{"id":6332,"date":"2022-01-16T08:10:00","date_gmt":"2022-01-16T06:10:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.cass-ro.org\/?p=6332"},"modified":"2022-01-24T19:39:50","modified_gmt":"2022-01-24T17:39:50","slug":"armele-laser-devin-realitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/armele-laser-devin-realitate\/","title":{"rendered":"Armele laser devin realitate!"},"content":{"rendered":"\n

Stryker-Guradian- blindatul de lupta al Trupelor de Uscat Americane<\/strong><\/h4>\n\n\n\n

Primele ma\u0219ini de lupt\u0103 ale infanteriei americane, Stryker, dotate cu arme laser de 50 de kilowa\u021bi sunt gata de livrare. ICV (Infantry Carrier Vehicle) Stryker este o familie de vehicule de lupt\u0103 blindate cu opt ro\u021bi derivate din LAV III canadian. Vehiculele Stryker sunt produse de General Dynamics Land Systems pentru armata Statelor Unite. Are trac\u021biune integral\u0103 (8\u00d74) dar poate fi comutat\u0103 la trac\u021biune integral\u0103 (8\u00d78). Vehiculul poart\u0103 numele a doi solda\u021bi americani ne\u00eenrudi\u021bi care au primit postum medalia de onoare: soldatul Stuart S. Stryker, care a murit \u00een al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u0219i specialistul patru Robert F. Stryker, care a murit \u00een r\u0103zboiul din Vietnam [1]<\/a>. Programul Stryker a avut probleme financiare \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput. \u00cen 2002, programul s-a confruntat cu critici din partea parlamentarilor din Congresul SUA, inclusiv a fostului congresmen Newt Gingrich, pre\u0219edintele Camerei Reprezentan\u021bilor, pentru costurile extrem de ridicate. Atunci s-a pus problema \u00eenfiin\u021b\u0103ri a 6 brig\u0103zi dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 datorit\u0103 economiilor s-a renun\u021bat la 3 \u0219i s-a f\u0103cut o economie de 4,5 miliarde USD. \u00cen propunerea de buget a Departamentului Ap\u0103r\u0103rii pentru anul fiscal 2004, Secretarul Ap\u0103r\u0103rii, Donald Rumsfeld, a am\u00e2nat o decizie cu privire la dou\u0103 brig\u0103zi suplimentare p\u00e2n\u0103 \u00een iulie 2003. \u00centre timp armata a preg\u0103tit Stryker-ul pentru capacitatea opera\u021bional\u0103 ini\u021bial\u0103 la Baza militar\u0103 Fort Polk. \u00cen noiembrie 2003, 311 vehicule Stryker au fost desf\u0103\u0219urate \u00een r\u0103zboiul din Irak, unde au avut succes. Ele au fost folosite \u00een roluri de contrainsurgen\u021b\u0103 pentru care exista o nevoie acut\u0103 de mijloace mobile care s\u0103 protejeze deplasarea trupelor \u00een raioanele de lupt\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Tunul cu laser de pe Stryker<\/strong><\/h4>\n\n\n\n

Primele vehicule echipate cu sistem de lovire de timp laser vor fi livrate anul acesta \u00een toamn\u0103 la Baza militar\u0103 Fort Sill [2]<\/a>, Oklahoma, pentru instruire. Misiunea Bazei militare de la Fort Sill este s\u0103 antreneze artileri\u0219ti americani. Armata \u0219i-a numit sistemul de ap\u0103rare aerian\u0103 cu raz\u0103 scurt\u0103 de ac\u021biune \u0219i cu folosire de energie laser direc\u021bionat\u0103 \u201eGuardian\u201d. Sistemul este de timp SHORAD, iar \u00eempreun\u0103 cu viitorul sistem Interim Maneuver Short-Range Air Defense \u2013 acesta din urma echipat cu arme clasice \u2013 au ca misiune protec\u021bia diviziilor sau a brig\u0103zilor \u00eempotriva amenin\u021b\u0103rilor aeriene (sisteme aeriene f\u0103r\u0103 pilot \u2013 UAV, aeronave pilotate, rachete, proiectile de artilerie). Armata Rom\u00e2n\u0103 va cheltui circa 2,7 miliarde de euro pentru un nou sistem anti-aerian de rachete pentru raz\u0103 scurt\u0103 \u0219i foarte scurt\u0103 SHORAD \u0219i VSHORAD, o nou\u0103 capabilitate care s\u0103 completeze sistemul Patriot recent achizi\u021bionat \u0219i care este pentru protec\u021bia pe raz\u0103 lung\u0103. Sistemele VSHORAD\/SHORAD sunt folosite, mai ales prin mobilitatea lor, pentru ap\u0103rarea aerian\u0103 a unui obiectiv, a unei unit\u0103\u021bi sau pentru ap\u0103rarea \u00een teren, iar Rom\u00e2nia \u00een momentul de fa\u021b\u0103 st\u0103 deficitar la acest capitol [3]<\/a>. Dup\u0103 ce a testat primul s\u0103u prototip \u00een prim\u0103vara anului trecut la White Sands Missile Range, New Mexico, \u00eempotriva sistemelor de avioane f\u0103r\u0103 pilot, rachetelor, proiectilelor de artilerie \u0219i de mortiere, serviciul inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 efectueze mai multe teste luna aceasta, a\u0219a cum a declarat generalul locotenent L. Neil Thurgood la un eveniment din 12 ianuarie g\u0103zduit de Centrul pentru Studii Strategice \u0219i Interna\u021bionale. Armata SUA a atribuit pentru prima dat\u0103 un contract, de tipul acesta, la jum\u0103tatea anului 2019 c\u0103tre Kord Technologies, o subsidiar\u0103 a KBR, pentru a servi ca antreprenor principal pentru primul set de prototipuri. Ulterior, Kord a acordat subcontracte Northrop Grumman \u0219i Raytheon Technologies pentru a concura \u00een furnizarea modulului laser. Jurnalistul Jen Judson a scris \u00een Defense New c\u0103 \u201dacest\u0103 competi\u021bia a fost destinat\u0103 s\u0103 se finalizeze cu o repriz\u0103 \u00eentre echipele companiilor respective. Kord \u0219i armata urmau s\u0103 cad\u0103 de acord asupra unui c\u00e2\u0219tig\u0103tor \u0219i s\u0103 continue cu integrarea modulului laser ales pe \u00eenc\u0103 trei Stryker pentru a face un pluton de sisteme SHORAD capabile de a furniza lovituri laser. Dar Northrop a avut probleme cu sistemul de management al energiei furnizat de Kord atunci c\u00e2nd a fost integrat cu sistemul s\u0103u \u0219i un incendiu a izbucnit \u00een timpul test\u0103rii la sf\u00e2r\u0219itul anului trecut, 2021. Problemele au persistat \u00een noul an, iar Northrop a renun\u021bat \u00eenainte de demonstra\u021bie. Echipa Raytheon a continuat s\u0103-\u0219i demonstreze sistemul, iar Armata a ales s\u0103 continue cu acel prototip. Compania a primit un contract de 123 de milioane de dolari pentru furnizarea armei laser<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Se a\u0219teapt\u0103 ca armata s\u0103 redeschid\u0103 competi\u021bia deoarece sistemul este considerat critic \u00een opera\u021biunile viitoare \u00eempotriva amenin\u021b\u0103rilor sistemelor f\u0103r\u0103 pilot (UAV). Lockheed Martin a anun\u021bat la conferin\u021ba anual\u0103 a Asocia\u021biei Armatei SUA din octombrie anul trecut, 2021, c\u0103 va concura dac\u0103 armata va avansa cu o nou\u0103 competi\u021bie anul viitor adic\u0103 \u00een 2022. Lu\u00e2ndu-\u0219i experien\u021ba din alte programe de arme laser \u2013 inclusiv arma laser aeropurtat\u0103 pentru For\u021bele Aeriene \u0219i un laser de 300 de kilowa\u021bi \u00een curs de dezvoltare pentru capacitatea de protec\u021bie, care s\u0103 neutralizeze inclusiv \u021binte de mare viteza ce au ultima parte a traiectoriei, puternic descendent\u0103 \u2013 firma Lockheed s-a angajat \u00een competi\u021bie. Sistemul Lockheed poart\u0103 numele de \u201dIndirect Fire Protection Capability-High Energy Laser\u201d (IFPC), fiind un produs al unei echipe Dynetics \u2013 Lockheed care dezvolt\u0103 tehnologia laser \u00eentr-o ofert\u0103 pe care o nume\u0219te DEIMOS.<\/p>\n\n\n\n

Echipa comun\u0103 Dynetics-Lockheed este programat\u0103 s\u0103 livreze un demonstrator de tehnologie laser de \u00eenalt\u0103 energie IFPC \u00een anul fiscal 2022 iar patru prototipuri vor fi disponibile la sf\u00e2r\u0219itul anului fiscal 2024.<\/p>\n\n\n\n

Au chinezii arme laser opera\u021bionale?<\/strong><\/h4>\n\n\n\n

Dup\u0103 zeci de ani de cercetare \u0219i dezvoltare armele cu energie direc\u021bionat\u0103, inclusiv laserele, sunt \u00eenc\u0103 \u00een stadiu experimental \u0219i r\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut dac\u0103 sau c\u00e2nd vor fi dislocate ca arme militare practice, de \u00eenalt\u0103 performan\u021b\u0103. Marina SUA a desf\u0103\u0219urat prima arm\u0103 cu laser de \u00eenalt\u0103 energie, cunoscut\u0103 sub numele de LaWS, pe transportorul amfibiu clasa Austin, USS Ponce, \u00een 2014, cu o putere raportat\u0103 de 30 de kilowa\u021bi. Laserele militare tind s\u0103 fie pozi\u021bionate \u00eentre 30 \u0219i 100 kilowa\u021bi. Aceste puteri permit lovirea dronelor la distan\u021be \u0219i altitudini mici \u00eenlocuind sisteme SHORAD. China a realizat un nou sistem de arme de ap\u0103rare cu laser capabil s\u0103 intercepteze \u021binte aeriene. Sistemul de arme de ap\u0103rare cu laser LW-30 chinezesc folose\u0219te un laser de \u00eenalt\u0103 energie cu emisie direc\u021bional\u0103 pentru a intercepta mai multe tipuri de \u021binte aeriene, cum ar fi drone, bombe ghidate \u0219i proiectile de mortiere. LW-30 este un complex bazat pe dou\u0103 camioane. Laserul de lupt\u0103 \u00een sine este amplasat pe unul, iar sistemul de radioloca\u021bie pentru detectarea \u021bintelor aeriene este plasat pe cel\u0103lalt. Conform specifica\u021biilor publicate, instala\u021bia laser este capabil\u0103 s\u0103 loveasc\u0103 \u021binte la o distan\u021b\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 25 km.<\/p>\n\n\n\n

Armele laser asigur\u0103 o list\u0103 inepuizabil\u0103 de aplica\u021bii<\/strong><\/h4>\n\n\n\n

Armata SUA inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 prezinte anul acesta prototipul unei arme laser de 300 de kilowa\u021bi. General Atomics Electromagnetic Systems (GA-EMS) \u0219i Boeing construiesc dispozitivul, care are dimensiunea unui container de transport \u0219i este montat pe un camion greu. \u201eArma laser compact\u0103 \u0219i de mare putere\u2026 va produce o putere letal\u0103 mai mare dec\u00e2t orice produs p\u00e2n\u0103 acum\u201d<\/em>, a declarat Scott Forney, pre\u0219edintele GA-EMS, \u00eentr-un comunicat publicat \u00eentr-o revista de specialitate [4]<\/a>. Acest tip de laser poate angaja mai multe \u021binte \u00eentr-o succesiune rapid\u0103. Capabilit\u0103\u021bile laserului vor permite s\u0103 se apere \u00eempotriva rachetelor balistice \u0219i de croazier\u0103, precum \u0219i a dronelor, aeronavelor \u0219i elicopterelor.<\/p>\n\n\n\n

Armele cu laser sunt arme de precizie. La o putere redus\u0103, de exemplu, pot orbi optoelectronica de pe tehnica de lupt\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t utilizatorii s\u0103 nu mai \u201evad\u0103\u201d c\u00e2mpul tactic. La niveluri de putere mai mari, laserele pot t\u0103ia sau p\u0103trunde \u00een structuri. Acesta poate fi folosit, de exemplu, pentru a distruge muni\u021bii sau a neutraliza sistemele aeriene f\u0103r\u0103 pilot. Lista de aplica\u021bii poate fi nelimitat\u0103. \u00cen clasa de p\u00e2n\u0103 la 20 kW, optoelectronica de pe sistemele de lupt\u0103 poate fi neutralizat\u0103 la o distan\u021b\u0103 de cinci p\u00e2n\u0103 la zece kilometri. S-a experimenta inclusiv \u00een Europa lovirea avioanelor \u0219i a UAV-urilor. S-a dovedit c\u0103 se pot combate avioanele \u0219i UAV-urile la o distan\u021b\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 3 km. Se pot face inofensive muni\u021biile de calibru pe o distan\u021b\u0103 de p\u00e2n\u0103 la doi kilometri. Dac\u0103 ne g\u00e2ndim la combaterea obuzelor de mortier, vorbim de clasa de putere de 100 kW, iar pentru a combate aeronavele trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim la o clas\u0103 de putere semnificativ peste 120 kW, pentru c\u0103 trebuie s\u0103 ne asum\u0103m distan\u021be de patru kilometri \u0219i mai mult. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd dorim s\u0103 lovim o \u021bint\u0103 trebuie s\u0103 o luam ca un scenariu individual. Teoretic, desigur, ai putea neutraliza o aeronav\u0103 cu un laser de putere mai mic\u0103 \u2013 s\u0103 zicem 20 kW \u2013 dar trebuie s\u0103 \u021bii fasciculul pe \u021bint\u0103 mai mult dec\u00e2t este realist pentru obiectele care zboar\u0103 rapid. Scopul dezvoltatorilor de arme este s\u0103 integreze un sistem de arme cu laser \u00een vehiculele utilizate \u00een prezent \u0219i care s\u0103 aib\u0103 o putere energetic\u0103 mare. Europeni au f\u0103cut aceast\u0103 demonstra\u021bie cu un laser de 10 kW pentru un vehicul de transport blindat Boxer prezentat la t\u00e2rgul comercial IDEX de la Abu Dhabi de Rheinmetall Defence. Singura problem\u0103 este generarea de putere a laserului. Cu alte cuvinte: pentru a genera 1 kW de putere laser avem nevoie de 3 kW de putere electric\u0103. Motoarele montate ast\u0103zi pe autovehicule produc de obicei \u00eentre 80 \u0219i 100 kW \u0219i pot genera curent electric pentru o putere laser de 20kW. Acum liderii din Pentagon sunt din ce \u00een ce mai interesa\u021bi de laserele cu impulsuri ultrascurte (USPL). Acestea produc fascicule de putere inimaginabil de mare, trase pentru o mic\u0103 frac\u021biune de secund\u0103, vaporiz\u00e2nd suprafa\u021ba lovit\u0103. Natura intens\u0103 a fasciculelor USPL \u2013 un trilion de wa\u021bi aprin\u0219i pentru cvadrilioane dintr-o secund\u0103 \u2013 ofer\u0103 at\u00e2t beneficii, c\u00e2t \u0219i obstacole. \u201d\u00cen timp ce fasciculele cu und\u0103 continu\u0103 din clasa kilowa\u021bi devin mai difuze pe m\u0103sur\u0103 ce trec prin atmosfer\u0103, un fascicul USPL mult mai intens descompune moleculele \u0219i ionizeaz\u0103 atomii de azot \u0219i oxigen. Acest lucru creeaz\u0103 un fel de canal de plasm\u0103 care men\u021bine fasciculul concentrat \u0219i eficient pe un interval mai lung<\/em>\u201d-scrie Joe Shepherd de la Booz Allen Hamilton. Statele Unite au fost\/sunt un lider \u00een cercetarea energiei direc\u021bionate de zeci de ani. Primul laser petawatt din lume a fost dezvoltat la National Ignition Facility, iar Departamentul de Energie a sponsorizat dezvoltarea USPL la Lawrence Berkeley National Laboratory. Dar o mare parte din cre\u0219terea actual\u0103 a cercet\u0103rii \u0219i dezvolt\u0103rii USPL are loc \u00een Europa \u00een acest moment, cu consor\u021biul ELI de centre de cercetare, \u0219i \u00een Asia, cu un nou centru laser de mai mul\u021bi petawatt [5]<\/a>, deschis \u00een Shanghai. Laserul de la M\u0103gurele, proiect cofinan\u021bat din fonduri europene cu 311 milioane de euro, a atins, se pare, 10 petawatts, cea mai mare putere din lume. Meritul pentru c\u0103 laserul func\u021bioneaz\u0103 apar\u021bine \u00een cea mai mare parte francezilor de la firma THALES, care au livrat laserul \u0219i l-a f\u0103cut func\u021bional. Dar, e \u0219i meritul rom\u00e2nilor care l-au montat pe platforma de la M\u0103gurele. Cam at\u00e2t avem de spus la ora actual\u0103. Ba mai este ceva, o glum\u0103 veche \u00een cercurile ap\u0103r\u0103rii c\u0103 armele laser sunt tehnologia viitorului \u0219i vor fi \u00eentotdeauna<\/em>. Dar pentru planificatorii Pentagonului \u0219i cei de la Beijing, visul capacit\u0103\u021bilor energetice direc\u021bionate pare, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 treac\u0103 la realitate.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/a> Defense News ianuarie 2022<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a> Fortul a fost construit \u00een timpul r\u0103zboaielor indiene. Este desemnat ca un reper istoric na\u021bional al SUA \u0219i serve\u0219te ca re\u0219edin\u021b\u0103 al \u0219colii de artilerie de c\u00e2mp al armatei Statelor Unite, precum \u0219i ca loca\u021bie al Corpului Marin pentru \u0219coala MOS (Military Occupational Specialty) de artilerie de c\u00e2mp, \u0219coala de artilerie de ap\u0103rare aerian\u0103 a armatei Statelor Unite, cea de-a 31-a Brigad\u0103 artilerie de ap\u0103rare aerian\u0103 \u0219i Brigada \u0219i Brigada 75 Artilerie de c\u00e2mp. Fort Sill este, de asemenea, una dintre cele patru loca\u021bii pentru antrenamentul de lupt\u0103 de baz\u0103 ale armatei americane. A jucat un rol semnificativ \u00een fiecare conflict major american din 1869.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a> Rom\u00e2nia se \u00eendrept\u0103 spre cump\u0103rarea sistemului Norwegian\/National Advanced Surface to Air Missile System sau NASAMS un sistem dezvoltat de c\u0103tre norvegienii de la Kongsberg \u00eempreun\u0103 cu americanii de la Raytheon la finele anilor \u201990 \u0219i aflat \u00een prezent \u00een dotarea a zece state din lume, printre care Statele Unite, Norvegia, Olanda, Finlanda, Lituania sau Spania. Sistemul NASAMS este de altfel sistemul cu care SUA protejeaz\u0103 spa\u021biul aerian de deasupra capitalei Washington DC. Sistemul folose\u0219te un centru de control al focului (FDC \u2013 Fire Distribution Center) care are un mare avantaj c\u0103 poate gestiona at\u00e2t sistemul NASAMS, c\u00e2t \u0219i sistemul HAWK de\u021binut de Rom\u00e2nia, dar \u0219i sisteme de baterii de coast\u0103 cu rachete antinav\u0103 NSM, a\u0219a cum va achizi\u021biona Rom\u00e2nia \u00een viitorul foarte apropiat. Sistemul NASAMS mai presupune \u0219i un radar activ 3D Raytheon AN\/MPQ-64F1 Sentinel, un sistem pasiv electro-optic \u0219i cu senzori \u00een infraro\u0219u, precum \u0219i unul sau mai multe lansatoare multiple ce permite folosirea mai multor tipuri de rachete. Sistemul se bazeaz\u0103 pe rachetele dezvoltate de Raytheon: AIM-120 AMRAAM (ghidare radar), AMRAAM ER (Extended Range) \u0219i AIM-9X Sidewinder Block II (ghidare \u00een infra ro\u0219u).<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a> \u201dUS Army will test its most powerful laser weapon ever next year\u201d Lasers are currently used to shoot down small drones, but a more powerful weapon could take on larger targets-New Scientist 2021<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/a> Un conductor electric absoarbe o putere electric\u0103 de 1 W, atunci c\u00e2nd este str\u0103b\u0103tut de un curent electric de 1 amper la o tensiune de 1 volt. 1PW= 1015 <\/sup>W<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Stryker-Guradian- blindatul de lupta al Trupelor de Uscat Americane Primele ma\u0219ini de lupt\u0103 ale infanteriei americane, Stryker, dotate cu arme laser de 50 de kilowa\u021bi sunt gata de livrare. ICV (Infantry Carrier Vehicle) Stryker este o familie de vehicule de lupt\u0103 blindate cu opt ro\u021bi derivate din LAV III canadian. Vehiculele Stryker sunt produse de General Dynamics Land Systems pentru armata Statelor Unite. Are trac\u021biune integral\u0103 (8\u00d74) dar poate fi comutat\u0103 la trac\u021biune integral\u0103 (8\u00d78). Vehiculul poart\u0103 numele a doi solda\u021bi americani ne\u00eenrudi\u021bi care au primit postum medalia de onoare: soldatul Stuart S. Stryker, care a murit \u00een al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u0219i specialistul patru Robert F. Stryker, care a […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":6335,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,1,6],"tags":[],"class_list":["post-6332","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-general-2","category-regiuni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6332"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6332"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6332\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6342,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6332\/revisions\/6342"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6335"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6332"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6332"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6332"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}