{"id":6596,"date":"2022-12-27T16:30:57","date_gmt":"2022-12-27T14:30:57","guid":{"rendered":"https:\/\/www.cass-ro.org\/?p=6596"},"modified":"2022-12-27T16:30:59","modified_gmt":"2022-12-27T14:30:59","slug":"2023-un-an-similar-cu-2022-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/2023-un-an-similar-cu-2022-i\/","title":{"rendered":"2023 un an similar cu 2022? (I)"},"content":{"rendered":"\n<p>\u00cen c\u00e2\u021biva ani vom putea spune c\u0103 anul 2022 a fost o \u201dbalama a istoriei\u201d, marc\u00e2nd sf\u00e2r\u0219itul unei ere \u0219i \u00eenceputul alteia. R\u0103zboiul major a revenit \u00een Europa, cu amenin\u021b\u0103rile asociate cu lovituri nucleare, iar u\u0219a s-a \u00eenchis ferm asupra politicii SUA de angajament strategic cu China. \u0218i totu\u0219i pandemia de <a href=\"https:\/\/evz.ro\/administratia-biden-incearca-sa-convinga-americanii-sa-mearga-la-munca.html\">COVID-19<\/a> s-a atenuat \u00een multe \u021b\u0103ri ceea ce a readus activit\u0103\u021bile curente economice \u0219i politice la un nivel acceptabil. Dar, \u00een general, 2022 a adus mai multe ve\u0219ti proaste dec\u00e2t ve\u0219ti bune. Multe dintre aceste pove\u0219ti vor continua \u00een 2023 \u0219i mai departe. Nu am s\u0103 detaliez toate crizele din 2023 dar voi \u00eencerca s\u0103 aduc \u00een prim plan pe cele mai importante \u0219i s\u0103 enum\u0103r c\u00e2teva din celelalte precum: cre\u0219terea insecurit\u0103\u021bii alimentare, tulbur\u0103ri si confrunt\u0103ri cu Iranul, \u00eenr\u0103ut\u0103\u021birea crizelor datoriilor \u00een lumea \u00een curs de dezvoltare, spirala datoriei globale, modul \u00een care se va solu\u021biona crizei Qatargate pentru <a href=\"https:\/\/evz.ro\/tag\/ue\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">UE<\/a> \u0219i r\u0103spunsul pe care Bruxellesul \u00eel va da la programul de subven\u021bii al Legii de reducere a infla\u021biei de la Washington, un sistem tehno-polarizat \u0219i fragmentat (dac\u0103 marile puteri \u00eencearc\u0103 s\u0103 ating\u0103 autosuficien\u021ba pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een semiconductori, a\u0219a cum dore\u0219te administra\u021bia <a href=\"https:\/\/evz.ro\/razboi-in-ucraina-ziua-303-in-rusia-vizita-lui-zelenski-la-washington-provoaca-indignare-si-este-ridiculizata.html\">Biden<\/a>, investi\u021biile ini\u021biale ar putea ajunge la 1 trilion de dolari, iar chipurile ar costa cu 35% p\u00e2n\u0103 la 65% mai mult), ad\u00e2ncirea disensiunilor SUA-China, o criz\u0103 periculoas\u0103 \u00een Peninsula Coreean\u0103, tensiuni majore la grani\u021ba dintre India \u0219i China, tensiuni majore \u00eentre Turcia \u0219i Grecia, o devenire sau nu&nbsp; a UE ca un actor geopolitic sau o r\u0103m\u00e2nere \u00een anonimat, evenimentele de tip \u201dleb\u0103da neagr\u0103\u201d (necunoscute, imprevizibile).&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p><strong>1. Criza r\u0103zboiului din Ucraina<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>O s\u0103 \u00eencepem cu r\u0103zboiul din <a href=\"https:\/\/evz.ro\/lista-de-craciun-in-materie-de-armament-a-lui-zelenski-ramane-neimplinita-dupa-vizita-la-washington.html\">Ucraina<\/a> care va continua. La sf\u00e2r\u0219itul anului 2021, oficialii americani \u0219i britanici au \u00eenceput s\u0103 avertizeze c\u0103 <a href=\"https:\/\/evz.ro\/tag\/rusia\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">Rusia<\/a> va invada Ucraina (conceptul de implicare permanent\u0103 \u2013 adic\u0103 sl\u0103bi\u021bi atacul unui adversar f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 lucreze mult mai mult \u00een ap\u0103rare). Mul\u021bi lideri europeni, inclusiv pre\u0219edintele ucrainean Vladimir <a href=\"https:\/\/evz.ro\/tag\/zelenski\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">Zelenski<\/a>, au respins ideea r\u0103zboiului. Dar pe 24 februarie 2022, Rusia a lansat o \u201eopera\u021biune militar\u0103 special\u0103\u201d despre care a spus c\u0103 este necesar\u0103 pentru a for\u021ba \u201edemilitarizarea \u0219i denazificarea Ucrainei\u201d. Spre surprinderea Kremlinului \u0219i a majorit\u0103\u021bii exper\u021bilor militari occidentali, Ucraina a rezistat atacului ini\u021bial \u0219i apoi a \u00eenceput s\u0103 \u00eentoarc\u0103 for\u021bele ruse \u00eenapoi \u00een teritoriile din care veneau. Moscova a renun\u021bat la tentativa de a lua Kievul \u0219i a trecut la confiscarea regiunii Donbas din estul Ucrainei. \u00cen septembrie, ucrainenii au lansat o contraofensiv\u0103 care a eliberat ora\u0219ul Harkov, din nord-est. \u0218ase luni mai t\u00e2rziu, for\u021bele ruse au abandonat ora\u0219ul Herson din sud-est, stimul\u00e2nd specula\u021biile c\u0103 Ucraina ar putea \u00eencerca s\u0103 recupereze Crimeea, pe care Rusia a ocupat-o \u00een 2014. De fapt nu sunt specula\u021bii. Ucraina va prelua Crimeea \u0219i va dezvolta un culoar c\u0103tre Marea Azov. De asemenea va declan\u0219a un atac decisiv \u00een zona Harkov \u0219i \u00eei va for\u021ba pe ru\u0219i s\u0103 se retrag\u0103 din Belgorod (ora\u0219 rus la grani\u021ba cu Ucraina). \u00cen aceste condi\u021bii ce \u0219i-ar dori Kissinger?&nbsp; \u201e<em>Un proces de pace ar trebui s\u0103 lege Ucraina de <a href=\"https:\/\/evz.ro\/tag\/nato\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">NATO<\/a>, indiferent de formulare. Alternativa neutralit\u0103\u021bii nu mai are sens<\/em>\u201d, a scris Kissinger \u00eentr-un articol intitulat \u201eCum s\u0103 evit\u0103m un alt r\u0103zboi mondial\u201d, informeaz\u0103 Reuters prelu\u00e2nd revista The Spectator. Declara\u021bia de mai sus vine dup\u0103 alt\u0103 declara\u021bie din luna mai a.c. c\u00e2nd a propus o \u00eencetare a focului \u00een cadrul c\u0103reia Rusia s-ar retrage pe linia frontului \u00eenainte de invazia din februarie, dar Crimeea ar face obiectul unor \u201enegocieri\u201d. \u201e<em>Dizolvarea Rusiei sau distrugerea capacit\u0103\u021bii sale de politic\u0103 strategic\u0103 ar putea transforma teritoriul s\u0103u care cuprinde 11 fuse orare \u00eentr-un vid contestat<\/em>\u201d, a spus el. Poate c\u0103 fostul Secretar de Stat al SUA are dreptate dar r\u0103zboiul va continua. Eu zic s\u0103 nu mai \u00eentreba\u021bi c\u00e2nd se va sf\u00e2r\u0219i acest r\u0103zboi, \u00eentreba\u021bi cum va continua? De ce? Deoarece este probabil s\u0103 se \u00eenr\u0103ut\u0103\u021beasc\u0103 \u00eenainte s\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 situa\u021bia \u00een teatrul opera\u021bional. Kievul \u0219i partenerii s\u0103i trebuie s\u0103 se concentreze asupra a ceea ce pot face \u00een mod specific, acum, pentru a preveni r\u0103sp\u00e2ndirea conflictului. Un pas important este prioritizarea tipului de asisten\u021b\u0103 militar\u0103 care va aborda tactica pe care Putin o tot revizuie\u0219te. Vizita lui <a href=\"https:\/\/evz.ro\/exclusiv-in-ce-faza-este-razboiul-si-care-sunt-adevaratele-intentii-ale-lui-zelenski-hoandra-s-a-ajuns-intr-un-loc-din-care-nu-se-mai-pot-intoarce-video.html\">Zelenski la Washington<\/a> neteze\u0219te calea spre noua compozi\u021bie a Camerei Reprezentan\u021bilor din Congresul SUA, camer\u0103 condus\u0103 de Republicani \u0219i pune temelia pentru noul pachet de arme care vor fi livrate Ucrainei \u00een 2023. Nici Putin nu doarme. S-a dus \u00een Belarus s\u0103-\u0219i organizeze o colaborare \u0219i l-a trimis pe omul de \u00eencredere Medvedev la Beijing sa negocieze.<\/p>\n\n\n\n<p>Ceea ce p\u0103rea de neconceput \u00een 2020, un r\u0103zboi \u00een Europa, a devenit realitate \u00een 2022. Rusia invadeaz\u0103 Ucraina. Uneori, agen\u021biile de informa\u021bii sunt ca mitica Cassandra, prev\u0103d corect evenimentele doar pentru a fi de necrezut. Generalul Mark Milley, pre\u0219edintele Comitetului \u00centrunit al \u0218efilor de State Majore, la r\u00e2ndul lui a \u00eenfuriat oficialii ucraineni, luna trecut\u0103 (noiembrie 2022) c\u00e2nd a sugerat c\u0103 retragerea Rusiei din Herson \u0219i c\u0103 lunile de iarn\u0103 ar putea reprezenta \u201e<em>o fereastr\u0103 de oportunitate pentru negocieri<\/em>\u201d. Ulterior, Milley a \u00eencercat s\u0103-\u0219i clarifice comentariile, spun\u00e2nd c\u0103 SUA va \u201e<em>continua s\u0103 sprijine Ucraina at\u00e2ta timp c\u00e2t este nevoie pentru a o men\u021bine liber\u0103<\/em>\u201d \u0219i c\u0103 depinde de Ucraina s\u0103 decid\u0103 c\u00e2nd s\u0103 negocieze. Cel care a punctat perfect situa\u021bia a fost directorul CIA Wiliam Burns. Fostul ambasador al SUA la Moscova, William Burns, a declarat \u00eentr-un interviu publicat s\u00e2mb\u0103t\u0103 17 decembrie pentru PBS-News Hour, c\u0103 \u201d<em>\u00een timp ce majoritatea conflictelor se finalizeaz\u0103 prin negocieri, evaluarea CIA este&nbsp; c\u0103 Rusia nu a agreat p\u00e2n\u0103 acum o negociere real\u0103 pentru a pune cap\u0103t r\u0103zboiului<\/em>\u201d. Este clar Rusia lui Putin nu \u0219i-a atins obiectivele \u0219i va continua agresiunea!<\/p>\n\n\n\n<p>Invazia Rusiei a scos la iveal\u0103 diviziuni geopolitice semnificative. Na\u021biunile occidentale s-au adunat \u00een spatele Kievului celelalte, din Asia \u0219i America de Sud \u00een jurul Kremlinului. \u00cen urma reuniunii Consiliului European din 20-21 octombrie 2022, Comisia a propus un pachet de sprijin f\u0103r\u0103 precedent pentru Ucraina de p\u00e2n\u0103 la 18 miliarde EUR pentru 2023. Acesta va veni sub forma unor \u00eemprumuturi concesionale (astfel de \u00eemprumuturi sunt cunoscute drept credite preferen\u021biale sau \u201ecredite concesionale\u201d), pl\u0103tite \u00een tran\u0219e regulate \u00eencep\u00e2nd cu 2023. La 17 octombrie, Consiliul Afaceri Externe a \u00eenfiin\u021bat Misiunea de asisten\u021b\u0103 militar\u0103 a UE (EUMAM Ucraina), ca r\u0103spuns la cererea urgent\u0103 de sprijin a Ucrainei. Misiunea \u00ee\u0219i propune s\u0103 ajute la regenerarea for\u021belor armate ucrainene prin instruire la scar\u0103 larg\u0103. Obiectivul UE este de a antrena pe teritoriul s\u0103u un prim lot de 15.000 de solda\u021bi ucraineni prin preg\u0103tire de baz\u0103, c\u00e2t \u0219i cea specializat\u0103, dar \u0219i individual\u0103 \u0219i colectiv\u0103, pentru a r\u0103spunde nevoilor urgente pe termen scurt exprimate de Ucraina.&nbsp; China \u0219i majoritatea \u021b\u0103rilor din Sudul Global nu au f\u0103cut-o, \u00een ciuda insisten\u021bei lor c\u0103 grani\u021bele na\u021bionale sunt sacrosante. Unii chiar au dat vina invaziei pe expansiunea NATO. Ei nu au reu\u0219it s\u0103 explice, totu\u0219i, cum o alian\u021b\u0103 care a adunat mai pu\u021bin\u0103 putere de foc pe teren dec\u00e2t a f\u0103cut-o cu treizeci de ani mai devreme \u0219i despre care un lider, membru al ei,&nbsp; a spus c\u0103 se confrunt\u0103 cu \u201emoartea cerebral\u0103\u201d, a amenin\u021bat brusc Rusia. C\u00e2nd 2022 se \u00eencheie, o \u00eencetare a focului pare pu\u021bin probabil\u0103 pentru 2023. \u00cen aceste condi\u021bii Rusia a vizat infrastructura critic\u0103 a Ucrainei, sper\u00e2nd c\u0103 iarna va face ceea ce armata rus\u0103 nu a putut, s\u0103 distrug\u0103 voin\u021ba Ucrainei.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p><strong>2. Criza energiei<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>\u00centre timp, restul lumii s-a str\u0103duit s\u0103 se adapteze la \u0219ocurile de pre\u021b, la \u00eentreruperile aprovizion\u0103rii \u0219i la penuria de alimente declan\u0219ate de agresiunea nepl\u0103cut\u0103 a Rusiei. Pe m\u0103sur\u0103 ce anul se apropie de sf\u00e2r\u0219it, o mare parte din sistemul energetic al Ucrainei este \u00een ruine. Pre\u021burile globale ale gazului \u0219i energiei electrice r\u0103m\u00e2n ridicate, iar cartelurile energetice \u0219i statele bogate \u00een combustibili fosili revin pe \u201dscaunul de conducere\u201d. \u00cen 2023 \u0219i mai departe, criza energetic\u0103 va avea consecin\u021be profunde asupra direc\u021biei \u00een care se \u00eendreapt\u0103 lumea \u0219i asupra modului \u00een care poate ajunge pe drumul c\u0103tre un viitor ecologic. Evenimentele din ultimul an au modificat fundamental pozi\u021bia Rusiei pe pie\u021bele globale de energie \u0219i forma acelor pie\u021be. Se construiesc noi alian\u021be \u0219i se consolideaz\u0103 cele vechi. \u00cen 2021, Europa a primit mai mult de jum\u0103tate din exporturile de petrol ale Rusiei \u0219i aproximativ trei sferturi din v\u00e2nz\u0103rile de gaze. Acum, Uniunea European\u0103 se apropie de marii furnizori de gaze precum Norvegia, Algeria \u0219i Statele Unite, precum \u0219i de produc\u0103tori de gaze naturale lichefiate din Africa \u0219i Orientul Mijlociu. \u00cen 2023, \u00eentr-o schimbare istoric\u0103, statele UE se vor asocia pentru a cump\u0103ra suficient gaz pentru a-\u0219i umple 15% din magaziile lor. Va fi important de urm\u0103rit m\u0103sura \u00een care UE va coordona aceast\u0103 mi\u0219care cu ceilal\u021bi parteneri ai s\u0103i din grupul G7 al economiilor avansate. Succesul ar cre\u0219te puterea de negociere a UE \u0219i ar consolida solidaritatea politic\u0103 \u00eentre partenerii G7, care, \u00eempreun\u0103 cu Australia, au stabilit un plafon de pre\u021b la \u00eenceputul acestei luni pentru exporturile ruse\u0219ti de petrol la nivel mondial. Germania \u0219i-a construit primul terminal de gaze lichefiate. Luna aceasta, Berlinul a finalizat construirea primului terminal plutitor pentru importul de gaze lichefiate \u00een portul Wilhelmshaven de la Marea Nordului. Alte patru ar urma s\u0103 devin\u0103 opera\u021bionale p\u00e2n\u0103 la finalul lui 2023. Gra\u021bie celor cinci terminale plutitoare, plus a altor dou\u0103 terminale terestre care urmeaz\u0103 s\u0103 fie construite, Germania ar trece \u00een fa\u021ba Marii Britanii \u00een termeni de capacitate de import de gaze lichefiate, fiind devansat\u0103 doar de Spania \u00een UE. \u0218i ca s\u0103 \u00een\u021belege\u021bi cum a intrat Croa\u021bia \u00een Schengen va spun c\u0103 aceasta \u00eempreun\u0103 cu Austria \u015fi Germania au convenit o ini\u021biativ\u0103 de cooperare energetic\u0103 comun\u0103 ce are ca obiectiv transportul gazului natural de la terminalul de gaze naturale lichefiate de pe insula croat\u0103 Krk spre Austria \u015fi Germania, printr-un gazoduct cofinan\u021bat din fonduri europene, relateaz\u0103 agen\u021biile HINA \u015fi EFE, preluate de Agerpres. UE este cel mai mare importator de GNL din lume. \u00cen prima jum\u0103tate a anului 2022, UE a importat peste 65 de miliarde de metri cubi de GNL, \u00een valoare de peste 60 de miliarde de euro. Fran\u021ba a fost cel mai mare importator de GNL din UE, \u00eenaintea Spaniei \u0219i Belgiei. \u00centre timp, Rusia \u00ee\u0219i mut\u0103 exporturile europene pierdute spre est \u00een Asia, \u00een principal China \u0219i India. Ar putea ajunge ca un partener junior \u00een aceste rela\u021bii, \u00een special cu China. Cu toate acestea, ar putea s\u0103-\u0219i p\u0103streze sau s\u0103-\u0219i sporeasc\u0103 influen\u021ba \u00een alian\u021ba OPEC+ pentru combustibili fosili, mai ales dac\u0103 Arabia Saudit\u0103 continu\u0103 s\u0103 se \u00eenstr\u0103ineze de Statele Unite, aliatul s\u0103u obi\u0219nuit.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>3. Situa\u021bia din Iran&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Regimurile n\u0103scute \u00een urma protestelor pot fi, de asemenea, r\u0103sturnate de acestea. Aceast\u0103 realitate trebuie s\u0103-i b\u00e2ntuie pe liderii Republicii Islamice Iran, care \u00een 2022 au v\u0103zut cea mai important\u0103 provocare la adresa guvern\u0103rii lor de c\u00e2nd au ajuns la putere \u00een 1979. Protestele au \u00eenceput \u00een septembrie, c\u00e2nd \u201epoli\u021bia moral\u0103\u201d din Teheran a arestat-o pe Mahsa Amini, o persoan\u0103 de dou\u0103zeci de ani -femeie kurd\u0103-iranian\u0103 \u2013 care vizita capitala Iranului, pentru c\u0103 nu \u0219i-a acoperit capul \u00een mod corespunz\u0103tor. Ea a murit \u00een custodia poli\u021biei. C\u00e2nd vestea a ajuns \u00een ora\u0219ul ei natal, Saqqez, din nord-vestul Iranului, sute de oameni s-au adunat pentru a condamna moartea ei \u0219i maltratarea femeilor de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile iraniene. Protestele s-au r\u0103sp\u00e2ndit rapid \u00een toat\u0103 \u021bara, \u00een timp ce iranienii indiferent de statutul social \u0219i etnie au m\u0103r\u0219\u0103luit cu sloganul: \u201eFemei, via\u021b\u0103, libertate!\u201d Liderii iranieni au dat vina pe Statele Unite \u0219i Israel pentru ingineria protestelor, de\u0219i for\u021ba motrice a fost represiunea politic\u0103 a guvernului, corup\u021bia \u0219i gestionarea proast\u0103 a economiei. Guvernul a \u00eencercat s\u0103 \u00een\u0103bu\u0219e protestele cu for\u021b\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een decembrie 2022, for\u021bele de securitate iraniene au ucis p\u00e2n\u0103 la 450 de protestatari pe str\u0103zi, iar guvernul a \u00eenceput s\u0103 execute public protestatarii condamna\u021bi \u00een procese gr\u0103bite pentru crime \u00eempotriva statului. Persisten\u021ba protestelor \u00een fa\u021ba represiunii guvernamentale a determinat specula\u021bii c\u0103 Iranul se afl\u0103 \u00een fazele incipiente ale unei noi revolu\u021bii. Poate. Dar p\u00e2n\u0103 acum, regimul nu a dat semne de scindare \u0219i nimeni nu a ap\u0103rut s\u0103 conduc\u0103 opozi\u021bia. \u00cen cazul \u00een care aceasta se va schimba, regimul teocratic al Iranului s-ar putea \u00eendrepta c\u0103tre mormanul de cenu\u0219\u0103 al istoriei \u00een 2023.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen c\u00e2\u021biva ani vom putea spune c\u0103 anul 2022 a fost o \u201dbalama a istoriei\u201d, marc\u00e2nd sf\u00e2r\u0219itul unei ere \u0219i \u00eenceputul alteia. R\u0103zboiul major a revenit \u00een Europa, cu amenin\u021b\u0103rile asociate cu lovituri nucleare, iar u\u0219a s-a \u00eenchis ferm asupra politicii SUA de angajament strategic cu China. \u0218i totu\u0219i pandemia de COVID-19 s-a atenuat \u00een multe \u021b\u0103ri ceea ce a readus activit\u0103\u021bile curente economice \u0219i politice la un nivel acceptabil. Dar, \u00een general, 2022 a adus mai multe ve\u0219ti proaste dec\u00e2t ve\u0219ti bune. Multe dintre aceste pove\u0219ti vor continua \u00een 2023 \u0219i mai departe. Nu am s\u0103 detaliez toate crizele din 2023 dar voi \u00eencerca s\u0103 aduc \u00een prim plan [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6598,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,21,6],"tags":[],"class_list":["post-6596","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-europarusia","category-regiuni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6596"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6596"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6596\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6600,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6596\/revisions\/6600"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6598"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6596"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6596"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6596"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}