0219c\u0103rile sunt lipsite de diploma\u021bie \u0219i arat\u0103 o nervozitate a Kremlinului.<\/strong> De fapt s\u0103 desf\u0103\u0219ori trupe la grani\u021ba cu Ucraina costa milioane de dolari Ministrul Ap\u0103r\u0103rii din Rusia. Am mai spus poate c\u0103 aceste cereri sunt numai o ofert\u0103 de deschidere a negocierilor. Exista posibilit\u0103\u021bi de rezolvare? Un acord \u00eentre dou\u0103 guverne care nu trebuie ratificat \u0219i, prin urmare, nu are statutul de lege \u2013 poate fi, prin urmare, o alternativ\u0103 realist\u0103 pentru Moscova \u0219i Washington. Se poate crea ceea ce ea nume\u0219te un \u201eechilibrul de interese<\/strong>\u201d. Probabil c\u0103 sunt posibile un moratoriu oficial pe termen lung privind extinderea NATO \u0219i un angajament de a nu sta\u021biona rachete cu raz\u0103 medie de ac\u021biune \u00een Europa. De asemenea un acord separat \u00eentre Rusia \u0219i NATO, care ar restric\u021biona for\u021bele \u0219i activit\u0103\u021bile militare acolo unde teritoriile lor se \u00eent\u00e2lnesc, de la Marea Baltic\u0103 p\u00e2n\u0103 la Marea Neagr\u0103 ar fi probabil o solu\u021bie de echilibru.<\/p>\n\n\n\n

Un mix de miere \u0219i o\u021bet!<\/strong><\/h4>\n\n\n\n

Administra\u021bia pre\u0219edintelui american Joe Biden a reac\u021bionat la acumularea de trupe ruse\u0219ti la grani\u021ba cu Ucraina, cu un \u201damestec de miere \u0219i o\u021bet\u201d. De fapt este vorba de descurajare amestecat\u0103 cu diploma\u021bie. Invazia ar \u00eensemna m\u0103suri de retorsiune dramatice pentru Rusia. Am auzit pe unii colegi c\u0103 r\u0103spunsul SUA a fost prea slab. Dar geografia \u0219i echilibrul militar fac ap\u0103rarea direct\u0103 a Ucrainei aproape imposibil\u0103. Biden a avut dreptate s\u0103 renun\u021be la o posibil\u0103 interven\u021bie militar\u0103 direct\u0103 a SUA.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen toate discursurile \u0219i articolele\/interviurile lui Putin din 2008 \u00eencoace, acesta a subliniat unitatea popoarelor rus \u0219i ucrainean. \u00cen martie 2014 dup\u0103 ce a trimis for\u021be \u00een Crimeea ca r\u0103spuns la r\u0103sturnarea pre\u0219edintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, Putin spunea: \u201ePur \u0219i simplu nu-mi pot imagina c\u0103 vom c\u0103l\u0103tori la Sevastopol pentru a vizita marinarii NATO<\/em>\u201d, a spus el despre celebra baz\u0103 naval\u0103 rus\u0103 din Crimeea. \u201eDesigur, cei mai mul\u021bi dintre ei sunt b\u0103ie\u021bi minuna\u021bi, dar ar fi mai bine s\u0103 vin\u0103 s\u0103 ne viziteze, s\u0103 fie oaspe\u021bii no\u0219tri, mai degrab\u0103 dec\u00e2t invers<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Ac\u021biunile lui Putin sugereaz\u0103 c\u0103 adev\u0103ratul s\u0103u obiectiv este s\u0103 schimbe configura\u021bia post-R\u0103zboi Rece \u00een estul Europei. Aceast\u0103 configura\u021bie a l\u0103sat Rusia ca un guvernator f\u0103r\u0103 un cuv\u00e2nt de spus \u00een securitatea european\u0103, care este acum centrat\u0103 pe NATO. Dac\u0103 reu\u0219e\u0219te s\u0103 \u021bin\u0103 NATO departe de Ucraina, Georgia \u0219i Moldova \u0219i de rachetele americane cu raz\u0103 medie de ac\u021biune care s\u0103 nu fie plasate \u00een Europa, se pare c\u0103 \u00eei este suficient pentru viitoarea pozi\u021bie \u00een competi\u021bia \u00een alegerile preziden\u021biale din 2024 din Rusia.<\/p>\n\n\n\n

Biden a ales solu\u021bia de a-i oferi lui Putin o cale diplomatic\u0103.<\/strong> Solu\u021bii precum cre\u0219terea particip\u0103rii SUA la negocierea de la Minsk ca urmare a interven\u021biei Rusiei \u00een estul Ucrainei \u00een 2014 sau poate o discu\u021bie cu Rusia despre arhitectura de securitate a Europei, Europa care \u0219i a\u0219a dore\u0219te o autonomie strategic\u0103, ar putea fi viabile pentru negocieri. De asemenea, administra\u021bia Biden are dreptate s\u0103 limiteze ceea ce \u00eei ofer\u0103 lui Putin \u00een ceea ce prive\u0219te politicile NATO. \u00cen acest caz nu pot fi date asigur\u0103ri Kremlinului sub nicio form\u0103. Diploma\u021bia nu trebuie confundat\u0103 niciodat\u0103 cu capitularea. <\/strong>Dac\u0103 totu\u0219i Putin ar invada Ucraina atunci sanc\u021biunile trebuie aplicate iar \u00eentre acestea cele mai importante sunt \u201dcasarea\u201d gazoductului Nord Stream II, eliminarea Rusie din institu\u021biile financiare (din sistemul de pla\u021bi SWIFT) \u0219i sanc\u021biuni privind cercul interior a lui Putin.<\/p>\n\n\n\n

Germania cheia opririi lui Putin<\/strong><\/h4>\n\n\n\n

La treizeci de ani de la izbucnirea r\u0103zboiului din fosta Iugoslavie Occidentul se confrunt\u0103 din nou cu posibilitatea unui conflict armat major la periferia Europei. 100000 de mii de militari ru\u0219i sunt la grani\u021ba cu Ucraina. Exist\u0103 un sentiment \u00eenfior\u0103tor de d\u00e9j\u00e0-vu despre toate acestea. Rusia post-sovietic\u0103 a p\u0103strat distan\u021ba fa\u021b\u0103 de r\u0103zboiul din fosta Iugoslavie de\u0219i a \u00eencercat o interven\u021bie la un moment dat dar \u00een final a pus presiune pe Milo\u0219evici s\u0103-\u0219i retrag\u0103 for\u021bele din provincia separatist\u0103 Kosovo, pun\u00e2nd cap\u0103t r\u0103zboiului aerian al NATO \u00eempotriva Belgradului. Cine a participat din Europa? Germania dar numai dup\u0103 o dezbatere agonizant\u0103 \u00een Parlament asupra faptului dac\u0103 istoria sa \u00eei permite s\u0103 fac\u0103 acest lucru. Acum administra\u021bia Biden spune c\u0103 este ferm angajat\u0103 \u00een securitatea Europei \u0219i \u00een suveranitatea Ucrainei. Rusia \u00eens\u0103 cere o sfer\u0103 de interes care s\u0103 \u00eenceap\u0103 la grani\u021ba de est a Germaniei \u0219i de asemenea sf\u00e2r\u0219itul partaj\u0103rii nucleare \u00een Europa (existen\u021ba bombelor nucleare B-61 \u00een Germania \u00een Belgia sau \u00een Turcia) \u2013 propuneri inacceptabile pentru Occident. Pentru Germania, timpul \u00een care \u0219i-ar putea invoca istoria ca scuz\u0103 pentru a sta deoparte fa\u021b\u0103 de evenimentele geopolitice ale Europei a trecut de mult. Na\u021biunea-ancor\u0103 economic\u0103 a Europei este esen\u021bial\u0103 pentru orice efort occidental de a-l descuraja pe Putin. Fiecare m\u0103sur\u0103 poten\u021bial\u0103 \u2013 sanc\u021biuni asupra entit\u0103\u021bilor ruse\u0219ti, scoaterea Rusiei din sistemul de pl\u0103\u021bi electronice SWIFT, anularea conductei Nord Stream 2 \u2013 ar fi costisitoare din punct de vedere financiar \u0219i politic pentru noul guvern al cancelarului Olaf Scholz. \u0218i totu\u0219i ce m\u0103suri va lua noul Cancelar?<\/p>\n\n\n\n

Era confrunt\u0103rii \u0219i diviz\u0103rii Europei<\/strong><\/h4>\n\n\n\n

Un lucru trebuie \u00een\u021beles bine: tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ast\u0103zi are la baz\u0103 sosirea lui Putin la Kremlin \u0219i celebra constatare c\u0103: \u201ecea mai mare catastrof\u0103 geopolitic\u0103 a secolului al XX-lea a fost pr\u0103bu\u0219irea URSS<\/em>\u201d. Ideea Europei ca zon\u0103 de securitate \u0219i prosperitate a fost reflectat\u0103 \u00een Carta de la Paris pentru o nou\u0103 Europ\u0103<\/strong>, semnat\u0103 \u00een 1990 de URSS \u0219i \u021b\u0103rile din Europa \u0219i America de Nord. Carta a proclamat sf\u00e2r\u0219itul \u201eerei confrunt\u0103rii \u0219i diviz\u0103rii Europe<\/em>i\u201d. Cei care au semnat Carta s-au angajat \u201ds\u0103 se ab\u021bin\u0103 de la amenin\u021barea sau utilizarea for\u021bei \u00eempotriva integrit\u0103\u021bii teritoriale sau a independen\u021bei politice a oric\u0103rui stat<\/em>\u201d \u0219i au subliniat \u201elibertatea statelor de a-\u0219i alege propriile aranjamente de securitate.<\/em>\u201d Carta de la Paris pentru Noua Europ\u0103 a fost actualizat\u0103 \u00een 1999, cu o Cart\u0103 pentru Securitatea Europei, care a fost semnat\u0103 la Istanbul <\/strong>de c\u0103tre SUA, Canada, 51 de state europene \u0219i post-sovietice \u0219i Uniunea European\u0103. Carta pentru Securitate European\u0103 \u201ereafirm\u0103 (a) dreptul inerent al fiec\u0103rui stat participant de a fi liber s\u0103-\u0219i aleag\u0103 sau s\u0103-\u0219i schimbe aranjamentele de securitate, inclusiv tratatele de alian\u021b\u0103<\/em>\u201d \u0219i de asemenea faptul c\u0103 niciun stat \u201enu poate considera nicio parte a zonei (europene) ca sfera sa de influen\u021b\u0103<\/em>\u201d. Acordul din 1999 a cerut, de asemenea, retragerea for\u021belor ruse de pe teritoriul Georgiei \u0219i Moldovei \u2013 un angajament pe care Moscova nu l-a \u00eendeplinit. Cele dou\u0103 acorduri au respins prin sinergia lor \u00eemp\u0103r\u021birea Europei \u00een dou\u0103 zone la fel ca \u00een perioada R\u0103zboiului Rece dar au respins \u0219i ideea iredentismului adic\u0103 a faptului c\u0103 o \u021bar\u0103 ar putea revendica orice teritoriu care \u00eei apar\u021binea anterior, unul dintre factorii motivatori ai celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. \u00cemi aduc aminte de o expresie a pre\u0219edintelui George H.W. Bush expresie care a rezumat stare de atunci: \u201eEuropa \u00eentreag\u0103, liber\u0103 \u0219i \u00een pace\u201d. La r\u00e2ndul s\u0103u primul pre\u0219edinte al Rusiei independente, Boris El\u021bin, a recunoscut leg\u0103tura dintre prosperitatea comun\u0103 \u0219i securitatea comun\u0103, iar \u00een 1990 a scris o scrisoare secretarului general al NATO \u00een care afirm\u0103 c\u0103 aderarea la NATO \u201ea fost un obiectiv politic pe termen lung<\/em>\u201d pentru Rusia [4]<\/a>. Succesorul s\u0103u, Vladimir Putin, a declarat c\u0103 a discutat despre posibilitatea ader\u0103rii la NATO la prima sa \u00eent\u00e2lnire cu pre\u0219edintele Clinton din 2000. \u00cens\u0103 odat\u0103 cu preluarea puterii \u00een 1999 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 2007 pre\u0219edintele Putin a descris NATO ca pe un vehicul care amenin\u021ba Rusia. \u00cen acel an, Putin a \u021binut un discurs la M\u00fcnchen [5]<\/a>, care i-a \u00eenfuriat pe americani \u0219i pe alia\u021bii lor. Discursul a ajuns s\u0103 fie cunoscut, mai ales \u00een Rusia, drept discursul de la Munchen un discurs care se \u00eenva\u021b\u0103 \u00een \u0219coli din Federa\u021bia Rus\u0103 la ora de istorie [6]<\/a>. Putin s-a opus public planurilor pentru scutul antirachet\u0103 al SUA \u00een Europa \u0219i i-a prezentat pre\u0219edintelui George W. Bush o contra-propunere la 7 iunie 2007, care a fost refuzat\u0103. Rusia \u0219i-a suspendat participarea la Tratatul privind for\u021bele armate conven\u021bionale din Europa la 11 decembrie 2007. Putin a deconectat Rusia la acel moment de Occident. condamn\u00e2nd NATO (de\u0219i nu i-a spus pe nume) drept un \u201einstrument vulgar menit s\u0103 promoveze interesele de politic\u0103 extern\u0103 ale uneia sau ale unui grup de \u021b\u0103ri<\/em>\u201d. \u00cen acela\u0219i discurs, el a subliniat \u00eens\u0103 c\u0103 Rusia dore\u0219te s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o parte a sistemului economic occidental \u0219i c\u0103 se va al\u0103tura Organiza\u021biei Mondiale a Comer\u021bului \u0219i va saluta investi\u021biile occidentale \u00een federa\u021bie. Se pare c\u0103 am fost la un pas de un nou R\u0103zboi Rece, de\u0219i oficiali americani a respins ideea. Pre\u0219edin\u021bi americani sunt concerta\u021bi pe Pivotul Asia \u0219i au l\u0103sat securitatea Europei europenilor dup\u0103 ce au experimentat cu Rusia lui Putin de la \u201dResetare lui Obama\u201d la sanc\u021biunile Congresului SUA din timpul administra\u021biei Trump. Caracteristicile anului 2008 se pare c\u0103 revin \u00een geopolitica momentului. \u0218i \u00een 2008 Ministerul de Externe al Rusiei a avut proiecte de tratat \u2013 unul cu NATO \u0219i cel\u0103lalt doar cu SUA \u2013 care tratau exact acelea\u0219i probleme ca acum. Actualul acord privind extinderea NATO folose\u0219te limbajul tratatului propus pentru prima dat\u0103 \u00een 2008. Dar cererea ca NATO s\u0103 \u00eenceteze cooperarea militar\u0103 cu \u021b\u0103rile de la grani\u021bele Rusiei dep\u0103\u0219e\u0219te cererea din 2008. \u00cen mod ironic, chiar dac\u0103 distrug ultimele r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale Cartei de la Istanbul, ambele propuneri ale Moscovei includ prevederi conform c\u0103rora poten\u021bialii semnatari \u201e\u00ee\u0219i reafirm\u0103\u2026 angajamentul fa\u021b\u0103 de scopurile \u0219i principiile Cartei pentru Securitate European\u0103 din 1999<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Cred ca a sosit momentul ca r\u0103spunsul Occidentului s\u0103 fie unul clar \u0219i r\u0103spicat care s\u0103 contracareze nara\u021biunea fals\u0103 a Rusiei despre securitate \u0219i s\u0103 reafirme principiile care au pus cap\u0103t R\u0103zboiului Rece. A sosit momentul nu pentru o renegociere a unui alt text obosit, ci pentru o reangajare fa\u021b\u0103 de principiile de securitate consacrate \u00een Car\u021bile de la Paris \u0219i Istanbul. Ce ar include acest lucru. Simplu: retragerea for\u021belor ruse din Georgia, Moldova \u0219i, mai recent, Ucraina!<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/a> \u201dPractic, primul volum din seria de caiete documente este dedicat sectorului energetic pentru c\u0103 nou\u0103 ni s-a relevat importan\u021ba strategic\u0103 a acestui sector nu numai \u00een ceea ce prive\u0219te contextul din Rom\u00e2nia, c\u00e2t mai ales \u00een ceea ce prive\u0219te viitorul Uniunii Europene. Practic, acum avem pe mas\u0103 acest proiect al Uniunii Energetice, care \u00eentruchipeaz\u0103 \u00eentreg demersul de integrare profund\u0103 c\u0103tre care se \u00eendreapt\u0103 statele membre ale UE. Sigur c\u0103 seria de caiete documentare are un obiectiv asumat de a duce \u00een zona practic\u0103, imediat aplicabil\u0103 de m\u0103suri concrete cadrul strategic sau de politici publice \u00een sens larg. \u00cen cazul energiei noi am v\u0103zut volumul de fa\u0163\u0103 ca o continuare fireasc\u0103 a strategiei na\u021bionale. E un fel de anex\u0103\u201d a declarat, pentru AGERPRES, Clara Volintiru. Volintiru a precizat c\u0103, \u00een cazul acestui volum, contributorii sunt o serie de practicieni cu experien\u021b\u0103 \u015fi expertiz\u0103 \u00een domeniul energetic, at\u00e2t din \u0163ar\u0103 c\u00e2t \u015fi din str\u0103in\u0103tate. Clara Volintiru \u0219i Marius Stoian au fost coordonatorii volumului.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a> \u201dTermenul de analfabetism func\u021bional a devenit tot mai popular \u00een ultimii ani \u00een Rom\u00e2nia. Publicul din Rom\u00e2nia a devenit mai con\u0219tient de acest fenomen \u00een special datorit\u0103 rezultatelor elevilor rom\u00e2ni la testele PISA. Aceste teste ne-au ar\u0103tat c\u0103 e\u0219antioanele de elevi rom\u00e2ni testate o dat\u0103 la 3 ani au performan\u021be semnificativ mai slabe dec\u00e2t elevii din alte \u021b\u0103ri din Uniunea European\u0103, iar rata analfabetismului func\u021bional din Rom\u00e2nia din ultimul deceniu s-a situat \u00eentre 40 \u0219i 45% (\u021bin\u00e2nd cont de varia\u021biile de conceptualizare \u0219i de marjele de eroare<\/em>)\u201d-G4Media 23 octombrie 2021<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a> \u201d\u00cen \u00eemprejur\u0103ri deosebit de grele, pa\u0219opti\u0219tii au dat dovad\u0103 de intransigen\u021b\u0103 \u015fi fermitate. Erau flexibili, dar nu \u015fi-au traficat niciodat\u0103 principiile. Ca s\u0103 le sus\u021bin\u0103, au fost dispu\u0219i s\u0103-\u015fi sacrifice, cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103, libertatea, cariera, confortul domestic. Kog\u0103lniceanu, Ghica sau B\u0103lcescu aveau aptitudini str\u0103lucite: cel dint\u00e2i ar fi putut ajunge, \u00eentre diverse altele (c\u0103ci era multiplu \u00eenzestrat), un romancier balzacian remarcabil, cel de-al doilea \u2014 un economist liberal de talie interna\u021bional\u0103, cel de-al treilea \u2014 un mare istoric. \u00cen loc de \u00eemplinirea personal\u0103, au ales o existen\u021b\u0103 plin\u0103 de riscuri, devotat\u0103 trup \u015fi suflet \u201ecauzei\u201c.<\/em><\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a> \u201dSOVIET DISARRAY; Yeltsin Says Russia Seeks to Join NATO\u201d-New York Times 21 decembrie 1991 de Thomas L. Friedman<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/a> FEBRUARY 10, 2007 Reuters- \u201dPutin says U.S. wants to dominate world\u201d de Louis Charbonneau<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/a>Printre discursurile lui Putin despre securitatea continentului amintesc: Discursul despre Crimeea din 18 martie 2014; Discursul lui PutIn de Valdai la Soci din octombrie 2014 \u0219i discursul de la ONU din 28 septembrie 2015.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Urmeaz\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 plin\u0103 de evenimente referitoare la securitatea Europei. Vineri a avut loc la sediul NATO o \u00eent\u00e2lnire \u00eentre mini\u0219trii de externe din \u021b\u0103rile aliate prezidat\u0103 de secretarul general NATO. Reuniunea a avut loc \u00eenaintea unei serii de angajamente diplomatice cu Rusia, inclusiv o reuniune a Consiliului NATO-Rusia din 12 ianuarie. Secretarul general Jens Stoltenberg a spus: \u201eSuntem \u00eentotdeauna gata s\u0103 ascult\u0103m preocup\u0103rile Rusiei, iar NATO va depune toate eforturile pentru a g\u0103si o cale politic\u0103 de urmat. Dar pentru ca dialogul s\u0103 fie semnificativ, trebuie s\u0103 abordeze \u0219i preocup\u0103rile de lung\u0103 durat\u0103 ale Alia\u021bilor cu privire la ac\u021biunile Rusiei. Trebuie s\u0103 se bazeze pe principiile de baz\u0103 ale […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":6317,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,21,6],"tags":[],"class_list":["post-6305","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-europarusia","category-regiuni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6305"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6305"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6305\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6314,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6305\/revisions\/6314"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6317"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6305"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6305"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6305"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}