{"id":6387,"date":"2022-02-19T08:41:00","date_gmt":"2022-02-19T06:41:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.cass-ro.org\/?p=6387"},"modified":"2022-03-07T13:15:39","modified_gmt":"2022-03-07T11:15:39","slug":"tu-160m-ochi-si-rachete-in-coada-avionului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/tu-160m-ochi-si-rachete-in-coada-avionului\/","title":{"rendered":"Tu-160M \u201eochi\u201d \u0219i rachete \u00een coada avionului"},"content":{"rendered":"\n<p>Am auzit \u00een ultimul timp o serie de comentarii despre avioanele ruse\u0219ti care trag rachete aer-aer \u00een direc\u021bia invers\u0103 zborului. Vorbim deocamdat\u0103 despre un bombardier nu despre avioane de v\u00e2n\u0103toare. Tupolev Tu-160 este un bombardier strategic rusesc, proiectat \u00een perioada sovietic\u0103. Este un avion supersonic cu aripi \u00een forma de s\u0103geat\u0103, cu geometrie variabil\u0103. Intrat \u00een serviciu \u00een 1987, Tu-160 a fost ultimul bombardier strategic proiectat pentru Uniunea Sovietic\u0103. \u00cen 2016 For\u021belor Aeriene Ruse mai aveau 16 avioane \u00een serviciu. Flota activ\u0103 Tu-160 a fost supus\u0103 moderniz\u0103rii sistemelor electronice de la bordul avionului la \u00eenceputul anilor 2000. Programul de modernizare a modelelor existente Tu-160 a \u00eenceput cu prima aeronav\u0103 din clasa M livrat\u0103 \u00een decembrie 2014. La 12 ianuarie 2022, a \u00eenceput construc\u021bia unei serii noi de avioane Tu-160M (10 buc\u0103\u021bi ini\u021bial). Primul avion construit \u00een serie a fost deja testat cu succes. Noua flot\u0103 de &nbsp;avioane Tu-160M va avea \u00een total 50 de buc\u0103\u021bi. Modernizarea cuprinde dou\u0103 faze: extinderea duratei de via\u021b\u0103 odat\u0103 cu modernizarea sistemelor de comunica\u021bii-naviga\u021bie iar \u00een faza a doua modernizarea motoarelor. Aeronava Tu-160 cu geometrie variabil\u0103 folose\u0219te un sistem de control fly-by-wire <a href=\"1\">[1]<\/a> \u0219i are un echipaj format din patru militari (pilot, copilot, bombardier \u0219i operator de sisteme defensive) a\u0219eza\u021bi pe scaune cu ejectoare \u00een caz de catastrof\u0103 de tipul K-36LM. Titanul constituie aproximativ 30% din greutatea de 110 de tone a aeronavei f\u0103r\u0103 muni\u021bie. Armele sunt transportate \u00een dou\u0103 compartimente interne, fiecare capabil\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 20.000 kg de arme cu c\u0103dere liber\u0103 sau un lansator rotativ (tip revolver la fel ca la bombardierul strategic B1 american) pentru rachete nucleare. Rachete suplimentare pot fi transportate \u0219i \u00een exterior. Viteza este de 2,05 Mach. Pe 19 septembrie 2020, dou\u0103 avioane Tu-160 au stabilit un record mondial pentru intervalul \u0219i durata unui zbor non-stop pentru aeronavele din aceast\u0103 clas\u0103. Pilo\u021bii au stat \u00een aer mai mult de 25 de ore, acoperind peste 20 de mii de kilometri.<\/p>\n\n\n\n<h4 class=\"wp-block-heading\"><strong>Rachetele RVV-MD vor dota avioanele ruse\u0219ti de genera\u021bie patru \u0219i cinci<\/strong><\/h4>\n\n\n\n<p>Bombardierul supersonic Tupolev Tu-160M modernizat va avea capacitatea de a detecta avioanele \u0219i rachetele inamice \u00een emisfera sa din spate \u0219i de a se ap\u0103ra \u00eempotriva lor folosind propriile rachete aer-aer. Potrivit agen\u021biei de pres\u0103 RIA Novosti, noul White Swan (Leb\u0103da Alb\u0103 este cunoscut avionul \u00een jargon) va fi primul avion din lume care va \u00eencorpora aceast\u0103 capacitate. Sunt dou\u0103 solu\u021bii una cu rachete orientate \u00een direc\u021bia zborului care fac o \u00eentoarcere de 180 de grade \u0219i lovesc \u021binta aflat\u0103 \u00een spate si rachete care se monteaz\u0103 cu v\u00e2rful \u00een direc\u021bia opus\u0103 zborului \u0219i lovesc \u021binte din spatele avionului. &nbsp;Tu-160M va putea detecta \u0219i intercepta aeronavele inamice prin utilizarea rachetelor cu lansare invers\u0103. Potrivit unor surse din industrie consultate de RIA Novosti, pe primul Tu-160M nou fabricat, a fost instalat\u0103 o sta\u021bie radar care \u201em\u0103tur\u0103\u201d spa\u021biul din spatele aeronavei&nbsp; \u0219i care va permite acesteia s\u0103 foloseasc\u0103 a\u0219a-numitele rachete cu lansare invers\u0103 pentru autoap\u0103rare \u00eempotriva rachetelor aer-aer, rachetelor sol-aer \u0219i a avioanelor de v\u00e2n\u0103toare. Dup\u0103 cum a declarat pentru Gazeta.Ru, Vladimir Popov, general-maior \u00een rezerva al For\u021belor Aeriene \u0219i fost \u0219ef al Direc\u021biei Federale de C\u0103utare \u0219i Salvare a Avia\u021biei din cadrul Ministerului Ap\u0103r\u0103rii, \u00eencerc\u0103ri de lansare de rachete din zona posterioar\u0103 a aeronavei au mai fost f\u0103cute \u00een trecut. \u201e<em>\u00cen spatele aeronavei, sub aripa avionului, au fost instalate rachete cu coada \u00eenainte. Avionul zbura \u00eenainte, iar rachetele de pe \u201eumera\u0219e\u201d erau deja \u00eendreptate \u00eenapoi. Astfel, lansarea a fost efectuat\u0103 \u00een zona posterioar\u0103<\/em>\u201d, a spus Popov. Conform redactorului revistei Arsenalul Patriei, expertul militar Alexei Leonkov, \u00een cazul Tu-160M, vorbim despre rachetele ghidate aer-aer cu raz\u0103 scurt\u0103 de ac\u021biune RVV-MD. \u201e<em>Aceste rachete, \u00eentr-adev\u0103r, se pot \u00eentoarce, cu 180 de grade, \u00een zona din spate a aeronavei \u0219i pot ataca inamicul care urm\u0103re\u0219te un avion Tu-160M<\/em>\u201d, a declarat el pentru Gazeta.ru. Ru. Leonkov a remarcat c\u0103 aceasta este o rachet\u0103 manevrabil\u0103, capabil\u0103 s\u0103 reziste la suprasarcini mari. \u201e<em>RVV-MD este o dezvoltare a Tactical Missiles Corporation OJSC \u0219i a fost deja testat\u0103 urm\u00e2nd ca toate aeronavele din genera\u021bia a patra \u0219i a cincea s\u0103 o primeasc\u0103&nbsp; \u00een arsenalul lor<\/em>\u201d, a spus expertul. Racheta ghidat\u0103 aer-aer RVV-MD este proiectat\u0103 pentru a distruge \u021binte aeriene (avioane de v\u00e2n\u0103toare, bombardiere, elicoptere \u0219i avioane de transport militar) din orice direc\u021bie, zi sau noapte, \u0219i \u00eentr-un mediu ECM greu (de bruiaj electromagnetic). RVV-MD este o rachet\u0103 de lupt\u0103 cu raz\u0103 scurt\u0103 de ac\u021biune, cu orientare pasiv\u0103 \u00een infraro\u0219u (un c\u0103ut\u0103tor IR cu dou\u0103 benzi) \u0219i control combinat al zborului gaz\/aerodinamic.<ins><\/ins><\/p>\n\n\n\n<p>Radarul situat \u00een coada bombardierului Tu-160M va detecta amenin\u021b\u0103rile care se apropie din emisfera posterioar\u0103, fie c\u0103 sunt rachete antiaeriene sau avioane de v\u00e2n\u0103toare \u0219i le va dobor\u00ee folosind propriile rachete aer-aer. Folosirea radarului pe bombardiere este mai potrivit\u0103, deoarece acestea sunt vehicule cu manevrabilitate redus\u0103, care pur \u0219i simplu nu au timp s\u0103-\u0219i \u00eentoarc\u0103 \u201enasul\u201d c\u0103tre inamic. Conceptul nu este nou. \u00cencep\u00e2nd cu anii 1970 au existat numeroase studii efectuate at\u00e2t de firmele ruse\u0219ti c\u00e2t \u0219i de cele occidentale pentru armamentul activ defensiv cu care s\u0103 fie echipate bombardierele. Dar marea majoritate a acestor sisteme nu a dep\u0103\u0219it niciodat\u0103 stadiul de concept, prefer\u00e2nd s\u0103 se utilizeze o cre\u0219tere a vitezei, folosirea de elemente care-l fac invizibil\/stealth, sau a unui sistem de r\u0103zboi electronic sau o combina\u021bie a acestora. Aceste rachete pot lovi \u0219i \u00een fa\u021ba avionului. Acest mod a fost demonstrat de Fran\u021ba, printr-un test \u00een care un avion de lupt\u0103 Dassault Rafale a tras cu o rachet\u0103 Mica \u00eentr-o \u021bint\u0103 din spatele acesteia. Datele \u021bintei fuseser\u0103 transmise de o alt\u0103 aeronav\u0103 prin leg\u0103tur\u0103 de date, iar racheta Mica, imediat dup\u0103 lansare, a f\u0103cut o viraj de 180\u00b0 \u0219i dup\u0103 c\u00e2teva secunde a neutralizat \u021binta. Rusia, pe de alt\u0103 parte, a dezvoltat o versiune special\u0103 a rachetei sale aer-aer cu raz\u0103 scurt\u0103 de ac\u021biune Vympel R-73, modificat\u0103 pentru lansare \u00eenapoi. Scopul a fost de a dezvolta o arm\u0103 defensiv\u0103 care s\u0103 poat\u0103 fi purtat\u0103 de bombardiere, avioane de transport\/cargo \u0219i avioane de patrulare maritim\u0103 pentru autoprotec\u021bie. Spre deosebire de sistemul propus ini\u021bial pentru Tu-160M, acest R-73 \u201especial\u201d a fost lansat \u00een direc\u021bia opus\u0103 direc\u021biei de zbor a aeronavei de transport fiind ghidat \u00een infraro\u0219u, o arm\u0103 de tipul \u201etrage \u0219i uita\u201d. Trage \u0219i uit\u0103\/ \u201efire and forget\u201d este un tip de ghidare a rachetelor care nu necesit\u0103, dup\u0103 lansare, o coordonare suplimentar\u0103, cum ar fi \u201eiluminarea\u201d \u021bintei sau \u201eghidarea cu fir\u201d, \u0219i poate atinge \u021binta f\u0103r\u0103 ca lansatorul s\u0103 se afle \u00een linia de vizibilitate a \u021bintei. Diferen\u021ba dintre un sistem de lansare \u00eenainte (ca cel francez ) care apoi se rote\u0219te 180 grade \u0219i unul care se lanseaz\u0103 cu fa\u021ba din spate, poate fi dat\u0103 de conservarea energiei rachetelor diferit \u00een cele dou\u0103 cazuri. Racheta lansat\u0103 \u00eenainte conserv\u0103 o mare parte din energia, \u0219i apoi, prin propria propulsie, accelereaz\u0103 \u0219i efectueaz\u0103 manevra de viraj de 180\u00b0 (cel mai probabil \u00een jurul axei verticale), ceea ce \u00eei permite s\u0103 conserve destul de mult din energia cu care a fost lansat\u0103. Pe de alt\u0103 parte, o rachet\u0103 cu lansare orientat\u0103 spre spate trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 contracareze iner\u021bia momentului lans\u0103rii, s\u0103 ating\u0103 un fel de \u201efr\u00e2nare\u201d \u0219i apoi s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 accelereze \u00een direc\u021bia opus\u0103. Avantajul op\u021biuni aleas\u0103 pentru Tu-160M, este c\u0103 ar putea acoperi amenin\u021b\u0103rile la 360\u00b0, nu doar pe cele care se apropie din emisfera posterioar\u0103. Dac\u0103 noul sistem de arme se dovede\u0219te a fi de succes, este posibil s\u0103 fie implementat pe o mare varietate de avioane de r\u0103zboi, nu numai pe bombardiere mari, ci \u0219i pe avioane de transport, pe cele de culegere de informa\u021bii \u0219i chiar de lupt\u0103. Acestea ar putea renun\u021ba la radarul din spate (cu excep\u021bia Su-57, care are acoperire radar de 360\u00b0) pentru a g\u0103si \u0219i \u021binti rachete, dar ar putea folosi leg\u0103turile de date \u0219i r\u0103zboiul \u00een re\u021bea pentru a ob\u021bine capacitatea de lovire \u00een spate, a\u0219a cum au demonstrat francezii pe avionul Rafale.<\/p>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator\"\/>\n\n\n\n<p><a id=\"1\">[1]<\/a> Fly-by-wire (FBW) este un sistem care \u00eenlocuie\u0219te comenzile conven\u021bionale de zbor manuale ale unei aeronave cu o interfa\u021b\u0103 electronic\u0103. Mi\u0219c\u0103rile comenzilor de zbor sunt convertite \u00een semnale electronice transmise prin fire, iar calculatoarele de control al zborului determin\u0103 modul de mi\u0219care a calculatoarelor la fiecare suprafa\u021b\u0103 de control pentru a oferi r\u0103spunsul ordonat. Poate folosi sisteme mecanice de rezerv\u0103 pentru controlul zborului (cum ar fi Boeing 777) sau poate folosi comenzi complet fly-by-wire.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Am auzit \u00een ultimul timp o serie de comentarii despre avioanele ruse\u0219ti care trag rachete aer-aer \u00een direc\u021bia invers\u0103 zborului. Vorbim deocamdat\u0103 despre un bombardier nu despre avioane de v\u00e2n\u0103toare. Tupolev Tu-160 este un bombardier strategic rusesc, proiectat \u00een perioada sovietic\u0103. Este un avion supersonic cu aripi \u00een forma de s\u0103geat\u0103, cu geometrie variabil\u0103. Intrat \u00een serviciu \u00een 1987, Tu-160 a fost ultimul bombardier strategic proiectat pentru Uniunea Sovietic\u0103. \u00cen 2016 For\u021belor Aeriene Ruse mai aveau 16 avioane \u00een serviciu. Flota activ\u0103 Tu-160 a fost supus\u0103 moderniz\u0103rii sistemelor electronice de la bordul avionului la \u00eenceputul anilor 2000. Programul de modernizare a modelelor existente Tu-160 a \u00eenceput cu prima aeronav\u0103 din [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":6411,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,21],"tags":[],"class_list":["post-6387","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-europarusia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6387"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6387"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6387\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6389,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6387\/revisions\/6389"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6411"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6387"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6387"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6387"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}