{"id":6359,"date":"2022-02-06T21:51:22","date_gmt":"2022-02-06T19:51:22","guid":{"rendered":"https:\/\/www.cass-ro.org\/?p=6359"},"modified":"2022-02-06T22:16:12","modified_gmt":"2022-02-06T20:16:12","slug":"vin-americanii-brigada-stryker-cu-deviza-toujours-pret-intotdeauna-pregatiti-in-drum-spre-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/vin-americanii-brigada-stryker-cu-deviza-toujours-pret-intotdeauna-pregatiti-in-drum-spre-romania\/","title":{"rendered":"Vin americanii! Brigada Stryker cu deviza \u201eToujours Pret\u201d! (\u00centotdeauna preg\u0103ti\u021bi) \u00een drum spre Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"\n<p>Bine ca suntem \u00een NATO. Este pentru prima dat\u0103 \u00een istorie c\u00e2nd avem garan\u021bii solide de ap\u0103rare a \u021b\u0103rii at\u00e2t de la NATO c\u00e2t \u0219i de la partenerii strategici americani. Cei mai \u00een varst\u0103 m\u0103 vor contrazice vorbind de 1968, c\u00e2nd chinezii ne-au garantat libertatea. Premierul chinez de atunci, Ciu Enlai, a venit personal la Ambasada Rom\u00e2niei la Beijing (de\u0219i \u00een program era ministrul de externe chinez), cu prilejul zilei de 23 august \u0219i a garant libertatea Rom\u00e2nie \u00een fa\u021ba ambasadorilor prezen\u021bi, adic\u0103 a celor care au mai r\u0103mas dup\u0103 ce ambasadorul sovietic \u0219i-a luat juc\u0103riile \u0219i colegii sociali\u0219ti \u0219i a plecat. Au fost condu\u0219i c\u0103tre poart\u0103 de ata\u0219atul militar rom\u00e2n. Ca s\u0103 nu r\u0103t\u0103ceasc\u0103 drumul!<\/p>\n\n\n\n<p>Evolu\u021biile militare \u00een estul Europei datorate crizei din Ucraina continu\u0103. Pentagonul va trimite 2000 de militari \u00een Polonia \u0219i al\u021bi 1000 de militari \u00een Rom\u00e2nia. Toate aceste opera\u021biuni sunt sub steag NATO (se deruleaz\u0103 conform planurilor opera\u021bionale deja elaborate pentru un caz de criz\u0103) \u0219i se al\u0103tur\u0103 trimiterii de echipamente militare nave \u0219i avioane din \u021b\u0103rile Occidentale aliate \u00een toate \u021b\u0103rile din flancul estic. Majoritatea trupelor sunt americane pentru c\u0103 America este garantul securit\u0103\u021bii europene. La apogeul desf\u0103\u0219ur\u0103rii trupelor americane dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1950, \u00een Europa erau aproximativ 430000 de solda\u021bi (trei divizii SUA), sta\u021biona\u021bi \u00een locuri precum Germania de Vest \u0219i Marea Britanie.<ins><\/ins><\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen 1989, la finele R\u0103zboiului Rece, Statele Unite aveau 248621 de trupe permanente sta\u021bionate \u00een Germania de Vest, 27639 \u00een Regatul Unit, 15706 \u00een Italia \u0219i 3382 \u00een Grecia. P\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 2021, num\u0103rul trupelor a sc\u0103zut, prin retragerile succesive ordonate de pre\u0219edin\u021bii Bush, Obama \u0219i Trump, la 35457 \u00een Germania, 9563 \u00een Regatul Unit, 12434 \u00een Italia \u0219i 429 \u00een Grecia. Totul s-a derulat \u00een jurul amenin\u021b\u0103rilor sovietice \u0219i apoi ale celor ruse\u0219ti, amenin\u021b\u0103ri ciclice. Astfel acum Rusia a tras o nou\u0103 Cortin\u0103 de fier pe flancul estic de la Marea Baltic\u0103 la Marea Neagr\u0103 precedenta fiind \u00een mijlocul Europei pe coridorul german Fulda.<\/p>\n\n\n\n<p>Cei 1000 de militari americani sunt deja disloca\u021bi \u00een Germania iar acum se \u00eendreapt\u0103 spre Rom\u00e2nia (Regimentul 2 de Cavalerie -Dragoons- are cartierul general \u00een Rose Barracks din Vilseck, Germania). Unitatea mecanizat\u0103 de ma\u0219ini blindate Stryker ac\u0103rei deviza este \u201e<em>Toujours Pret<\/em>\u201d va suplimenta cei 900 de militari afla\u021bi la Baza Mihail Kog\u0103lniceanu. Este unitatea ca \u00een 2017 a m\u0103r\u0219\u0103luit prin Europa de la est la vest \u0219i a participat la exerci\u021biul Saber Guardian, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia, cu circa 820 de militari \u0219i 222 vehicule.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen Rom\u00e2nia mai sunt 4000 de militari NATO \u00een diferite pozi\u021bii militare, disloca\u021bi pe teritoriul \u021b\u0103rii \u00een special la Brigada Multina\u021bional\u0103 Sud-Est de la Craiova. Comandamentul Brig\u0103zii Multina\u021bionale Sud-Est de la Craiova are misiunea de a asigura comanda \u015fi controlul unei opera\u021bii NATO de tip Articol 5 \u2013 ap\u0103rare colectiv\u0103 \u2013 de nivel brigad\u0103, pentru a contribui la securitatea teritorial\u0103 \u015fi a popula\u021biei din sud-estul continentului european. Pre\u0219edintele Biden a aprobat disloc\u0103rile de trupe americane \u00een estul Europei ceea ce denot\u0103 ca America \u00eenc\u0103 se ocup\u0103 de securitatea \u021b\u0103rilor europene de a pivotat \u00een Indo-Pacific cu toate for\u021bele. <em>\u00cen acela\u0219i timp Kremlinul, care \u00eenc\u0103 urmeaz\u0103 calea diplomatic\u0103, a anun\u021bat pe 2 februarie c\u0103 va da detalii c\u00e2nd \u015fi dac\u0103 \u0219eful statului rus Vladimir Putin va discuta cu premierul britanic Boris Johnson \u015fi c\u0103 pre\u015fedintele Rusiei este dispus s\u0103 discute cu oricine, inclusiv cu cei \u201dde-a dreptul deruta\u021bi\u201d<\/em>, a\u0219a cum transmite Reuters.<\/p>\n\n\n\n<p>Este o deruta \u00eentre liderii europeni? Se pare c\u0103 da. \u00ce\u021bi vine s\u0103 r\u00e2zi c\u00e2nd vezi Kremlinul la butoanele geopolitici europene. Politicieni de rang \u00eenalt din Marea Britanie Polonia \u0219i Olanda au vizitat Ucraina pentru un dialog cu pre\u0219edintele Zelenski \u00een timp ce acesta a l\u0103ud\u0103 sprijinul acordat de Occident \u0219i critica declara\u021biile lui Biden. Frica europenilor nu se rezuma la criza ucrainean\u0103. Ea se refer\u0103 la re\u00eemp\u0103r\u021birea zonelor de influen\u021b\u0103 \u00een Europa \u0219i la recalibrare for\u021belor militare ale NATO \u0219i ale Federa\u021biei Ruse. \u00cen criza ucrainean\u0103 raportul for\u021belor militare a\u0219ezate fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 este de 9 la 1 pentru Rusia. Nu mai vorbim de raportul de echipamente militare care este net defavorabil ucrainenilor. Dovezile despre inten\u021bia aparent\u0103 a lui Vladimir Putin de a reinvada Ucraina sunt destul de cunoscute. Ele au fost devoalate de \u00eenal\u021bi oficiali de la Washington \u0219i Londra \u00een ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de\u0219i \u00een ultimele zile pre\u0219edintele Ucrainei a acuzat vestul de provocare a ru\u0219ilor. Nu cuva el a fost ales de cet\u0103\u021benii ucraineni s\u0103 fac\u0103 pace la grani\u021ba cu Federa\u021bia Rus\u0103? \u00cen esen\u021b\u0103, Putin vrea s\u0103 supun\u0103 Ucraina odat\u0103 pentru totdeauna. Rusia \u00eencearc\u0103 s\u0103 transforme Ucraina \u00eentr-o zon\u0103 tampon cu suveranitate limitat\u0103 pentru a se proteja \u00eempotriva extinderii NATO \u0219i a presupuselor invad\u0103ri str\u0103ine. Obiectivul strategic minim al Moscovei este implementarea deplin\u0103 \u0219i cuprinz\u0103toare acordurilor de la Minsk 2 de la crearea unui \u201estatut special pentru Donbas\u201d p\u00e2n\u0103 la federalizarea \u021b\u0103rii, precum \u0219i a solicit\u0103rii \u201eniciun angajament de aderare\u201d din partea NATO pentru Ucraina \u0219i Georgia. Oportunitatea este dat\u0103 de Pivotul Asia pentru America \u0219i lipsa unei triade de conducere a Europei.<\/p>\n\n\n\n<h4 class=\"wp-block-heading\" id=\"nu-putem-suna-intotdeauna-la-u\u0219a-biroului-oval-cand-exista-probleme-in-cartierul-nostru-jaap-de-hopp-schefer\"><strong><em>\u201e\u2026Nu putem suna \u00eentotdeauna la u\u0219a Biroului Oval c\u00e2nd exist\u0103 probleme \u00een cartierul nostru<\/em><\/strong><strong>?\u201d \u2013 Jaap de Hopp Schefer<\/strong><\/h4>\n\n\n\n<p>Declara\u021bii fostul secretar general NATO, Jaap de Hoop Scheffer sunt explicite pentru situa\u021bia actual\u0103. El a spus ca Europei \u00eei lipse\u0219te un consens cu privire la politica fa\u021b\u0103 de Rusia \u0219i s-a pronun\u021bat \u00een favoarea binomului Fran\u021ba-Germania care trebuie s\u0103-\u0219i asume un rol de lider \u00een politica european\u0103 de ap\u0103rare-argument\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp c\u0103 Regatul Unit nu poate fi trecut cu vederea. El sus\u021bine: \u201e<em>Ar trebui ca Europa s\u0103 realizeze \u00een sf\u00e2r\u0219it c\u0103 nu putem suna \u00eentotdeauna la u\u0219a Biroului Oval c\u00e2nd exist\u0103 probleme \u00een cartierul nostru<\/em>?\u201d Despre aceasta, fostul lider NATO a mai spus: \u201e<em>Macron are mare dreptate<\/em>\u201d(n.A.G. \u00een ceea ce priveste autonomia strategica \u0219i armata european\u0103). C\u00e2t prive\u0219te Berlinul Scheffer a spus c\u0103 este timid poate \u0219i din motive istorice, \u201e<em>exist\u0103 mult\u0103 neutralitate \u00een ADN-ul Germaniei<\/em>\u201d. Fostul lider NATO a apreciat importan\u021ba Regatului Unit atunci c\u00e2nd vine vorba de aspira\u021biile de ap\u0103rare ale Europei: \u201e<em>Dac\u0103 vrem s\u0103 proiect\u0103m hard power ca europeni, unde am fi f\u0103r\u0103 Marea Britanie? Nic\u0103ieri<\/em>.\u201d \u00cen concluzie el a men\u021bionat c\u0103 de\u0219i \u201e<em>Afganistanul a fost cum a fost, SUA r\u0103m\u00e2ne grantul securit\u0103\u021bii europene<\/em>\u201d. El a mai spus c\u0103 trebuie s\u0103 g\u00e2ndim, ca europeni, la o posibil\u0103 \u00eentoarcerea lui Donald Trump sau a unei clone a lui la Casa Alb\u0103. Apelul la o politic\u0103 ra\u021bional\u0103 este evident. Europa a beneficiat ani la r\u00e2nd de umbrela de securitate a SUA sub care democra\u021biile occidentale \u0219i cele central \u0219i est europene, \u00een ultimii 30 de ani, s-au dezvoltat \u0219i au prosperat. Putin a scos s\u0103biile pe mas\u0103 \u0219i vrea s\u0103 re\u00eentoarc\u0103 geopolitica european\u0103 \u00eenainte de 1997 la un nou R\u0103zboi Rece.<\/p>\n\n\n\n<h4 class=\"wp-block-heading\" id=\"ve\u0219ti-bune-\u0219i-ve\u0219ti-rele\"><strong>Ve\u0219ti bune \u0219i ve\u0219ti rele!<\/strong><\/h4>\n\n\n\n<p>Ce nu se \u00een\u021belege? Vad c\u0103 apar \u00een mass media tot felul de domni\u0219oare care ne explic\u0103 cum va ataca Putin \u0219i cum trebuie s\u0103 r\u0103spundem noi. Mai s\u0103 fie! Dar fetele astea nu au nici cele mai elementare elemente de art\u0103 militar\u0103, nu mai vorbesc de elemente de geopolitic\u0103. Nu se \u00een\u021belege c\u0103 se face o nou\u0103 re\u00eemp\u0103r\u021bire a sferelor de influen\u021b\u0103 sau oare a\u0219tepta\u021bi ca Blinken \u0219i Lavrov s\u0103 ias\u0103 de man\u0103 \u0219i s\u0103 spun\u0103 acest lucru? Xi a ordonat cel mai mare raid aviatic asupra Taiwanului acum o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Probabil \u00een cinstea deschiderii Jocurilor Olimpice de Iarn\u0103. Noroc c\u0103 mai avem \u0219i ve\u0219ti bune. Pescarii irlandezi, care de\u0219i nu sunt \u00een NATO, \u00eembl\u00e2nzesc ursul rus. C\u00e2nd ministrul irlandez de externe Simon Coveney \u0219i-a informat colegii de la Bruxelles cu privire la planurile Rusiei de a efectua teste militare la 240 de kilometri \u00een largul coastei de sud-vest a Irlandei, \u00een zona economic\u0103 exclusiv\u0103 a \u021b\u0103rii, el a spus c\u0103 Dublinul nu are mijloace de a le \u00eempiedica, cu excep\u021bia exprim\u0103rii \u00een public a nemul\u021bumirii. Dar, la mai pu\u021bin de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, Rusia a anun\u021bat c\u0103 va muta exerci\u021biile din zon\u0103 \u2013 o schimbare datorat\u0103 \u00een parte muncii unui grup de pescari care s-au \u00eent\u00e2lnit cu ambasadorul rus \u00een Irlanda \u0219i au adus cazul lor \u00een mass-media din lume. A fost o experien\u021b\u0103 de tipul David versus Goliat care a ascuns \u00een spatele ei un secret militar. Prezen\u021ba cablurilor subacvatice care leag\u0103 Europa \u0219i America \u00een zona \u00een care urmau s\u0103 aib\u0103 loc exerci\u021biile. \u0218eful for\u021belor armate ale Marii Britanii, amiralul Sir Tony Radakin, a avertizat c\u0103 activitatea submarinelor ruse\u0219ti amenin\u021b\u0103 cablurile subacvatice care sunt esen\u021biale pentru sistemele de comunica\u021bii din \u00eentreaga lume. Rusii sunt consecven\u021bi cu opera\u021biunile militare care le aduc beneficii.<\/p>\n\n\n\n<h4 class=\"wp-block-heading\" id=\"reluarea-discu\u021biilor-in-formatul-normandia-n4\"><strong>Reluarea discu\u021biilor \u00een formatul Normandia (N4)<\/strong><\/h4>\n\n\n\n<p>Macron a preluat pre\u0219edin\u021bia UE \u0219i se ocup\u0103 de autonomia strategic\u0103 a Europei prin finalizarea conceptului Busola Strategic\u0103 European\u0103<a href=\"#1\">[1]<\/a> \u00een perioada pre\u0219edin\u021biei franceze. \u00cen acela\u0219i timp a preluat \u0219i comanda For\u021bei de Reac\u021bie Ultra-rapid\u0103 (Very High Readiness Joint Task) alc\u0103tuit\u0103 din 5000 de militari \u0219i care face parte din For\u021ba de Reac\u021bie Rapid\u0103 a NATO. De asemenea Parisul vrea s\u0103 disloce for\u021be militare pe teritoriul Rom\u00e2niei \u00een lumina cerin\u021belor planurilor opera\u021bionale ale NATO (Parisul a retras forte speciale din Mali pe care le va redistribui \u00een teatrul de opera\u021biuni din Europa de est). Printre multe lucruri importante demarate la \u00eenceputul anului \u00een Europa, Parisul a redeschis dialogul \u00een format Normandia referitor la Ucraina. La aceste discu\u021bii, oficialii din cele patru \u021b\u0103ri s-au reangajat la un acord de \u00eencetare a focului convenit ini\u021bial \u00een iulie 2020, potrivit unui comunicat emis de Ambasada Fran\u021bei. De asemenea, au convenit s\u0103 se re\u00eent\u00e2lneasc\u0103 peste dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni la Berlin. Este oare un r\u0103gaz pentru Kiev? A\u0219a se pare, o pauz\u0103 pentru discu\u021bii diplomatice. Vestea proast\u0103 este c\u0103 ru\u0219ii sus\u021bin \u00een continuare faptul c\u0103 Kievul trebuie s\u0103 se angajeze direct \u00een discu\u021bii cu \u00eemputernici\u021bii ru\u0219ilor din Done\u021bk \u0219i Lugansk, \u00een loc s\u0103 negocieze direct cu Rusia. Este dorin\u021ba exprimat\u0103 de Putin \u0219i \u00een fa\u021ba lui Merkel acum 3 ani c\u00e2t \u0219i \u00een fa\u021ba lui Macron inclusiv acum c\u00e2teva zile la convorbirea telefonica dintre cei doi. Discu\u021biile pe margine Acordului de la Minsk au durat 8 ore \u0219i jum\u0103tate la finalul c\u0103rora cei prezen\u021bi au dat publicit\u0103\u021bii o declara\u021bie comun\u0103 prin care se stipula \u201e<em>respectarea necondi\u021bionat\u0103 a \u00eencet\u0103rii focului\u2026 indiferent de diferen\u021bele privind alte aspecte legate de implementarea acordurilor de la Minsk<\/em>.\u201d De remarcat c\u0103 \u00een culise s-a vorbit despre dorin\u021ba lui Macron \u0219i a lui Scholz de a organiza un summit cu participarea liderilor N4. La auzul acestor zvonuri consilierul pre\u0219edintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Kozak, a declarat c\u0103 nu va avea loc un summit la nivelul liderilor \u00eenainte de a se ajunge la un \u201eacord\u201d cu privire la statutul legal al Donbasului \u0219i la alegerile din regiune. \u00cen \u201eDefenseRomania.ro\u201d a fost publicat interviul dat de c\u0103tre \u0219eful misiunii diplomatice ucrainene la Bucure\u0219ti, P\u0103un Rahovei. Acesta vorbe\u0219te de moartea \u201eAcordurilor de la Minsk\u201d dac\u0103 ru\u0219ii \u00eenarmeaz\u0103 separati\u0219ti(!?). Exprim\u0103 el p\u0103rea lui Putin sau o realitate crud\u0103 din teren? P\u0103i nu-i \u00eenarmeaz\u0103 \u0219i \u00eei antreneaz\u0103 ru\u0219ii pe separati\u0219ti ucraineni din 2014 \u00eencoace? L\u0103s\u00e2nd la o parte ajutorul de 12 miliarde de dolari acordat de Putin a\u0219a numitelor republici Lugansk \u0219i Dombas \u0219i decretul de echivalare a bunurilor care sunt schimbate \u00een comer\u021bul dintre ele \u0219i Rusia. Ca s\u0103 nu mai vorbim de acordarea cet\u0103\u021beniei ruse ucrainenilor din zon\u0103. \u0218i apoi mai este faptul niciodat\u0103 explicat de autorit\u0103\u021bile de la Kiev a prezen\u021bei \u00een luptele din 2015 a cecenilor din ISIS. Ce m-a surprins \u00een documentarea pentru acest material au fost c\u00e2teva elemente din anii 2014 pe care le-a gasit \u00een presa str\u0103in\u0103 la semnalarea colegului Hartman. \u00cen 2015 \u00een luptele de la Mariupol au luptat 3 batalioane islamice<a href=\"#2\">[2]<\/a> de voluntari din aproximativ 30 de unit\u0103\u021bi de voluntari conform New York Times (2015)<a href=\"#3\">[3]<\/a>. Batalioanele islamice au fost dislocate \u00een zonele cele mai fierbin\u021bi. Mariupol este un port maritim strategic \u0219i un centru industrial pe care separati\u0219tii l-au r\u00e2vnit \u00eenc\u0103 din 2014 dar s-au oprit inexplicabil la 14 km de intrarea \u00een ora\u0219.<\/p>\n\n\n\n<p>Criza de la grani\u021ba cu Ucraina devoaleaz\u0103 \u0219i alte aspecte al comportamentului guvernului de la Kiev \u0219i \u00eemi aduc amintit numai despre blocajul din Consiliul NATO-Ucraina care s-a datorat Ungariei. Ungaria s-a opus adopt\u0103rii unei declara\u021bii comune a ambasadorilor statelor membre ale NATO cu privire la Ucraina, ca urmare a adopt\u0103rii de c\u0103tre Parlamentul de la Kiev a unei noi Legi a educa\u021biei. Votat\u0103 la \u00eenceputul lunii septembrie 2017 \u015fi promulgat\u0103 de pre\u015fedintele de la acea vreme, Petro Poro\u015fenko, noua lege a introdus sistemul de 12 clase \u00een Ucraina \u015fi extinderea utiliz\u0103rii limbii ucrainene \u00een sfera educa\u021biei. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a spus c\u0103 \u021bara sa nu este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 sacrifice interesele unui num\u0103r de 150000 de etnici maghiari din vestul Ucrainei de dragul unor considerente geopolitice, scria Agerpres la vremea respectiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n<h4 class=\"wp-block-heading\" id=\"putin-intalnire-de-taina-cu-orban\"><strong>Putin \u201e\u00eent\u00e2lnire de tain\u0103\u201d cu Orban!<\/strong><\/h4>\n\n\n\n<p>Rela\u021biile Rusie cu Ungaria s-au devoalat printre z\u00e2mbete camaradere\u0219ti ale lui Orban \u0219i Putin la recenta \u00eent\u00e2lnire de la Kremlin. O \u00eent\u00e2lnire reciproc avantajoas\u0103. Pentru Putin \u00eent\u00e2lnirea a ar\u0103tat c\u0103 rela\u021biile cu Europa sunt deschise, pentru Orban urmeaz\u0103 alegerile din aprilie. Este a 12 \u00eent\u00e2lnire dintre cei doi. Orban a spus: \u201e<em>Noi doi avem cea mai lung\u0103 amintire despre rela\u021bia dintre Uniunea European\u0103 \u0219i Rusia<\/em>\u201d. Orban s-a dovedit un sol de pace al Bruxellesului, cu care Budapesta \u0219i Var\u0219ovia sunt \u00een confruntare, referitor la suspendarea fondurilor europene pentru nerespectarea statului de drept, a\u0219tept\u00e2nd decizia Cur\u021bii de Justi\u021bie a UE (CJUE), verdictul acesteia urm\u00e2nd a fi dat pe 16 februarie. Orban, la r\u00e2ndul s\u0103u, a descris vizita sa drept o \u201e<em>misiune de pace<\/em>\u201d. \u0218i, pretinz\u00e2nd, pentru moment, mantaua de purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al UE, el i-a spus lui Putin: \u201e<em>Nici un singur lider al Uniunii Europene nu vrea r\u0103zboi \u0219i conflict<\/em>\u201d. \u201e<em>Suntem preg\u0103ti\u021bi pentru un acord rezonabil<\/em>\u201d, a spus Orban. Putin, la r\u00e2ndul s\u0103u, a l\u0103udat rolul lui Orban \u00een dezvoltarea rela\u021biilor puternice cu Rusia \u0219i a tr\u00e2mbi\u021bat pre\u021burile sc\u0103zute la gaze pe care Ungaria le pl\u0103te\u0219te datorit\u0103 contractelor pe termen lung. Comisia European\u0103 a cerut \u021b\u0103rilor membre UE s\u0103 nu semneze astfel de acorduri pe termen lung de team\u0103 c\u0103 vor \u00eempiedica eforturile de reducere a utiliz\u0103rii combustibililor fosili \u00een lupta \u00eempotriva schimb\u0103rilor climatice. \u00cens\u0103 liderul ungar a declarat c\u0103 i-a cerut lui Putin s\u0103 m\u0103reasc\u0103 volumul de gaz furnizat \u00een cadrul acordului pe termen lung al \u021b\u0103rilor. Singurul lucru care i-a despar\u021bi pe cei doi lideri a fost o mas\u0103 lung\u0103 unde s-au purtat discu\u021biile, \u00een rest cei doi sunt \u2026prieteni de familie. \u201e<em>\u00cen via\u021ba mea nu am mai stat niciodat\u0103 la o mas\u0103 at\u00e2t de lung\u0103<\/em>\u201d, a spus \u00eentr-un mod \u0219ugub\u0103\u021b liderul ungar.<\/p>\n\n\n\n<p>Pre\u0219edintele rus Vladimir Putin a acuzat SUA c\u0103 \u201e\u00ee\u0219i ignor\u0103\u201d cerin\u021bele de securitate, \u00een timp ce a ap\u0103rut al\u0103turi de prim-ministrul Ungariei Viktor Orban la conferin\u021ba de pres\u0103 de la Moscova, dup\u0103 discu\u021biile cu Orban. \u00cent\u00e2lnirea celor doi a durat aproape cinci ore. Ceea ce este interesant c\u0103 la conferi\u021ba de pres\u0103 cu pre\u0219edintele rus, Orban a declarat c\u0103 a fost de acord cu afirma\u021biile lui Putin \u0219i c\u0103 cererile sale fa\u021b\u0103 de Occident \u0219i fa\u021b\u0103 de NATO \u0219i Ucraina sunt \u201enormale\u201d. Premierul Viktor Orban s-a consultat luni sear\u0103, pe 1 februarie, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la telefon, vorbind de la Moscova. Potrivit MTI, premierul l-a informat pe Stoltenberg despre viitoarele sale discu\u021bii cu pre\u0219edintele rus Vladimir Putin programate pentru acea dup\u0103-amiaz\u0103. Premierul Orban \u0219i Stoltenberg au discutat despre situa\u021bia de securitate de-a lungul grani\u021bei ruso-ucrainene \u0219i au amintit m\u0103surile pentru reducerea tensiunii \u0219i solu\u021bionarea disputelor printr-un dialog.<\/p>\n\n\n\n<p>Tot acest moment \u00eemi aduce aminte de criza Gripei aviare din 2021 c\u00e2nd la Beijing singurul oficial occidental care a aterizat a fost Adrian N\u0103stase. V\u0103 place sau nu a fost un act de curaj care putea s\u0103 aduc\u0103 beneficii economice substan\u021biale la ora aceea c\u00e2nd nu eram membrii nici NATO \u0219i nici UE.<\/p>\n\n\n\n<h4 class=\"wp-block-heading\" id=\"format-trilateral-polonia-ucraina-marea-britanie\"><strong>Format trilateral Polonia \u2013 Ucraina \u2013 Marea Britanie<\/strong><\/h4>\n\n\n\n<p>Vizitele premierilor britanic \u0219i polonez la Kiev au dus la o solu\u021bie imediat\u0103 \u0219i anume un parteneriat trilateral \u00eentre cele trei \u021b\u0103ri. Este o nou\u0103 ini\u021biativ\u0103 diplomatic\u0103, de data aceasta \u00eentre cei trei. Toate cele trei \u021b\u0103ri sunt \u00een discu\u021bii pentru a semna un document trilateral \u00eentr-un termen scurt. Am\u00e2ndou\u0103 \u021b\u0103rile, Polonia \u0219i marea Britanie au oferit sprijin \u00een echipamente militare \u0219i consilieri Ucrainei. Anglia a trimis 2000 lansatoare de rachete antitanc (Next Generation Light Anti-tank Weapons sau NLAWs) \u0219i 30 de militari de elita pentru antrenarea trupelor ucrainene.<\/p>\n\n\n\n<h4 class=\"wp-block-heading\" id=\"gandacul-cu-musta\u021ba-in-serialul-televizat-servitorul-poporului\"><strong>\u201eG\u00e2ndacul cu musta\u021b\u0103\u201d \u00een serialul televizat \u201eServitorul poporului\u201d<\/strong><\/h4>\n\n\n\n<p>Ceea ce vreau s\u0103 subliniez \u00een r\u00e2ndurile urm\u0103toare este rolul Turcie \u00een conflictul Ucrainian. Un rol de mediator pe care Erdogan \u0219i-l dore\u0219te. Ocuparea Crimeei de c\u0103tre Rusia \u00een 2014 a fost un semnal de alarm\u0103 pentru Turcia. De ce? Pentru c\u0103 a redus controlul Turciei asupra M\u0103rii Negre. \u00cen multe privin\u021be, Ucraina \u0219i Turcia sunt parteneri naturali. Interesul lor comun de a controla expansionismul rus \u00ee\u0219i are r\u0103d\u0103cinile \u00een istorie. Acesta \u00eencepe \u00eenc\u0103 din secolul al XV-lea, c\u00e2nd Hanatul Crimeei a devenit vasalul otomanilor. \u00cen secolul al XVI-lea, Roxelana, o sclav\u0103 din Rohatin, din vestul Ucrainei, a devenit favorita lui Suleiman Magnificul. Timp de c\u00e2teva decenii, Sublima Poart\u0103 a domnit peste mari buc\u0103\u021bi din sudul Ucrainei \u00eentr-un \u0219ir de alian\u021be cu cazacii ucraineni \u00eempotriva regilor polonezi \u0219i a \u021barilor ru\u0219i.<\/p>\n\n\n\n<p>Pe vremea c\u00e2nd juca \u00een serialul televizat \u201eServitorul poporului\u201d, serial care l-a propulsat \u00een scaunul preziden\u021bial, actorul Zelenski, ne\u0219tiind ce urma, l-a batjocorit pe Erdogan f\u0103c\u00e2ndu-l, conform scenariului, \u201eg\u00e2ndacul cu musta\u021b\u0103\u201d. Primul pre\u0219edinte evreu al Ucrainei \u00eel prive\u0219te acum pe Erdogan ca pe un tat\u0103. Erdogan \u00ee\u0219i asum\u0103 cu regularitate riscurile. Dar este pragmatic. El a refuzat s\u0103 se al\u0103ture sanc\u021biunilor SUA \u0219i UE \u00eempotriva Rusiei dup\u0103 ocuparea Crimeei. Nu s-a dus la seminarul Platforma Crimeea desf\u0103\u0219urat la Kiev \u00een septembrie 2021, trimi\u021b\u00e2nd \u00een schimb pe ministrul s\u0103u de externe, Mevlut Cavusoglu. Turcia vrea s\u0103-\u0219i restabileasc\u0103 valoarea strategica \u00een fa\u021ba Occidentului. Va reu\u0219i s\u0103 negocieze criza? Vedem dup\u0103 vizita sa la Kiev. Turcia, dac\u0103 nu ar fi \u00een NATO, nu \u0219i-ar permite s\u0103 testeze limitele ru\u0219ilor \u00een locuri precum Libia \u0219i Siria. Dar Ucraina este linia ro\u0219ie a lui Putin \u0219i Erdogan este con\u0219tient c\u0103 nu poate \u00eempinge prea departe aceast\u0103 linie, ultimul lucru pe care Washington-ul \u00ee\u0219i dore\u0219te este ca Turcia s\u0103 ofere Rusiei un pretext oarecare pentru a ataca Ucraina. Un motiv ar fi dronele turce\u0219ti Bayraktar livrate Ucrainei. Anul trecut Ucraina a folosit una din drone, \u00eendreptat\u0103 nu asupra separati\u0219tilor ci asupra unui obuzier D30, interzis de Acordul de la Minsk, care bombarda pozi\u021biile ucrainene. Putin a numit mi\u0219carea o provocare \u00eentr-un apel telefonic cu Erdogan. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, l-a avertizat pe Cavusoglu, \u00eentr-un apel ulterior, s\u0103 ia \u00eengrijor\u0103rile Moscovei cu privire la \u201emilitarizarea\u201d Ucrainei \u201ec\u00e2t mai \u00een serios posibil\u201d. V\u0103 mai aduce\u021bi aminte conflictul turco-rus atunci militari turci au dobor\u00e2t un avion de lupt\u0103 rusesc iar r\u0103spunsul a venit la dublu, avioanele ruse\u0219ti au lovit pozi\u021bii turce\u0219ti \u00een provincia Idlib, de\u021binut\u0103 de rebeli pro turci, din nordul Siriei, ucig\u00e2nd 37 de militari turci. Un control suplimentar rusesc asupra Ucrainei ar \u00eensemna \u0219i mai mult domina\u021bia rus\u0103 asupra M\u0103rii Negre. Acest fapt ar pune presiune pe Turcia s\u0103 ac\u021bioneze al\u0103turi de SUA \u0219i Europa \u00een a sanc\u021biona Rusia. Rusia a fost a 10-a cea mai mare pia\u021b\u0103 de export a Turciei \u00een 2021 \u0219i \u00ee\u0219i aprovizioneaz\u0103 aproximativ 40% din necesarul de gaze naturale, inclusiv prin conducta TurkStream lansat\u0103 recent. Partea turceasc\u0103 a unei conducte care transport\u0103 gaz rusesc prin Ucraina \u0219i mai departe c\u0103tre Turcia \u0219i Bulgaria r\u0103m\u00e2ne acum inactiv, sl\u0103bind Kievul de relevan\u021b\u0103 strategic\u0103 \u0219i taxele de tranzit. Turcia a devenit anul trecut al cincilea partener comercial al Ucrainei, volumul atins, un record de 5 miliarde de dolari. Cel mai mare furnizor de telefonie mobil\u0103 din Turcia, Lifecell, a investit peste 3 miliarde de dolari de la lansarea opera\u021biunilor la Kiev \u00een urm\u0103 cu 13 ani. Aceast\u0103 cifr\u0103 reprezint\u0103 95% din totalul investi\u021biilor turce\u0219ti \u00een Ucraina.<\/p>\n\n\n\n<h4 class=\"wp-block-heading\" id=\"rela\u021biile-nevazute-ale-clericilor-ortodoc\u0219i\"><strong>Rela\u021biile nev\u0103zute ale clericilor ortodoc\u0219i<\/strong><\/h4>\n\n\n\n<p>Niciodat\u0103 men\u021bionat, dar cu o semnifica\u021bie simbolic\u0103, este sprijinul nev\u0103zut al Turciei pentru decizia Bisericii Ortodoxe din Ucraina de a se desp\u0103r\u021bi oficial biserica ortodox\u0103 rus\u0103 dup\u0103 o comuniune de 300 de ani. Separarea a fost aprobat\u0103 de Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului. Patriarhia din Istanbul este considerat\u0103 \u201eprimul dintre egali\u201d dintre bisericile ortodoxe din lume. Patriarhia Moscovei a fost singura patriarhie ortodox\u0103 recunoscut\u0103 at\u00e2t \u00een \u200b\u200bRusia, c\u00e2t \u0219i \u00een Ucraina \u0219i asta a f\u0103cut-o deosebit de util\u0103 Kremlinului. De\u0219i Kirill I a personificat ideea unei comunit\u0103\u021bi ruse, inclusiv Rusia, Ucraina \u0219i Belarus desp\u0103r\u021birea a \u00eenfuriat Moscova. Patriarhia Constantinopolului nu are statut juridic \u00een Turcia modern\u0103, d\u00e2nd guvernului o putere nelimitat\u0103 pentru a se amesteca \u00een treburile sale. Prin urmare, Ankara ar fi putut \u00eempiedica predarea oficial\u0103 la Istanbul, \u00een ianuarie 2019, a Cartei de independen\u021b\u0103 de c\u0103tre Bartolomeu t\u00e2n\u0103rului mitropolit Ephiphanus I al Kievului. Nu a fost a\u0219a. Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103 a r\u0103spuns prin \u00eentreruperea tuturor leg\u0103turilor cu Constantinopolul. A fost una dintre cele mai mari rupturi din istoria cre\u0219tinismului.<\/p>\n\n\n\n<h4 class=\"wp-block-heading\" id=\"cu-cine-se-culca-in-minte-scholz\"><strong>Cu cine se \u201eculc\u0103\u201d \u00een minte Scholz?<\/strong><\/h4>\n\n\n\n<p>Cancelarul german Olaf Scholz se confrunt\u0103 cu prima sa criz\u0103, din cauza apropierii partidului s\u0103u de Rusia lui Putin. Asta, \u00eentr-un moment \u00een care Occidentul dore\u0219te unitatea \u00een sprijinul Ucrainei. Olaf Scholz trimite de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mesaje contradictorii cu privire la tensiunile ruso-ucrainene. B\u00e2lb\u00e2ielile SPD fa\u021b\u0103 de politica extern\u0103 legat\u0103 de Rusia duc la o imagine negativa a Germaniei. Uneori amenin\u021b\u0103 Moscova \u00een cazul unei invazii ruse \u00een Ucraina, alte ori vorbe\u0219te despre efectele cump\u0103r\u0103rii a 55% necesarul de gaz din Rusia. Guvernul lui Olaf Scholz, aflat la putere de mai pu\u021bin de dou\u0103 luni, a atras critici severe \u0219i din partea Ucrainei \u0219i a statelor baltice pentru refuzul s\u0103u de a livra arme la Kiev. Berlinul trimite 5000 de c\u0103\u0219ti. Probabil urmeaz\u0103 p\u0103turile de campanie(!?). S\u0103 ne explica: expresia din titlu circul\u0103 la Washington referitor la rela\u021bia lui Scholz cu Putin. Viitorul gazoductului germano-rus Nord Stream II, construit deja prin Marea Baltic\u0103, \u0219i care a\u0219teapt\u0103 autoriza\u021bia de punere \u00een func\u021biune, cristalizeaz\u0103 disensiunile, deoarece mul\u021bi \u00eel v\u0103d ca un instrument al dependen\u021bei geopolitice a Germaniei de Kremlin. Unul dintre principalii lideri ai acestui proiect controversat, care st\u00e2rne\u0219te furia Washingtonului \u0219i a \u021b\u0103rilor din Europa de Est, este nimeni altul dec\u00e2t fostul cancelar social-democrat Gerhard Schr\u00f6der. Atitudinea conciliant\u0103 a SPD fa\u021b\u0103 de Rusia provine din \u201eOstpolitik\u201d promovat\u0103 de cancelarul Willy Brandt \u00een anii 1970 \u0219i poate din afinit\u0103\u021bile estulului comunist german \u00een special cel al fostei Germanii de Est. Aceast\u0103 strategie a contribuit \u00een cele din urm\u0103 la reunificarea Germaniei \u00een 1990. Ea r\u0103m\u00e2ne ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een ADN-ul social-democrat \u0219i chiar na\u021bional. A fost continuat\u0103, cu unele ajust\u0103ri, de cancelarul conservator Angela Merkel, criticat\u0103 \u0219i ea deseori pentru apropierea de Vladimir Putin. S\u0103 nu uitam ca Merkel avea \u00een cabinetul s\u0103u portretul Ecaterinei<a href=\"#4\">[4]<\/a> cea Mare.<\/p>\n\n\n\n<h4 class=\"wp-block-heading\" id=\"sledgehammer-lovitura-de-ciocan\"><strong>\u201eSledgehammer\u201d (lovitura de ciocan)<\/strong><\/h4>\n\n\n\n<p>Nu, nu vorbim de \u201eopera\u021biunea de cur\u0103\u021bare\u201d a societ\u0103\u021bi turce de opozan\u021bi lui Erdogan, vorbim de sanc\u021biunile americane \u00eempotriva Moscovei. Sanc\u021biunile dure ale SUA \u00eempotriva Rusiei ar putea \u00eentr-adev\u0103r s\u0103 \u201eusture\u201d. The New York Times vorbe\u0219te c\u0103 <em>oficialii americani sunt preg\u0103ti\u021bi s\u0103 dea o \u201elovitura de ciocan\u201d sistemului financiar al Rusiei prin \u021bintirea b\u0103ncilor de stat \u0219i oprirea \u00eemprumuturilor externe, a v\u00e2nz\u0103rilor de obliga\u021biuni suverane \u0219i a tehnologii pentru industriile critice<\/em>. Sanc\u021biunile de aceast\u0103 amploare care vizeaz\u0103 o \u021bar\u0103 de dimensiunea Rusiei sunt noi \u0219i risc\u0103 perturb\u0103ri ale sistemului financiar global, precum \u0219i represalii ruse\u0219ti. Alia\u021bii europeni, dependen\u021bi de energia rus\u0103 precum Berlinul, Parisul \u0219i Roma, ar putea fi, de asemenea, reticen\u021bi s\u0103 se al\u0103ture acestora. Dar dac\u0103 sunt impuse pe deplin, astfel de sanc\u021biuni ar putea servi drept pedeaps\u0103 grav\u0103 pentru eventuala agresiune a Rusiei. Sanc\u021biunile care \u00eel vizeaz\u0103 pe Putin ar putea fi mai greu de luat \u00een calcul. \u00cen primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 ar trebui s\u0103 \u0219tim unde sunt conturile acestuia. Putin \u0219i-a \u00eengropat averea bine. Putin nu are un cont la JPMorgan Chase!. Deocamdat\u0103 nimeni nu a prezentat o dovad\u0103 credibil\u0103 a verii acestuia. Forbes a descris recent presupusa avere a lui Putin drept \u201e<em>probabil cea mai evaziv\u0103 ghicitoare \u00een v\u00e2n\u0103toarea de bog\u0103\u021bii<\/em>\u201d. De asemenea Bloomberg News a raportat c\u0103 o declara\u021bie a Kremlinului privind c\u00e2\u0219tigurile lui Putin sus\u021bine c\u0103 veniturile sale sunt de aproximativ 131.000 de dolari pe an. Averile lui declarate? \u201eUn apartament de 77 de metri p\u0103tra\u021bi, un garaj de 18 metri p\u0103tra\u021bi, dou\u0103 ma\u0219ini Volga GAZ M21 de epoc\u0103, un SUV Lada Niva \u0219i o remorc\u0103\u201d \u2013 toate acestea \u00een Rusia \u0219i \u00een afara accesului SUA. Realitate poate fi c\u0103 pu\u021bini oameni \u0219tiu adev\u0103rata avere a liderului de la Kremlin.<\/p>\n\n\n\n<h4 class=\"wp-block-heading\" id=\"momentul-geopolitic-european-macron\"><strong>Momentul geopolitic european \u201eMacron\u201d<\/strong><\/h4>\n\n\n\n<p>Poate pre\u0219edintele francez Emmanuel Macron s\u0103 foloseasc\u0103 aceast\u0103 criz\u0103 pentru a-\u0219i realiza viziunea asupra securit\u0103\u021bii europene?. Trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem foarte clar c\u0103 de\u0219i vorbim despre discu\u021bii Rusia-SUA cu privire la Ucraina acestea sunt numai un motiv pentru o Nou\u0103 Ordine Mondial\u0103. Conflictul din Ucraina este, \u00een primul r\u00e2nd, 100% unul european. Americani prin proiectul N4 nu sunt prezen\u021bi. \u00cen al doilea r\u00e2nd ONU este total neglijat ceea ce \u00eemi spune c\u0103 rolul institu\u021biei este \u00een mare declin. Acolo s-au certat ru\u0219ii cu americani \u0219i nu au negociat. A fost o alt\u0103 fat\u0103 public\u0103 a unei rela\u021bii contondente.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen schimb NATO este implicat \u00een toate evenimente care i-au afectat pe ru\u0219i din 1990 \u00eencoace. De ce?. Pentru c\u0103 vorbim de aderarea Estului la NATO \u00een condi\u021biile \u00een care Rusia dorea s\u0103-\u0219i p\u0103streze ad\u00e2ncimea strategic\u0103 pe direc\u021bia operativa vest, ad\u00e2ncime pe care a pierdut-o prin l\u0103rgirile succesive ale Alian\u021bei. Drept urmare a mobiliz\u0103rilor masive la grani\u021ba Rusia-Ucraina membri ai alian\u021bei promit c\u0103 vor trimite mii de trupe NATO suplimentare \u00een Europa de Est ca zone tampon, dac\u0103 este necesar, dar tot nu vor trimite trupe \u00een Ucraina de\u0219i putem spune c\u0103 ulii din Congresul americani \u00ee\u0219i doresc trupe pe grani\u021ba Ucrainei cu Europa. \u00cen timp ce pre\u0219edintele Biden \u00eencearc\u0103 s\u0103 creeze un r\u0103spuns unitar aliat la agresiunea rus\u0103 \u00een Ucraina, unitatea pe frontul intern este extrem de \u00eencordat\u0103. Ulii din Partidul Republican sunt \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00eentre tradi\u021bionali\u0219ti \u0219i izola\u021bioni\u0219tii, \u00eenc\u0103 loiali lui Trump. Tradi\u021bionali\u0219ti \u00eel \u00eemping pe Biden s\u0103 devin\u0103 mai dur cu Rusia, prin sanc\u021biuni imediate asupra exporturilor ruse\u0219ti de energie \u0219i ajutor letal pentru armata Ucrainei. \u00cen schimb aripa pro-rus\u0103 sau anti-interven\u021bionist\u0103 condus\u0103 de Tuker Carlson<a href=\"#5\">[5]<\/a> a devenit din ce \u00een ce mai vocal\u0103 \u00een subminarea nu numai a politicii externe a SUA, ci \u0219i a pozi\u021biilor liderilor partidului.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centr-o analiza a situa\u021biei europene Wall Street Journal devoaleaz\u0103 disensiunile dintre europeni \u0219i americani. Spre exemplu Germania a jucat un rol de \u201eGic\u0103 contra\u201d privind drepturile de survol al teritoriului na\u021bional sau livr\u0103rile de echipamente \u0219i muni\u021bii c\u0103tre Ucraina. \u0218eful marinei germane a demisionat dup\u0103 decala\u021bii jenate. Mai este Germania un aliat credibil sau avem de a face cu lipsa de experien\u021b\u0103 a unui nou guvern? Vom vedea. Coali\u021bia semafor este \u00een rodaj.<\/p>\n\n\n\n<p>Macron propune pentru Europa, de c\u00e2\u021biva ani, o nou\u0103 arhitectur\u0103 de securitate non-NATO. La Elysee se vorbe\u0219te despre o autonomie strategic\u0103 european\u0103. Se pare ca suntem \u00een momentul potrivit c\u00e2nd avem o tripl\u0103 platform\u0103: Platforma Normandiei, pre\u0219edin\u021bia UE \u0219i conflictul Rusia-Ucraina \u00eentr-o singura m\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Macron are marea oportunitate de a asigura Europei un sistem de securitate \u00een care deciziile s\u0103 fie luate pe axa Paris-Berlin. Va fi o Europ\u0103 cu dou\u0103 viteze la fel ca \u0219i un actual Schengen cu dou\u0103 viteze. Se vor sup\u0103ra americani? Nu pentru c\u0103 au treab\u0103 \u00een Indo-Pacific. \u201e<em>Cred c\u0103 este bine s\u0103 existe o coordonare \u00eentre Europa \u0219i SUA, dar este vital ca Europa s\u0103 aib\u0103 propriul dialog cu Rusia<\/em>\u201d<a href=\"#6\">[6]<\/a>, a spus Macron s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, solicit\u00e2nd continuarea formatului Normandia. Pre\u0219edintele francez \u0219i-a repetat apelurile familiare pentru o \u201erezilien\u021b\u0103 colectiv\u0103\u201d european\u0103. \u201e<em>Securitatea continentului nostru necesit\u0103 reg\u00e2ndire strategic\u0103, rearmarea strategic\u0103 a Europei ca zon\u0103 de echilibru \u0219i pace<a href=\"#7\"><strong>[7]<\/strong><\/a><\/em>\u201e, a spus el. Macron urmeaz\u0103 calea generalului Charles de Gaulle. Nu cred c\u0103 Fran\u021ba vrea s\u0103 conduc\u0103 de una singura Europa. Vrea \u00een mod sigur steagul Fran\u021bei deasupra sediului european de la Bruxelles dar nu va prelua fer\u00e2ile singur\u0103. Ceea ce vrea Macron nu se poate \u00eent\u00e2mpla \u00een situa\u021bia actual\u0103 unde diviziunile sunt clare pe cuprinsul Europei. Probabil \u00eent\u00e2i este necesar\u0103 federalizarea Europei \u0219i apoi s\u0103-i pui pe agenda o securitate comun\u0103. \u00cens\u0103 oportunitatea promov\u0103rii autonomiei strategice este dat\u0103 de num\u0103rul adep\u021bilor \u0219i de realizarea consensului european \u0219i acest lucru merit\u0103 \u00eencercat de Macron.<\/p>\n\n\n\n<h4 class=\"wp-block-heading\" id=\"in-loc-de-o-concluzie-de\u0219teapta\"><strong>\u00cen loc de o concluzie \u2026 de\u0219teapt\u0103!<\/strong><\/h4>\n\n\n\n<p>Dialogul Bush-Putin din 2001 ne-a dat o posibilitate de a fi negociatori pe flancul estic cu Rusia (aduce\u021bi-v\u0103 aminte de discursul din Pia\u021ba Palatului c\u00e2nd a ap\u0103rut curcubeul). Dup\u0103 care \u00een 2004 am intrat \u00een NATO. Din dorin\u021ba acerb\u0103 de a ne integra \u00een Occident nu am reu\u0219it s\u0103 facem acest dialog viabil. Noi rom\u00e2nii am fost \u0219i suntem o na\u021biune occidental\u0103 la Por\u021bile Orientului de\u0219i mul\u021bi ne-au considerat orientali. Acum am \u201epredat\u201d \u0219tafeta dialogului (citi\u021bi: am sc\u0103pat \u0219tafeta pe jos!) lui Orban (al Ungariei!). Nu mai vorbim la telefon la nivelul Secretarului de Stat al SUA, vorbim la nivelul adjunctului acestuia. Aici am ajuns datorit\u0103 aplec\u0103rii noastre spre certurile din politica intern\u0103. Am ajuns s\u0103 mul\u021bumim Occidentului \u0219i partenerilor strategici dar nici noi nu prea \u0219tim pentru ce. Americani \u00ee\u0219i v\u0103d de treab\u0103: asigura fonduri de 130000 milioane de dolari pentru modernizarea Bazei de la C\u00e2mpia Turzii \u0219i ale milioane aerodromurilor, foste comuniste, ale Tratatului de la Var\u0219ovia din \u021a\u0103rile Baltice \u0219i Slovenia. Deciziile militare \u00een Europa se iau de America cu sprijinul alia\u021bilor NATO. V\u0103 las pe Dumneavoastr\u0103 s\u0103 descifra\u021bi mai departe solu\u021biile politicii noastre externe. A mi-a adus aminte cine a fost acela care a desc\u00e2lcit problemele teritoriilor maritime cu Ucraina \u00eenc\u0103 din anii 80: contraamiralul Eugen Laurian.<\/p>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator\"\/>\n\n\n\n<p><a id=\"1\">[1]<\/a> Mini\u0219trii afacerilor externe \u0219i ai ap\u0103r\u0103rii din UE au discutat la Bruxelles , decembrie 2021, primul proiect al Busolei Strategice a Uniunii Europene, document programatic elaborat de \u0219eful diploma\u021biei europene, Josep Borrell, \u0219i care va fi adoptat de liderii statelor membre la Paris anul acesta. Scopul de a oferi orient\u0103ri politico-strategice clare cu privire la abordarea UE \u00een materie de securitate \u0219i ap\u0103rare \u00een urm\u0103torii 5-10 ani..<\/p>\n\n\n\n<p><a id=\"2\">[2]<\/a> \u201dNu \u00eemi doresc sinuciderea Ucrainei\u201d-H D Hartmann Ziua News<\/p>\n\n\n\n<p><a id=\"3\">[3]<\/a> Islamic Battalions, Stocked With Chechens, Aid Ukraine in War With Rebels<strong> de&nbsp;<\/strong><a href=\"http:\/\/www.nytimes.com\/by\/andrew-e-kramer\"><strong>Andrew E. Kramer<\/strong><\/a> July 7, 2015<\/p>\n\n\n\n<p><a id=\"4\">[4]<\/a> Ecaterina a II-a, de asemenea cunoscut\u0103 \u0219i ca Ecaterina cea Mare, n\u0103scut\u0103 Sophie Augusta Fredericka de Anhalt-Zerbst, a fost \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103 a Rusiei de la 9 iulie 1762, dup\u0103 asasinarea so\u021bului ei, Petru al III-lea al Rusiei, p\u00e2n\u0103 la moartea ei, la 17 noiembrie 1796<\/p>\n\n\n\n<p><a id=\"5\">[5]<\/a> S\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, 3-9 ianuarie, Turner \u0219i al\u021bi 14 membri republicani ai Congresului i-au scris o scrisoare pre\u0219edintelui Joe Biden, cer\u00e2ndu-i \u201es\u0103 ofere imediat sprijin ucrainenilor\u201d, dup\u0103 ce imaginile din satelit au ar\u0103tat o acumulare de for\u021be militare ruse de-a lungul grani\u021bei de nord a Ucrainei.<\/p>\n\n\n\n<p><a id=\"6\">[6]<\/a> Macron says EU must start own dialogue with Russia over Ukraine- The Guardian 19 ianuarie 2022<\/p>\n\n\n\n<p><a id=\"7\">[7]<\/a> Ibidem 5<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Bine ca suntem \u00een NATO. Este pentru prima dat\u0103 \u00een istorie c\u00e2nd avem garan\u021bii solide de ap\u0103rare a \u021b\u0103rii at\u00e2t de la NATO c\u00e2t \u0219i de la partenerii strategici americani. Cei mai \u00een varst\u0103 m\u0103 vor contrazice vorbind de 1968, c\u00e2nd chinezii ne-au garantat libertatea. Premierul chinez de atunci, Ciu Enlai, a venit personal la Ambasada Rom\u00e2niei la Beijing (de\u0219i \u00een program era ministrul de externe chinez), cu prilejul zilei de 23 august \u0219i a garant libertatea Rom\u00e2nie \u00een fa\u021ba ambasadorilor prezen\u021bi, adic\u0103 a celor care au mai r\u0103mas dup\u0103 ce ambasadorul sovietic \u0219i-a luat juc\u0103riile \u0219i colegii sociali\u0219ti \u0219i a plecat. Au fost condu\u0219i c\u0103tre poart\u0103 de ata\u0219atul militar [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":2745,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,19],"tags":[],"class_list":["post-6359","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-america"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6359"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6359"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6359\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6365,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6359\/revisions\/6365"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2745"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6359"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6359"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6359"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}