Memoriile s\u00eent un domeniu aparte al Culturii. Ele apar\u021bin, prin valoarea de document, Istoriografiei. Prin valoarea literar\u0103, ele apar\u021bin \u00eens\u0103 Publicisticii \u0219i, de ce nu? chiar Literaturii. Memoriile lui Constantin Argetoianu m\u0103rturisesc un talent literar deosebit. Ele pot fi \u00eencadrate \u00een orice clip\u0103 \u00een genul numit Proz\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n S\u00eent un cititor pasionat de Memorii. Mai mult, am pledat pentru o Ac\u021biune na\u021bional\u0103 de provocare a personalit\u0103\u021bilor din diferite domenii ca s\u0103-\u0219i scrie \u0219i s\u0103-\u0219i tip\u0103reasc\u0103 Memoriile. Ca director de gazet\u0103 am publicat memorii semnificative, multe dintre ele n\u0103scute din insisten\u021ba mea pe l\u00eeng\u0103 o personalitate ca s\u0103 se a\u0219eze la masa de scris. Ca redactor de editur\u0103 am lucrat cu mul\u021bi autori de memorii.<\/em><\/ins><\/p>\n\n\n\n Generalul Alexandru Grumaz mi-a atras aten\u021bia prin analizele sale de politic\u0103 extern\u0103, cu accent pe aspectele militare ale acesteia. Rom\u00e2nia d\u0103 peste margini, ca un ceaun pus la foc mare, de clocotul anali\u0219tilor militari, spori\u021bi ca num\u0103r urie\u0219e\u0219te dup\u0103 declan\u0219area R\u0103zboiului din Ucraina. Unii se dau anali\u0219ti militari f\u0103r\u0103 a fi activat o zi \u00een cadrul Armatei. Al\u021bii, militari de carier\u0103, sunt lipsi\u021bi de talent.<\/em><\/p>\n\n\n\n Alexandru Grumaz m-a surprins pl\u0103cut at\u00eet prin cuno\u0219tin\u021bele din domeniul militar, c\u00eet \u0219i prin talentul de publicist. At\u00eet din lectura CV-ului, c\u00eet \u0219i din discu\u021biile particulare mi-am dat seama c\u0103 memoria lui Alexandru Grumaz e o min\u0103 de aur pentru genul numit Memorii. Dup\u0103 ce m-a asigurat c\u0103 s-a apucat de lucru, i-am propus s\u0103 publice fragmente din volum pe cristoiublog.ro<\/strong> sub titlul care va fi \u0219i al c\u0103r\u021bii: Dac\u0103 ar fi s\u0103 \u00eentocmesc o ierarhie a Memoriilor dup\u0103 criteriile de valorizare a\u0219 pune pe primul loc nu valoarea publicistic\u0103 sau literar\u0103, ci experien\u021ba de via\u021b\u0103 a autorului. La fel se \u00eent\u00eempl\u0103 \u0219i cu Memoriile. Constantin Argetoianu are talent. Din acest punct de vedere, via\u021ba generalului Alexandru Grumaz e o incursiune inteligen\u021b\u0103 prin domenii mai pu\u021bin sau deloc expuse publicului larg. Am trecut \u00een revist\u0103 c\u00eeteva din func\u021biile de\u021binute de Alexandru Grumaz pentru a semnala memoria sa ie\u0219it\u0103 din comun. Cu deosebit talent de publicist, Alexandru Grumaz ne dezv\u0103luie, \u00een Memoriile sale, am\u0103nunte senza\u021bionale din Istoria postdecembrist\u0103 a \u00eenzestr\u0103rii Armatei noastre pentru a \u00eendeplini cerin\u021bele NATO.<\/em><\/p>\n\n\n\n O istorie deloc \u0219tiut\u0103 de marele public, dar mai ales plin\u0103 de tensiune, fie \u0219i pentru c\u0103 v\u00eenzarea \u0219i cump\u0103rarea de armament s\u00eent activit\u0103\u021bi \u00een care se \u00eenv\u00eert nu numai mul\u021bi bani, dar \u0219i multe interese secrete. Ion Cristoiu<\/strong><\/em><\/p>\n\n\n\n Cump\u0103rarea de avioane multirol a fost o \u00eentreag\u0103 epopee pentru Ministerul Ap\u0103r\u0103rii din Rom\u00e2nia. De ce au fost preferate avioanele americane? Din cauza rela\u021biei de securitate privilegiate\/strategice cu SUA \u0219i datorit\u0103 faptului c\u0103 avioanele de lupt\u0103 americane sunt cele mai r\u0103sp\u00e2ndite la nivelul NATO, \u00eenlesnind interoperabilitatea \u0219i \u00eentre\u021binerea acestora. Am plecat de la negocieri pentru avioane noi \u0219i am ajuns la op\u021biunea pentru avioane \u201ela m\u00e2na a doua\u201d, dat\u0103 de condi\u021biile economice precare \u0219i de perioada de tranzi\u021bie tehnologic\u0103 prin care trece pia\u021ba avioanelor militare de lupt\u0103 multirol, pia\u021b\u0103 care, din 2015, a fost deschis\u0103 avioanelor de genera\u021bia a 5-a. F-35 va deveni \u00een mod sigur cel mai r\u0103sp\u00e2ndit \u0219i performant avion de lupt\u0103 multirol al Alian\u021bei \u00een viitor. Solu\u021bia adoptat\u0103 de Ministerul Ap\u0103r\u0103rii a fost una de tranzi\u021bie. Transpunerea ei \u00een practic\u0103 este \u00eens\u0103 diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de cea agreat\u0103 \u00een 2010. Ini\u021bial s-a dorit achizi\u021bia modelului F-16 C\/D Block 25 \u0219i \u00een final s-a ajuns la un model F-16 A\/B din prima genera\u021bie. Num\u0103rul a fost o alt\u0103 nedumerire, el sc\u0103z\u00e2nd de la 48 la 12 aparate de lupt\u0103. Rom\u00e2nia are \u00een jur de 40-50 de pilo\u021bi care zboar\u0103 pe Mig-21 (undeva \u00eentre 30-35 de aparate). Cum va fi gestionat\u0103 din punct de vedere opera\u021bional trecerea de la MiG-21 la F-16 (\u0219tim c\u0103 preg\u0103tirea pilo\u021bilor pentru F-16 dureaz\u0103 \u00een jur de doi ani) \u0219i c\u00e2\u021bi pilo\u021bi de avioane multirol va avea Rom\u00e2nia c\u00e2nd va abandona avionul sovietic? R\u0103spunsul \u00eel vom vedea \u00een cur\u00e2nd. Este clar c\u0103 avioanele cump\u0103rate din Portugalia \u0219i cele care urmeaz\u0103 s\u0103 fie cump\u0103rate din Norvegia nu vor dep\u0103\u0219i ca timp de utilizare anii 2037-2038, c\u00e2nd va trebui s\u0103 cump\u0103r\u0103m F-35. Chiar dac\u0103 avioanele portugheze se afl\u0103 \u00eentr-o condi\u021bie tehnic\u0103 foarte bun\u0103 \u20133000-4500 de ore de zbor r\u0103mase \u2013 planul nu ia \u00een considerare posibilele accidente, care ar putea reduce num\u0103rul avioanelor disponibile. Cump\u0103rarea de avioane la \u201dm\u00e2na a doua\u201d este o mod\u0103. Portugalia a cump\u0103rat, \u00een 1997, prin programul Peace Atlantis II 25 de avioane F-16 A\/B, aflate \u00een uz din SUA, pentru aproximativ 258 de milioane de dolari, iar Chile a cump\u0103rat din Olanda, \u00een 2004, 20 de avioane F-16 A\/B cu 150 de milioane de dolari. MApN a derulat evalu\u0103ri competitive a mai multor modele de avioane multirol care ar fi putut \u00eenlocui MiG-21 Lancer \u2013 F-16, Eurofighter Typhoon \u0219i JAS-39 Gripen \u2013 dar a emis numai \u201dcereri pentru informare\u201d \u0219i \u201dcereri de propunere\u201d \u0219i \u00een final s-a optat pentru un acord interguvernamental. Bine\u00een\u021beles c\u0103 europenii de la EADS Cassidian \u0219i Saab ne-au reclamat la UE. Europa produce trei avioane de lupt\u0103 multirol de genera\u021bia 4.5 \u2013 Rafale, Eurofighter \u0219i Gripen- iar noi nu am agreat niciunul dintre ele.<\/p>\n\n\n\n Ceea ce prezint mai jos este modul \u00een care s-a ajuns la aceast\u0103 achizi\u021bie. Dar v\u0103 spun de la \u00eenceput c\u0103 achizi\u021bia celor 12 avioane F-16 A\/B din Portugalia \u0219i cea care urmeaz\u0103 din stocul Norvegiei reprezint\u0103 m\u0103suri de compromis \u0219i se fundamenteaz\u0103 pe o strategie riscant\u0103, pe care au inten\u021bionat s\u0103 mearg\u0103 \u0219i Polonia \u0219i Bulgaria, dar au renun\u021bat cump\u0103r\u00e2nd ulterior avioane noi. C\u00e2t vor fi men\u021binute opera\u021bionale avioanele portugheze sau norvegiene vom vedea. Este \u00eens\u0103 cert c\u0103 18-20 de ani nu vor rezista, mai ales \u00een actualele condi\u021bii \u00een care r\u0103zboiul din Ucraina se profileaz\u0103 a fi unul de durat\u0103 iar opera\u021biunile de politie aerian\u0103 devin din ce \u00een ce mai dese.<\/p>\n\n\n\n Anul 1997 a fost anul vizitei lui Bil Clinton la Bucure\u0219ti, pe 11 iulie. A fost anul \u00een care am ratat intrarea \u00een NATO. A fost anul \u00een care eu am absolvit Universitatea de Ap\u0103rare a SUA cu Masterul \u00een Strategia Resurselor de Ap\u0103rare. Un an bun pentru mine. Un an de cotitura pentru Rom\u00e2nia.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Ca o consolare pentru e\u0219ecul ader\u0103rii la NATO, Clinton, flancat de pre\u015fedintele rom\u00e2n Emil Constantinescu, a ap\u0103rut \u00eentr-o adunare \u00een Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii (loc simbolic pentru Conven\u021bia Democrat\u0103) \u0219i a anun\u021bat intrarea \u00eentr-o nou\u0103 er\u0103 a rela\u021biilor bilaterale, aceea a Parteneriatului Strategic \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Statele Unite ale Americii. Oric\u00e2t ar fi de paradoxal, pentru rom\u00e2ni \u2013 care \u00eenc\u0103 se dezmeticeau dup\u0103 ce sc\u0103paser\u0103 din chingile comunismului \u2013 vizita liderului american, primul care p\u0103\u0219ea pe p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc dup\u0103 c\u0103derea regimului dictatorial a lui Ceau\u0219escu, era un moment simbolic. Eram, \u00een sf\u00e2r\u0219it, v\u0103zu\u021bi \u0219i asculta\u021bi de Occident, la care t\u00e2njeam de at\u00e2ta timp. Bill Clinton d\u0103dea asigur\u0103ri c\u0103 America e dispus\u0103 s\u0103 ofere mai mult, \u00eens\u0103, o dat\u0103 \u00een plus, rom\u00e2nilor li se spunea c\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103 eforturi \u0219i s\u0103 aib\u0103 r\u0103bdare. \u00cen ziua Summitului de la Madrid, Fran\u021ba s-a b\u0103tut p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103 pentru Rom\u00e2nia. Lu\u00e2nd cuv\u00e2ntul, pre\u0219edintele Jacques Chirac s-a pronun\u021bat ferm \u00een favoarea Rom\u00e2niei \u0219i a subliniat c\u0103 \u201dexcluderea ei ar putea submina credibilitatea Alian\u021bei<\/em>\u201d. Subiectul Rom\u00e2nia a creat tensiuni \u00eentre Jacques Chirac \u015fi Bill Clinton la Madrid, iar Helmut Kohl a oferit solu\u021bia de compromis: \u201dRom\u00e2nia va fi prima nominalizat\u0103 pentru cel de-al doilea val al extinderii NATO<\/em>\u201d. Bill Clinton a men\u021bionat \u00een alocu\u021biunea de la mitingul din Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii: \u201dDin nefericire, dup\u0103 sf\u00e2r\u0219itul R\u0103zboiului Rece, Rom\u00e2nia a petrecut \u0219apte ani pe linia de start. \u00centre 1989 \u015fi 1996, economia a stagnat. Chiar dac\u0103, \u00een 1997, rom\u00e2nii au \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 ceea ce trebuie, nu f\u0103cuser\u0103 aceste lucruri suficient de mult timp \u00eenainte<\/em>\u201c. Oficial, Administra\u021bia Clinton a explicat atunci c\u0103 a blocat aderarea Rom\u00e2niei la NATO, din cauza costurilor foarte mari legate de o extindere mai serioas\u0103 a Alian\u021bei, dar \u015fi pentru c\u0103 reformele politice \u015fi economice rom\u00e2ne\u0219ti acceleraser\u0103 doar \u00een ultimele \u0219apte luni, dup\u0103 ce fo\u0219tii comuni\u0219ti fuseser\u0103 \u00eenvin\u0219i \u00een alegeri.<\/p>\n\n\n\n De fapt, \u00een spatele u\u0219ilor \u00eenchise se vorbea de faptul c\u0103 tot \u201dcomuni\u0219tii\u201d c\u00e2\u0219tigaser\u0103 alegerile din 1996, dar pentru c\u0103 era nevoie de o alternan\u021b\u0103 la guvernare au \u201d\u00eenchis ochii\u201d \u0219i au l\u0103sat Opozi\u021bia la putere. A\u0219a cereau cancelariile Occidentale, \u00een discu\u021biile neoficiale cu delega\u021biile care veneau, inclusiv la Ministerul Ap\u0103r\u0103rii, de la NATO. Asta este \u0219i cauza pentru care Iliescu a pierdut oficial alegerile \u00een 1996 \u0219i nu pentru c\u0103 a fost \u00eenvins neap\u0103rat de Conven\u021bia Democratic\u0103 care era totu\u0219i pe un trend pozitiv. Nu vreau s\u0103 par lipsit de obiectivitate dar a\u0219a circulau pove\u0219tile \u00een Ministerul Ap\u0103r\u0103rii. La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992, FDSN, proasp\u0103t \u00eenfiin\u021bat dup\u0103 sciziunea FSN, a ob\u021binut primul loc, iar Ion Iliescu a c\u00e2\u0219tigat alegerile preziden\u021biale din acela\u0219i an cu 61,5% din voturi. Acesta l-a numit \u00een func\u021bia de prim-ministru pe Nicolae V\u0103c\u0103roiu. Cu toate acestea, din postura de partid aflat la guvernare, PDSR [1]<\/a> a suferit un proces accentuat de erodare \u0219i a ajuns s\u0103 piard\u0103 alegerile din toamna anului 1996. Puteau cu u\u0219urin\u021b\u0103 s\u0103 fure alegerile. Aveau toate p\u00e2rghiile, inclusiv serviciile de informa\u021bii cu profesorul M\u0103gureanu la SRI \u0219i cu generalul Talpe\u0219 la SIE. Ca dovad\u0103 a fost manipularea cu Vadim Tudor, de la alegerile din 2000, c\u00e2nd elita democratic\u0103 rom\u00e2n\u0103 a votat, \u00een turul doi, cu Iliescu. La primul tur de scrutin al alegerilor preziden\u021biale de la 3 noiembrie 1996, candidatul CDR, Emil Constantinescu, s-a clasat pe locul 2, dup\u0103 Ion Iliescu, dar \u00eenaintea lui Petre Roman. La 7 noiembrie, s-a semnat un acord de colaborare electoral\u0103, parlamentar\u0103 \u0219i guvernamental\u0103 \u00eentre CDR \u0219i Uniunea Social-Democrat\u0103 (USD), constituit\u0103 din PD \u0219i PSDR, prin care s-au pus temeliile unei majorit\u0103\u021bi parlamentare suficiente pentru a \u00eenl\u0103tura guvernul PDSR. Prin semnarea acordului, s-a convenit sus\u021binerea lui Emil Constantinescu \u00een turul al doilea al alegerilor preziden\u021biale, ceea ce a dus la victoria acestuia, cu 54,41% din voturi. La 6 decembrie 1996, s-a semnat un acord de solidaritate guvernamental\u0103 cu UDMR, trec\u00e2ndu-se astfel la prima tranzi\u021bie pa\u0219nic\u0103 de putere \u00een Rom\u00e2nia, din perioada postbelic\u0103. Eu nu cred c\u0103 PDSR a vrut s\u0103 piard\u0103 alegerile. Era \u00eens\u0103 o mare nemul\u021bumire popular\u0103 privitoare la guvernarea PDSR. Amintesc doar c\u00e2teva dintre evenimentele \u00eent\u00e2mplate pe timpul guvern\u0103rii V\u0103c\u0103roiu: o abordare lent\u0103 a procesului de restructurare \u0219i reform\u0103 a sistemului bancar, pierderile economice fiind acoperite de la bugetul de stat, evolu\u021bia ratei infla\u021biei \u0219i atingerea unui prag record de 256% (apoi aceasta scade sub 100%), introducerea TVA, \u201dCuponiada\u201d e\u0219uat\u0103 lamentabil[2]<\/a>, Afacerea Caritas, dar \u0219i lucruri bune \u2013 Rom\u00e2nia devine membru \u00een Consiliul Europei \u0219i apoi semneaz\u0103 Acordul de asociere la UE. A\u0219adar, Rom\u00e2nia mai avea nevoie de timp. O polite\u021be dictat\u0103 de func\u021bii\/pozi\u021bii, c\u0103ci \u00een spatele u\u0219ilor \u00eenchise motivele au fost mult mai pragmatice, iar viziunile, mai ne\u00eendulcite: Rom\u00e2nia era \u00eenc\u0103 o \u021bar\u0103 din lumea a treia \u015fi nu avea stof\u0103 de membru cu drepturi depline al NATO. \u00cen plus, nici economia \u015fi nici sistemul militar nu erau preg\u0103tite s\u0103 suporte toate implica\u021biile apartenen\u021bei la Alian\u021b\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/em>L-am invitat s\u0103 colaboreze la cristoiublog.ro.
<\/strong><\/em>A acceptat.<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/em>\u0218i, potrivit n\u0103ravului meu, l-am \u00eendemnat s\u0103-\u0219i scrie Memoriile angaj\u00eendu-m\u0103 c\u0103 le voi publica, sub form\u0103 unei c\u0103r\u021bi, la Editura pe care o conduc, Martorul clipei<\/strong>.<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/em>File \u00eentoarse din via\u021ba mea.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n
<\/em>Reportajele sunt valoroase nu numai prin talentul literar al autorului, dar \u0219i prin lumile \u00een care ajunge reporterul, lumi \u00een care cititorul sau telespectatorul nu va ajunge niciodat\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/em>Presupun\u00eend ca de la sine \u00een\u021belese spiritul de observa\u021bie \u0219i talentul publicistic, valoarea Memoriilor st\u0103 \u00een experien\u021ba de via\u021b\u0103 deosebit\u0103 a memorialistului. Experien\u021ba de via\u021b\u0103 deosebit\u0103 e dat\u0103 \u0219i de domeniile aparte, inaccesibile cititorului, \u00een care a lucrat autorul.<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/em>Memoriile sale n-ar avea \u00eens\u0103 o valoare excep\u021bional\u0103 dac\u0103 ele nu ar apar\u021bine unui om politic important din anii interbelici. Gra\u021bie activit\u0103\u021bii sale de politician, prin Memoriile lui Constantin Argetoianu lu\u0103m cuno\u0219tin\u021b\u0103 de culisele politicii interbelice.<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/em>Alexandru Grumaz a absolvit Academia Tehnic\u0103 Militar\u0103 ca inginer \u00een domeniul Electronic\u0103- Comunica\u021bii.
<\/em>Dup\u0103 absolvire, \u00eentre 1979-1984, a lucrat la Centrul de Opera\u021bii Psihologice (PSYOPS) subordonat Statului Major General.
<\/em>Printre altele Alexandru Grumaz a fost \u00eentre 1995-1998 \u0218eful Sec\u021biei Colabor\u0103ri Tehnice Externe din Departamentul \u00cenzestrare al MApN. \u00centre 1998-2000 a fost \u0219ef al Direc\u021biei Management Resurse pentru \u00cenzestrare.
<\/em>\u00cen 2000 a fost numit Directorul Directoratului de Planificare Integrat\u0103 a Ap\u0103r\u0103rii.
<\/em>CV-ul ne semnaleaz\u0103 c\u0103 generalul a fost \u0219i prim-adjunct al Directorului STS. Ipostaz\u0103 \u00een care a r\u0103spuns de implementarea sistemului 112.
<\/em>\u00cen 2007 a fost trimis consul general al Rom\u00e2niei la Shanghai.
<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/em>Memoria unui specialist care a lucrat \u00een domenii vitale pentru integrarea noastr\u0103 \u00een NATO, dar \u0219i pentru modernizarea Armatei.<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/em>O Istorie \u00een care Istoria politic\u0103 \u00ee\u0219i spune din plin cuv\u00eentul.
<\/em>O dovede\u0219te capitolul Epopeea rom\u00e2n\u0103 a cump\u0103r\u0103rii avionului F-16 <\/strong>pe care-l public\u0103m \u00een serial pe cristoiublog.ro.<\/em><\/p>\n\n\n\n
\n\n\n\nBill Clinton vine la Bucure\u0219ti ca s\u0103 ne consoleze<\/strong><\/h4>\n\n\n\n
\u00cen 1996 Ion Iliescu a acceptat c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eenving\u0103 CDR<\/strong><\/h4>\n\n\n\n