{"id":6631,"date":"2023-01-29T08:28:00","date_gmt":"2023-01-29T06:28:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.cass-ro.org\/?p=6631"},"modified":"2023-02-02T02:51:30","modified_gmt":"2023-02-02T00:51:30","slug":"turcia-si-resetarile-regionale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/turcia-si-resetarile-regionale\/","title":{"rendered":"Turcia \u0219i reset\u0103rile regionale"},"content":{"rendered":"\n

Alegerile din Turcia sunt a\u0219teptate nu numai de turci dar \u0219i de europeni \u00een primul r\u00e2nd de Finlanda \u0219i Suedia cele dou\u0103 state care \u00eenc\u0103 nu au ob\u021binut aprobarea de aderare la NATO de la Parlamentul turc. \u00cen ultimele dou\u0103 decenii, peisajul politic turc a fost dominat de Partidul Justi\u021bie \u0219i Dezvoltare (AKP) \u0219i de liderul s\u0103u unic de succes, Recep Tayyip Erdogan. Dup\u0103 ce a condus \u021bara de unul singur din 2002, Erdogan<\/a> a devenit primul pre\u0219edinte executiv al Turciei \u00een 2018, \u00een urma unei schimb\u0103ri constitu\u021bionale contestate. El a ie\u0219it \u00eenving\u0103tor \u00een fiecare tur de scrutin de la \u00eenceputul carierei sale politice. \u0218i totu\u0219i, dup\u0103 dou\u0103 decenii, popularitatea sa scade consistent, ridic\u00e2nd perspectiva schimb\u0103rii politice.<\/p>\n\n\n\n

Turcia \u0219i vecinii<\/h2>\n\n\n\n

Frontiera terestr\u0103 a Turciei are o lungime de 1,632. Turcia \u00eemparte grani\u021ba terestr\u0103 cu opt \u021b\u0103ri: Irak, Bulgaria, Georgia, Irak, Grecia, Armenia, Azerbaidjan \u0219i Siria. Grani\u021ba dintre Turcia \u0219i Siria este cea mai lung\u0103, \u00eentinz\u00e2nd un total de kilometri 511, \u00een timp ce grani\u021ba Turcia-Azerbaidjan este cea mai scurt\u0103, la o lungime de 6 km. Grani\u021ba \u021b\u0103rii a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea Imperiului Otoman, \u00een urma Primului R\u0103zboi Mondial, care a avut ca rezultat \u0219i \u00eenfiin\u021barea unor \u021b\u0103ri \u00eenvecinate cu Turcia. Dar Turcia are \u201dvecini\u201d \u00een tot Orientul Mijlociu.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 2022  Recep Tayyip Erdogan \u0219i-a reparat rela\u021biile cu  puterile din Golf \u0219i cu Egiptul, s-a ar\u0103tat preg\u0103tit s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu pre\u0219edintele sirian Bashar Al-Assad \u0219i \u0219i-a \u00eendreptat aten\u021bia asupra problemelor economice av\u00e2nd \u00een vedere starea \u00eengrozitoare a economiei turce. Erdogan \u00ee\u0219i dore\u0219te ca Ankara s\u0103 devin\u0103 juc\u0103tor interna\u021bional important justific\u00e2ndu-\u0219i astfel conducerea unic\u0103 \u00een ochii criticilor interni \u0219i externi.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea Erdogan \u0219i-a dorit s\u0103 medieze conflictul din Ucraina particip\u00e2nd la diverse \u00eent\u00e2lniri at\u00e2t cu liderul rus c\u00e2t \u0219i cu liderul ucrainian. Reu\u0219ita sa a fost culoarul de transport al gr\u00e2nelor pe Marea Neagr\u0103 din Ucraina la Bosfor. \u00cen contextul \u00een care Orientul Mijlociu se confrunt\u0103 cu o schimbare seismic\u0103 \u00een geopolitica sa- zorii erei dronelor-Ankara al\u0103turi de Teheran \u0219i-au extins industria de armament ad\u0103ug\u00e2nd o produc\u021bie de UAV-uri ceea ce le-a permis s\u0103-\u0219i avanseze agenda politic\u0103 interna\u021bional\u0103 \u00een ciuda constr\u00e2ngerilor economice. Ca r\u0103spuns, na\u021biuni arabe precum Egipt, Arabia Saudit\u0103 \u0219i Emiratele Arabe Unite (UAE) \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 rapid propriile flote de UAV. P\u00e2n\u0103 \u0219i actorii nestatali (organiza\u021biile teroriste) au un c\u00e2\u0219tig deoarece dob\u00e2ndesc capacitatea de a implementa noi tactici \u0219i strategii \u00eempotriva statelor na\u021bionale.<\/p>\n\n\n\n

Agile \u0219i accesibile, dronele nu reprezint\u0103 doar o amenin\u021bare pentru zonele de conflict \u00eendep\u0103rtate, ci \u0219i pentru state \u00eendep\u0103rtate de teatrele de r\u0103zboi. Din Siria p\u00e2n\u0103 \u00een Libia \u0219i din Yemen p\u00e2n\u0103 \u00een Irak, din Azerbaidjan p\u00e2n\u0103 \u00een Ucraina  vehiculele aeriene f\u0103r\u0103 pilot (UAV) au modificat dinamica pe c\u00e2mpul de lupt\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Turcia si problemele financiare<\/h2>\n\n\n\n

Turcia dezvolt\u0103 o diploma\u021bie asertiv\u0103 \u0219i belicoas\u0103. F\u0103r\u0103 prea multa asisten\u021b\u0103 din partea Occidentului Erdogan a apelat la puterile regionale pentru ajutor. \u00centors\u0103tura dramatic\u0103 a Ankarei de la sprijinul acordat Fr\u0103\u021biei Musulmane \u00een timpul Prim\u0103verii Arabe la prietenia \u0219i sprijinul acordat de \u021b\u0103rile din Golf \u0219i Egipt este un pas uria\u0219. S\u0103 nu uitam c\u0103 \u00een 2013 dup\u0103 lovitura de stat de la Cairo rela\u021biile dintre Turcia \u0219i Egiptul s-au rupt.<\/p>\n\n\n\n

Golful numise mi\u0219carea Fra\u021bilor Musulmani drept una terorist\u0103. Ankara are probleme financiare \u0219i nu vrea s\u0103 apeleze Fondul Monetar Interna\u021bional deci tot ce-i mai r\u0103m\u00e2ne sunt fondurile \u0219i creditele care trebuie asigurate de la statele arabe bogate din Golf. Emiratele Arabe Unite \u0219i Arabia Saudit\u0103 au transferat miliarde de dolari B\u0103ncii Centrale Turcei, ca r\u0103spuns la solicit\u0103rile lui Erdogan, cu promisiunea c\u0103 vor urma mai multe transferuri. Mai mult se vorbe\u0219te \u0219i despre relansarea cooper\u0103rii energetice cu Israelul. Rata anual\u0103 a infla\u021biei din Turcia a crescut vertiginos la peste 80% \u00een lunile din 2022, urc\u00e2nd la maximul din ultimii 24 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Lira turceasc\u0103 a pierdut aproximativ 30% din valoare, fa\u021b\u0103 de dolar, \u00een anul trecut. Problemele financiare din ce \u00een ce mai ad\u00e2nci sunt \u00een mare m\u0103sur\u0103 puse pe seama concep\u021biei economice neconven\u021bionale a lui Erdogan. El a sus\u021binut de mult timp c\u0103 ratele dob\u00e2nzilor mai mari provoac\u0103 o infla\u021bie ridicat\u0103 \u0219i, sub presiunea politic\u0103, Banca Central\u0103 a redus ratele dob\u00e2nzilor \u021b\u0103rii de la 14% la 9%, reduceri succesive din august p\u00e2n\u0103 \u00een noiembrie 2022. Erdogan va \u00eencerca s\u0103 aprofundeze \u00een continuare leg\u0103turile cu toate \u021b\u0103rile cu care s-a luptat c\u00e2ndva: Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudit\u0103, Egipt sau Israel. Leg\u0103turile cu Israelul sunt reluate la alte cote, \u00een speran\u021ba c\u0103, f\u0103c\u00e2nd acest lucru, \u00ee\u0219i va \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi rela\u021bia cu Statele Unite.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre timp, \u00een 2022 au fost schimbate vizite de stat la nivel \u00eenalt cu Israelul, Emiratele Arabe Unite \u0219i Arabia Saudit\u0103, \u00een cadrul c\u0103rora au fost semnate mai multe acorduri de cooperare. Erdogan \u00eencearc\u0103 s\u0103 se \u00eempace cu cei mai importan\u021bi vecini dar \u0219i cu fo\u0219ti sau actuali inamici: Abdel Fattah al-Sisi, pre\u0219edintele Egiptului \u0219i pre\u0219edintele sirian Bashar al-Assad. Cu Sisi s-a \u00eent\u00e2lnit recent la Doha cu prilejul Campionatului Mondial loc unde a avut un dialog \u00eentre cei doi. Pe Bashar \u00eencerc\u0103 s\u0103-l \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu sprijinul lui Putin c\u0103ruia i-a solicitat s\u0103 organizeze o \u00eent\u00e2lnire \u00eentre el \u0219i Assad. Ministrul turc al Ap\u0103r\u0103rii Hulusi Akar \u0219i omologul s\u0103u sirian Ali Mahmoud Abbas s-au reunit recent \u00eentr-o \u00eent\u00e2lnire g\u0103zduit\u0103 de \u0219eful rus al ap\u0103r\u0103rii Serghei \u0218oigu, \u00eentr-o mi\u0219care de referin\u021b\u0103 care marcheaz\u0103 primul angajament oficial dintre Damasc \u0219i Ankara dup\u0103 mai bine de un deceniu.<\/p>\n\n\n\n

Descriind \u00eent\u00e2lnirea neanun\u021bat\u0103 drept \u201econstructiv\u0103\u201d, Ministerul turc al Ap\u0103r\u0103rii a spus c\u0103 oficialii au discutat \u201ecriza sirian\u0103, problema refugia\u021bilor \u0219i eforturile comune de combatere a tuturor organiza\u021biilor teroriste din Siria<\/em>\u201d. Cele trei \u021b\u0103ri \u201eau convenit s\u0103 continue\u201d \u00eent\u00e2lnirile trilaterale pentru \u201ea asigura \u0219i men\u021bine stabilitatea \u00een Siria \u0219i \u00een regiune\u201d, a ad\u0103ugat ministerul.<\/p>\n\n\n\n

SUA s-a re\u00eentors \u00een Libia!<\/h2>\n\n\n\n

Politica extern\u0103 a Turciei a atins puncte de cotitur\u0103 \u00een 2019 \u0219i 2020. De la alegerile din iunie 2018, alian\u021ba oficializat\u0103 dintre AKP \u0219i Partidul Mi\u0219c\u0103rii Na\u021bionaliste (MHP) a \u00eendreptat guvernul turc spre dreapta. La sf\u00e2r\u0219itul lui 2019 \u0219i apoi \u00een 2020, acest lucru s-a tradus \u00eentr-o serie de ini\u021biative de politic\u0103 extern\u0103 \u00een Mediterana de Est, Libia \u0219i Siria. Libia a fost frontul cel mai activ al Turciei.<\/p>\n\n\n\n

Semnarea unor acorduri bilaterale cu guvernul de la Tripoli \u2014 pentru a revizui grani\u021bele maritime \u00een schimbul unui pact de securitate \u00een noiembrie 2019 \u0219i pentru a desf\u0103\u0219ura for\u021be militare \u0219i proxi turce \u00een ianuarie 2020 \u2014 a marcat o cre\u0219tere a activismului Turciei \u00een estul Mediteranei. \u00cen iunie 2020, marina turc\u0103 s-a opus controalelor at\u00e2t ale NATO, c\u00e2t \u0219i ale UE asupra transporturilor suspecte de m\u0103rfuri c\u0103tre Guvernul de Uniune Na\u021bional al Libiei de la Tripoli. Aceste controale pe mare au f\u0103cut parte dintr-un consens interna\u021bional la care s-a ajuns la conferin\u021ba de la Berlin din ianuarie 2020 privind Libia, un consens asupra c\u0103ruia Turcia a fost de acord. \u00cen Libia se pare c\u0103 Ankara s-a re\u00eent\u00e2lnit din nou cu SUA.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 uciderea  ambasadorului american John Stevens \u0219i a altor trei membri ai ambasadei, la Benghazi \u00een 2012, SUA au abandonat practic Libia, l\u0103s\u00e2nd un vid care a fost umplut nu de UE, ci de Turcia \u0219i mai ales de Rusia. Dar recenta vizit\u0103 \u00een Libia a \u0219efului CIA, William Burns, a declan\u0219at specula\u021bii c\u0103 r\u0103zboiul din Ucraina ar putea reaprinde interesul Washingtonului pentru aceast\u0103 \u021bar\u0103 african\u0103. \u00cen mod cert interesul Washingtonului fa\u021b\u0103 de Libia a crescut \u0219i ca urmare a extr\u0103d\u0103rii surprinz\u0103toare, de luna trecut\u0103, a unui fost ofi\u021ber de informa\u021bii libian acuzat c\u0103 a fabricat bomba care a explodat \u00eentr-un zbor comercial deasupra Lockerbie, Sco\u021bia, \u00een 1988, ucig\u00e2nd to\u021bi cei 270 de pasagerii afla\u021bi la bordul avionului Pan Am dar \u0219i 11 persoane la sol.<\/p>\n\n\n\n

Washingtonul a anun\u021bat c\u0103 Abu Agila Mohammad Masud, c\u0103utat din 2020 de SUA pentru presupusul s\u0103u rol \u00een dobor\u00e2rea zborului Pan Am 103 cu destina\u021bia New York, se afl\u0103 \u00een custodia lor \u0219i va fi judecat. Luna trecut\u0103, Ministrul Afacerilor Externe din Malta, Ian Borg, s-a \u00eent\u00e2lnit cu secretarul de stat al SUA Antony Blinken. \u201eAm convenit asupra importan\u021bei intensific\u0103rii angajamentului pentru a asigura pacea, prosperitatea \u0219i stabilitatea pe continentul african, inclusiv, de exemplu, \u00een Libia, unde continu\u0103m s\u0103 sprijinim eforturile sus\u021binute de ONU pentru o solu\u021bie politic\u0103 a crizei\u201d <\/em>, a spus Borg. \u00cen februarie 2023, Malta va de\u021bine pre\u0219edin\u021bia Consiliului de Securitate al ONU, ceea ce presupune stabilirea agendei, prezidarea reuniunilor sale \u0219i supravegherea oric\u0103rei crize. Fiecare membru al Consiliului de Securitate de\u021bine pre\u0219edin\u021bia timp de o lun\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Analizele care au \u00eencercat s\u0103 explice motivele vizitei lui William Burns au vizat impactul acesteia asupra pozi\u021biei politice a guvernului de unitate condus de Abdul Hamid Dbeibeh, care sufer\u0103 izolare din cauza numeroaselor dezacorduri cu puteri locale \u0219i regionale proeminente \u0219i caut\u0103 alia\u021bi \u0219i sus\u021bin\u0103tori puternici \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate. \u0218eful guvernului libian de la Tripoli, Abd al-Hamid al-Dbeibeh, l-a primit pe Burns, \u00eenso\u021bit de delega\u021bia sa, \u00een prezen\u021ba ministrului de externe al Libiei Najla El Mangoush \u0219i a \u0219eful serviciului de informa\u021bii, Hussein al-A\u2019eb. Acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat pe fondul unui secret remarcabil cu privire la ceea ce s-a discutat sau s-a convenit \u00een timpul vizitei. Potrivit biroului de pres\u0103 al guvernului libian, Burns a subliniat \u201enecesitatea de a dezvolta cooperarea economic\u0103 \u0219i de securitate \u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

El a l\u0103udat \u201estarea de stabilitate \u0219i cre\u0219tere economic\u0103 \u00eenregistrat\u0103 recent \u00een Libia<\/em>\u201d. Ministrul Afacerilor Externe \u0219i Cooper\u0103rii Interna\u021bionale al Guvernului de Unitate Na\u021bional\u0103, al-Mangoush, a declarat c\u0103 \u201e\u00eent\u00e2lnirea cu directorul CIA a fost martor\u0103 la schimburi fructuoase privind cooperarea \u00een probleme de securitate, cooperare care deschide calea c\u0103tre stabilitate \u0219i alegeri democratice<\/em>\u201d. Washingtonul nu a comentat vizita dec\u00e2t \u00een termenii stabiliri datei alegerilor libiene (alegeri unde s-au \u00eenscris peste 2,5 milioane de libieni \u00eenc\u0103 din decembrie 2021 c\u00e2nd fuseser\u0103 ini\u021bial planificate alegerile).  Vizita vine \u00eentr-un moment \u00een care Libia \u00ee\u0219i pierde suveranitatea \u0219i stabilitatea, iar bazele \u0219i for\u021bele str\u0103ine  ale diferitelor puteri interna\u021bionale (inclusiv Grupul Wagner) sunt sta\u021bionate peste tot pe teritoriul s\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

Libia hub petrolier<\/h2>\n\n\n\n

Libia este unul dintre cei mai mari produc\u0103tori de petrol ai continentului, iar pozi\u021bia sa \u00een plin\u0103 criz\u0103 energetic\u0103 este \u00een cre\u0219tere. Ea este rezultat\u0103 \u00een urma r\u0103zboiului din Ucraina \u0219i devine un factor decisiv \u00een decizia comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale de a interveni \u00een situa\u021bia complex\u0103 libian\u0103. \u00cen ultimele zile, teritoriul Africii de Nord a g\u0103zduit doi \u0219efi ai serviciilor de informa\u021bii str\u0103ine \u0219i a v\u0103zut mul\u021bi dintre liderii s\u0103i zbur\u00e2nd \u00een capitala egiptean\u0103 Cairo, \u00een \u00eencercarea de a promova dialogul \u00eentre toate p\u0103r\u021bile implicate pentru o solu\u021bie negociat\u0103 care s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t impasului politic care afecteaz\u0103 \u021bara. Primul care a vizitat Tripoli a fost \u0219eful de informa\u021bii al Turciei Hakan Fidan urmat apoi de \u0219eful CIA William Burns.<\/p>\n\n\n\n

Presa turc\u0103 \u0219i cea libian\u0103 au notat  c\u0103 Fidan s-a \u00eent\u00e2lnit cu prim-ministrul Abdul Hamid Dbeibah din Tripoli dup\u0103 ce a c\u0103l\u0103torit \u00een Libia din Sudan, unde s-a \u00eent\u00e2lnit cu liderul militar al Sudanului Abdel Fattah al-Burhan. De\u0219i rapoartele oficiale sugereaz\u0103 c\u0103 \u00eent\u00e2lnirea a fost menit\u0103 s\u0103 discute foaia de parcurs pentru noul an, desf\u0103\u0219urarea alegerilor \u0219i posibilitatea semn\u0103rii de noi acorduri, mai mul\u021bi anali\u0219ti cita\u021bi de Al Arab sus\u021bin c\u0103 \u201daceast\u0103 vizit\u0103 eviden\u021biaz\u0103 temerile Ankarei de a-\u0219i vedea influen\u021ba acesteia pe teritoriul libian redus\u0103\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultimele luni, bunele rela\u021bii dintre cele dou\u0103 state \u0219i rolul principal al Turciei \u00een politica \u0219i economia Libiei s-au cristalizat \u00een diverse Memorandumuri de \u00cen\u021belegere (MOU) militare \u0219i energetice. \u00cens\u0103 \u00een mod sigur vizita este legat\u0103 de acordul turco-libian care se refera la exploat\u0103rile petroliere. Un tribunal din Tripoli a decis \u00eempotriva acordului de explorare a hidrocarburilor pe care Guvernul de Unitate Na\u021bional\u0103 (GNU) condus de Dbeibah l-a semnat cu Ankara \u00een 2019. Acordul s-a transformat \u00een o surs\u0103 de tensiuni \u00eentre Turcia, Egipt \u0219i Grecia din cauza revendic\u0103rilor conflictuale din estul Mediteranei.<\/p>\n\n\n\n

Parlamentul din Tobruk din Libia nu s-a oprit \u00eenainte de a ratifica acordul. Camera Reprezentan\u021bilor Libiei are sediul la Tobruk, la peste 1.000 km est de capital\u0103, Tripoli, de la o schism\u0103 est-vest din 2014, care a survenit la trei ani dup\u0103 ce o revolu\u021bie popular\u0103 l-a r\u0103sturnat pe dictatorul Muammar Gaddafi. Dup\u0103 ani de conflict armat \u015fi disensiuni \u00eentre estul \u015fi vestul \u021b\u0103rii, Guvernul Dbeibah a fost pus pe picioare \u00een anul 2021 sub egida ONU, pentru a asigura o tranzi\u021bie c\u0103tre duble alegeri preziden\u021biale \u015fi parlamentare, prev\u0103zute ini\u021bial la 24 decembrie 2022, dar care nu au avut loc.<\/p>\n\n\n\n

Aceste alegeri, menite s\u0103 reprezinte sf\u00e2r\u0219itul unei interminabile tranzi\u021bii post-Gaddafi au fost am\u00e2nate, pe fondul unor dezacorduri \u00eentre o putere din est \u00eencarnat\u0103 de Parlament din Tobruk  \u015fi mare\u0219alul Khalifa Haftar \u015fi o putere \u00een vest, \u00een jurul Guvernului Dbeibah \u015fi \u00cenaltului Consiliu de Stat, o instan\u021b\u0103 care face oficiul de Senat. Sprijinul militar \u0219i de informa\u021bii al Turciei pentru for\u021bele din Tripoli au \u00eenclinat balan\u021ba puterii \u00eempotriva for\u021belor estice conduse de Khalifa Hifter, care a fost sus\u021binut de Rusia, Egipt \u0219i Arabia Saudit\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Zona mai larg\u0103 a Orientului Mijlociu \u0219i a Mediteranei de Est a suferit schimb\u0103ri geopolitice semnificative \u00een ultimul deceniu. Evolu\u021biile care au loc \u00een cadrul celor trei spa\u021bii (Orientul Mijlociu, Estul M\u0103rii Mediterane \u0219i Marea Neagr\u0103) au devenit din ce \u00een ce mai interconectate, iar impactul lor s-a extins cu mult dincolo de grani\u021bele lor, \u00een special c\u0103tre Europa. Prim\u0103vara Arab\u0103, retragerea american\u0103 din Irak \u00een 2011, r\u0103zboiul din Ucraina \u0219i ascensiunea Statului Islamic au contribuit la insecuritatea \u0219i instabilitatea regional\u0103. Noile descoperi de hidrocarburi \u00een acest spa\u021biu au creat noi momente critice.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, mediul de securitate din aceast\u0103 regiune este definit de c\u00e2teva dinamici interconectate: (1) antagonisme geopolitice \u0219i noi (dez)echilibre de putere; (2) descoperiri de hidrocarburi; (3) interes crescut pentru zon\u0103 a marilor puteri SUA, China \u0219i Rusia. <\/p>\n\n\n\n

Unii exper\u021bi spun c\u0103 Turcia nu ocole\u0219te Occidentul cultiv\u00e2nd rela\u021bii cu Rusia \u0219i China. Asli Aydintasbas de la Consiliul European pentru Rela\u021bii Externe scrie: \u201eNoua politic\u0103 extern\u0103 a [Turciei] este \u00een\u021beleas\u0103 cel mai bine nu ca o deriv\u0103 c\u0103tre Rusia sau China, ci ca expresie a dorin\u021bei de a p\u0103stra un picior \u00een fiecare tab\u0103r\u0103 \u0219i de a gestiona rivalitatea dintre marile puteri<\/em>\u201d. \u201dMai mult<\/em>\u2013 sus\u021bine Henri J. Barkey (Council on Foreign Relations) \u00eentr-o discu\u021bie cu anali\u0219tii occidentali despre rela\u021bia Turciei cu NATO- Erdogan consider\u0103 c\u0103 leg\u0103turile Turciei cu alia\u021bii s\u0103i occidentali sunt esen\u021biale pentru aspira\u021biile sale de a deveni o putere mondial\u0103\u201d<\/em>. <\/p>\n\n\n\n

Post Scriptum:<\/strong> Finlanda a ridicat pe 25 ianuarie embargoul de aproape trei ani asupra armelor livrate Turciei \u00eentr-o nou\u0103 mi\u0219care menit\u0103 s\u0103 faciliteze aderarea Helsinkiului la NATO, \u00een timp ce cererea Suediei vecine pare a fi mai complicat\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce rela\u021biile sale cu Ankara se \u00eencordeaz\u0103. Finlanda va relua exporturile de o\u021bel c\u0103tre Turcia, care sunt utilizate \u00een produc\u021bia de blindaj pentru echipamente militare, a anun\u021bat Ministerul finlandez al Ap\u0103r\u0103rii \u00eentr-un comunicat.<\/p>\n\n\n\n

Mi\u0219carea este o inversare a deciziei din 2019, c\u00e2nd Finlanda a \u00eencetat s\u0103 mai elibereze licen\u021be pentru exporturile militare \u00een Turcia, ca r\u0103zbunare la opera\u021biunea militar\u0103 turc\u0103 \u00eempotriva grup\u0103rilor kurde siriene aliate cu coali\u021bia interna\u021bional\u0103 condus\u0103 de SUA \u00eempotriva Statului Islamic. Consiliu de Securitate al Turciei a anulat discu\u021biile trilaterale Turcia-Suedia-Finlanda care urmau s\u0103 aib\u0103 loc la Bruxelles \u00een februarie, la sediul NATO, pe fondul furiei cresc\u00e2nde a Turciei fa\u021b\u0103 de Suedia. Nu a fost stabilit\u0103 o nou\u0103 dat\u0103. Anularea a urmat protestului liderului politic de extrem\u0103 dreapta Rasmus Paludan, care a ars pe 19 ianuarie 2023 un exemplar al c\u0103r\u021bii sfinte islamice, Coranul, l\u00e2ng\u0103 Ambasada Turciei la Stockholm. Extinderea alian\u021bei este \u00een a\u0219teptarea acceptului Turciei \u0219i Ungariei, de\u0219i Budapesta o va ratifica luna viitoare. Extinderea necesit\u0103 aprobarea legislativ\u0103 a tuturor celor 30 de state membre NATO.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Alegerile din Turcia sunt a\u0219teptate nu numai de turci dar \u0219i de europeni \u00een primul r\u00e2nd de Finlanda \u0219i Suedia cele dou\u0103 state care \u00eenc\u0103 nu au ob\u021binut aprobarea de aderare la NATO de la Parlamentul turc. \u00cen ultimele dou\u0103 decenii, peisajul politic turc a fost dominat de Partidul Justi\u021bie \u0219i Dezvoltare (AKP) \u0219i de liderul s\u0103u unic de succes, Recep Tayyip Erdogan. Dup\u0103 ce a condus \u021bara de unul singur din 2002, Erdogan a devenit primul pre\u0219edinte executiv al Turciei \u00een 2018, \u00een urma unei schimb\u0103ri constitu\u021bionale contestate. El a ie\u0219it \u00eenving\u0103tor \u00een fiecare tur de scrutin de la \u00eenceputul carierei sale politice. \u0218i totu\u0219i, dup\u0103 dou\u0103 decenii, popularitatea […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6633,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,20,21,6],"tags":[],"class_list":["post-6631","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-asia","category-europarusia","category-regiuni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6631"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6631"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6631\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6638,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6631\/revisions\/6638"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6633"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6631"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6631"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6631"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}