Vorbeam doar de dou\u0103 probleme deoarece o a treia a fost evitat\u0103: o poten\u021bial\u0103 coliziune cu privire la numirea noului secretar general al NATO. Recent secretarul general \u00een func\u021bie, Jens Stoltenberg, a acceptat s\u0103-\u0219i prelungeasc\u0103 mandatul cu un an, evit\u00e2nd o lupt\u0103 dur\u0103 est-vest\u00a0 pentru a fi \u00eenlocuit. Summiturile NATO \u00eencep de obicei cu act \u00een care se discut\u0103 problematica pe care agenda summitul se axeaz\u0103 \u00a0\u0219i adesea se termin\u0103 cu o fotografie fericit\u0103 de familie.<\/p>\n\n\n\n
De data aceasta, agenda s-a terminat chiar \u00eenainte de \u00eenceperea summitului. Cele dou\u0103 probleme men\u021bionate mai sus au fost dezb\u0103tute pe toate fe\u021bele \u00eencep\u00e2nd cu \u00eent\u00e2lnirea lui Biden cu primul ministru suedez Ulf Kristerssonde la Washington \u0219i termin\u00e2nd cu \u00eent\u00e2lnirile Biden-Erdogan \u0219i Biden-Zelenski de la Vilnius. Erdogan a v\u0103zut recentele alegeri din Turcia ca pe o modalitate de a restabili rela\u021biile cu Occidentul \u2013 dar \u00een condi\u021biile sale. C\u00e2\u0219tig\u00e2nd un alt mandat nu a \u00eensemnat c\u0103 a devenit un alt pre\u0219edinte. \u00a0El \u0219tia c\u0103 la Vilnius era un moment \u00een care putea extrage concesii maxime de la Occident dar \u00een acela\u0219i timp \u0219tia c\u0103 echilibrul s\u0103u geopolitic nesf\u00e2r\u0219it a \u00eenstr\u0103inat Europa, care este cea mai mare pia\u021b\u0103 de export a Turciei. Rela\u021biile sale cu pre\u0219edintele rus Vladimir Putin au apreciat gre\u0219it c\u00e2t de unite sunt \u021b\u0103rile NATO \u00een sprijinirea Ucrainei \u0219i c\u00e2t de amenin\u021bat\u0103 se simte Europa de agresiunea rus\u0103.<\/p>\n\n\n\n
La sf\u00e2r\u0219itul zilei, c\u0103reia \u00eei vom spune \u201dZiua Vilnius\u201d, Erdogan a ar\u0103tat c\u0103 este un pragmatic. Cu o Rusia instabil\u0103 la u\u0219\u0103 \u0219i o economie zbuciumat\u0103 acas\u0103, el \u0219tie c\u0103 Turcia are nevoie de rela\u021bii mai bune cu Occidentul. Dar fereastra de oportunitate pentru rela\u021bii mai bune cu NATO \u0219i Occidentul nu va fi deschis\u0103 pentru totdeauna. Pentru mai mult dezghe\u021b, Turcia va trebui s\u0103 fie dispus\u0103 s\u0103 lucreze \u0219i pe probleme interne. Cererea sa pentru negociere cu UE \u00een vederea liberaliz\u0103rii vizele pentru cet\u0103\u021benii turci va trebui s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 unor modific\u0103ri substan\u021biale ale unei legii anti-teroriste draconice a Turciei.<\/p>\n\n\n\n
La r\u00e2ndul lor, europenii ar fi \u00een\u021belept s\u0103 exploreze cu aten\u021bie exact problematica pe care Erdogan ar fi dispus s\u0103 o schimbe. Acordul cu Suedia deschide posibilitatea ca Turcia s\u0103 se alinieze \u0219i mai mult cu Ucraina \u0219i s\u0103 resping\u0103 Rusia \u00een Siria \u0219i la Marea Neagr\u0103. Acesta nu este un lucru lipsit de importan\u021b\u0103, iar administra\u021bia Biden ar trebui s\u0103 se simt\u0103 \u00een mod justificat m\u00e2ndr\u0103 c\u0103 a reu\u0219it at\u00e2t de multe. Ba s-ar putea s\u0103-l vedem pe Erdogan la Casa Alb\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a anului acesta. Pre\u0219edintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a pl\u00e2ns c\u0103 Suedia este prea \u00eeng\u0103duitoare fa\u021b\u0103 de Partidul Muncitorilor din Kurdistan sau PKK, care a purtat o lung\u0103 insurgen\u021b\u0103 \u00een Turcia \u0219i este considerat un grup terorist de Statele Unite \u0219i Uniunea European\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Sullivan a spus \u00eenainte de Vilnius c\u0103 Biden se va \u00eent\u00e2lni cu Erdogan \u0219i c\u0103 este \u201eposibil\u201d ca un acord privind Suedia s\u0103 ias\u0103 din summit. Ceea ce s-a dovedit exact. Cu toate acestea, progresul \u00een ceea ce prive\u0219te aderarea suedez\u0103 a venit mai devreme dec\u00e2t se a\u0219tepta toat\u0103 lumea. Erdogan a condus un t\u00e2rg greu, dar, \u00een culise, pre\u0219edintele Biden \u0219i echipa sa au muncit din greu pentru a-l determina pe Erdogan s\u0103 spun\u0103 \u201eda\u201d \u0219i trebuie s\u0103 fie aplauda\u021bi pentru eforturile lor.<\/p>\n\n\n\n
Competi\u021bia geopolitic\u0103 acerb\u0103 \u00eempotriva Chinei \u0219i a Rusiei nu ofer\u0103 Washingtonului luxul de a-\u0219i men\u021bine politica de distan\u021bare social\u0103 fa\u021b\u0103 de Erdogan, \u00een ciuda istoricului s\u0103u \u00eengrozitor \u00een democra\u021bie. \u00cen final Erdogan va trimite Parlamentului turc pe care \u00eel controleaz\u0103 ratificarea ader\u0103rii Suediei la NATO \u0219i cu asta telenovela turc\u0103 a ader\u0103rii Finlandei \u0219i Suediei s-a \u00eencheiat.<\/p>\n\n\n\n
Cele dou\u0103 fac acum NATO mult mai coerent din punct de vedere geografic. Marea Baltic\u0103 devine un lac NATO, ceea ce este \u00een general util, \u0219i din cauza importan\u021bei crescute a Arcticii.<\/p>\n\n\n\n
Marota Turciei: F-16<\/strong><\/p>\n\n\n\n Turcia a oferit sprijin opera\u021biunilor maritime ale NATO din regiunile Mediteranei \u0219i M\u0103rii Negre \u0219i, cel mai recent, a fost de acord s\u0103 v\u00e2nd\u0103 drone Bayraktar Rom\u00e2niei \u0219i s\u0103 construiasc\u0103 o fabric\u0103 \u00een Ucraina. Cu toate acestea, capacitatea Turciei de a descuraja Rusia depinde par\u021bial de s\u0103n\u0103tatea flotei sale de F-16 \u2013 a treia ca m\u0103rime din lume, dar care \u00ee\u0219i simte v\u00e2rsta.<\/p>\n\n\n\n Solicitarea Ankarei pentru patruzeci de noi F-16 \u0219i pachete de upgrade pentru cele \u0219aptezeci \u0219i nou\u0103 de avioane de lupt\u0103 existente pentru a-\u0219i sus\u021bine capacit\u0103\u021bile aeriene a progresat pu\u021bin \u00een ultimii doi ani, iar membrii Congresului SUA au ad\u0103ugat aderarea Suediei ca o nou\u0103 condi\u021bie la v\u00e2nzare. \u00cen acela\u0219i timp, mul\u021bi membri ai Congresului au indicat faptul c\u0103 chiar dac\u0103 Turcia este de acord cu aderarea Suediei nu va fi suficient pentru a aproba cererea F-16 a Ankarei.<\/p>\n\n\n\n \u00cen mod ironic, Turcia nu este un cump\u0103r\u0103tor obi\u0219nuit de F-16. A fost un important produc\u0103tor de F-16 prin Turkish Aerospace Industries (TUSA\u015e) \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1984, ca o companie comun\u0103 de investi\u021bii pentru a realiza fabricarea aeronavelor F-16, integrarea sistemelor de bord \u0219i testele de zbor \u00een urma deciziei ini\u021biale a Turciei de a achizi\u021biona F-16.<\/p>\n\n\n\n Lucr\u00e2nd cu gigan\u021bi americani ai ap\u0103r\u0103rii, cum ar fi General Dynamics, Lockheed Martin \u0219i General Electric, TUSA\u0218 a fabricat \u0219i testat aproape toat\u0103 flota turc\u0103 de F-16 \u2013 trei sute de avioane \u00een diferite configura\u021bii. \u00cen plus, TUSA\u0218 a produs patruzeci \u0219i \u0219ase de avioane F-16 pentru For\u021bele Aeriene Egiptene \u00eentre 1993 \u0219i 1995 \u0219i a ajutat la modernizarea flotei de F-16 a For\u021belor Aeriene Regale Iordaniene. Pe scurt, Turcia a fost un partener esen\u021bial \u00een programul F-16 de zeci de ani \u2013 iar o nou\u0103 v\u00e2nzare r\u0103m\u00e2ne \u00een interesul reciproc al Ankarei, Washingtonului \u0219i al NATO.<\/p>\n\n\n\n Turcia nu a ad\u0103ugat niciun nou F-16 la inventarul s\u0103u din 2012, deoarece \u021bara se a\u0219tepta s\u0103 primeasc\u0103 mai mult de o sut\u0103 de avioane F-35, pentru care a pl\u0103tit deja 1,4 miliarde de dolari. Dup\u0103 eliminarea Turciei din programul F-35 \u00een martie 2020, Ankara a cerut F-16 \u00een schimbul sumei pe care deja o pl\u0103tise. A existat o campanie sus\u021binut\u0103 a oponen\u021bilor din Congres ai Turciei pentru a refuza v\u00e2nz\u0103rile majore de arme noi c\u0103tre Ankara, \u00een frunte cu caucusurile elene \u0219i armene (un caucus este o \u00eent\u00e2lnire a sus\u021bin\u0103torilor sau a membrilor unui partid sau mi\u0219care politic\u0103 specific\u0103 \u00een Congresul SUA).<\/p>\n\n\n\n \u00cen mod ironic, sanc\u021biunile Congresului din anii 1970 \u00eempotriva v\u00e2nz\u0103rilor de arme c\u0103tre Turcia au catalizat impulsul pentru autonomie industrial\u0103 a capacit\u0103\u021bilor de ap\u0103rare, ceea ce a determinat ascensiunea Turciei ca exportator de echipamente de ap\u0103rare. Reluarea \u00een curs a rezisten\u021bei similare din partea Congresului SUA nu face dec\u00e2t s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 opinia Turciei c\u0103 Statele Unite nu sunt un furnizor de arme de \u00eencredere pe termen lung.<\/p>\n\n\n\n Motiva\u021bia care a rezultat pentru autosuficien\u021b\u0103 a crescut ponderea intern\u0103 a produc\u021biei turce\u0219ti de ap\u0103rare de la aproximativ 20 la sut\u0103 la 80 la sut\u0103 \u0219i a stabilit industria turc\u0103 a armelor ca un juc\u0103tor interna\u021bional major. \u00cen consecin\u021b\u0103, Turcia a sc\u0103zut de la al \u0219aptelea cel mai mare importator de arme din SUA \u00een perioada 2013-2017 la al dou\u0103zeci \u0219i \u0219aptelea ca m\u0103rime \u00eentre 2018-2022.<\/p>\n\n\n\n \u00centre timp, exporturile de ap\u0103rare ale Turciei au crescut vertiginos cu 69% \u00een aceea\u0219i perioad\u0103, f\u0103c\u00e2nd \u021bara al doisprezecelea exportator de arme la nivel global. \u00cen 2022, a stabilit un nou record de export de arme de 4,3 miliarde de dolari \u2013 o cre\u0219tere de aproape 37% fa\u021b\u0103 de anul precedent. Pentru a produce o aeronav\u0103 na\u021bional\u0103 de lupt\u0103 care s\u0103 poat\u0103 \u00eenlocui vechiul F-16, Pre\u0219edin\u021bia Turc\u0103 a Industriilor de Ap\u0103rare a semnat \u00een 2016 un contract cu TUSA\u0218 pentru dezvoltarea celei de-a cincea genera\u021bie a Avioanelor Na\u021bionale de Lupt\u0103.<\/p>\n\n\n\n Primul test, cu succes, al prototipului a fost finalizat \u00een luna martie a acestui an \u0219i este de a\u0219teptat ca primul Kaan (cunoscut anterior ca TF-X) s\u0103 se al\u0103ture for\u021belor aeriene turce p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. Pe termen mediu \u0219i lung, decuplarea industriei de ap\u0103rare a Turciei de industria de ap\u0103rarea a Statele Unite ar p\u0103rea s\u0103 se potriveasc\u0103 ambelor p\u0103r\u021bi. Ankara va fi eliberat\u0103 de \u201dsforile\u201d care vin cu sistemele americane, iar Congresul va putea satisface anumite circumscrip\u021bii electorale c\u0103 nu este complice la ac\u021biunile militare turce\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n Rela\u021biile bilaterale pot trece la pove\u0219ti mai fericite \u0219i mai pu\u021bin complicate, cum ar fi drumul c\u0103tre o sut\u0103 de miliarde de dolari \u00een comer\u021bul bilateral. Pe termen scurt, un acord privind F-16 ar putea restabili un minim de \u00eencredere reciproc\u0103, ar putea r\u0103spunde nevoilor Alian\u021bei \u0219i ar putea \u00eenchide capitolul cooper\u0103rii \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii dintre SUA \u0219i Turcia pe o not\u0103 pozitiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n Casa Alb\u0103 a declarat c\u0103 inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 avanseze cu un acord de 20 de miliarde de dolari pentru v\u00e2nzarea de F-16 \u00een Turcia, acord care a fost suspendat din 2021. Acel acord depinde acum de sprijinul parlamentarilor cheie din SUA, cum ar fi pre\u0219edintele Comisiei pentru Rela\u021bii Externe a Senatului, Robert Menendez, D-New Jersey<\/p>\n\n\n\n Alegerea lui Zelenski similar\u0103 cu alegerea lui Konrad Adenauer \u00een 1955 (!?)<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen timp ce Trump s-a bucurat de perturbarea alian\u021belor globale precum NATO, Biden a c\u0103utat s\u0103 lini\u0219teasc\u0103 publicul intern \u0219i global c\u0103 este o m\u00e2n\u0103 ferm\u0103 capabil\u0103 s\u0103 reafirme conducerea american\u0103 pe scena mondial\u0103. R\u0103zboiul din Ucraina a devenit cel mai important test al capacit\u0103\u021bii lui Biden de a \u00eendeplini aceast\u0103 propunere, iar summitul NATO de s\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta va fi cel mai recent dintr-o serie de adun\u0103ri globale \u00een care conflictul a dominat agenda.<\/p>\n\n\n\n Pe m\u0103sur\u0103 ce NATO \u00ee\u0219i dezbate viitorul, merit\u0103 s\u0103 ne uit\u0103m la trecutul recent. Europa se teme de posibila revenire a fostului pre\u0219edinte american Donald Trump la Casa Alb\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere \u00eenclina\u021bia izola\u021bionist\u0103 a lui Trump \u0219i istoria de antagonism fa\u021b\u0103 de guvernul Zelensky. Conduse de SUA, na\u021biunile din NATO spun \u00een mod repetat c\u0103 vor face \u201etot ce este nevoie\u201d pentru a ajuta Kievul s\u0103 c\u00e2\u0219tige.<\/p>\n\n\n\n Dar dac\u0103 re\u00eentoarcerea lui Trump ar supune Ucraina unor restric\u021bii de ajutor \u00een stilul Afganistanului, europenii nu ar avea suficient material militar pentru a men\u021bine Ucraina \u00een opera\u021biunile militare. SUA sunt, de asemenea, \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 reduc\u0103 drastic sprijinul bugetar de care depinde Kievul \u00een cazul \u00een care Trump revine la Casa Alb\u0103. S\u0103 ne \u00een\u021belegem: dac\u0103 pre\u0219edintele ucrainean Volodimir Zelenski ar spune ast\u0103zi c\u0103 este dispus s\u0103 ia \u00een considerare un acord de pace care s\u0103 lase orice teritoriu ucrainean \u00een m\u00e2inile Rusiei, ar fi dat afar\u0103 din func\u021bie. Poporul ucrainean nu are chef de compromis. Un sondaj Gallup publicat \u00een octombrie 2022 a constatat c\u0103 70 la sut\u0103 sunt \u00een favoarea luptei p\u00e2n\u0103 la victorie, pe care o definesc \u00een mod cov\u00e2r\u0219itor drept refacerea \u00eentregului teritoriu ocupat de Rusia din 2014, inclusiv Crimeea.<\/p>\n\n\n\n Un sondaj al Funda\u021biei Ini\u021biative Democratice (publicat\u0103 de Kievul Independent pe 12 iulie 2023) a constatat c\u0103 acele opinii sunt practic neschimbate: 67 la sut\u0103 dintre ucraineni au spus c\u0103 nicio concesiune fa\u021b\u0103 de Rusia nu este acceptabil\u0103, \u00een timp ce doar 22 la sut\u0103 au sus\u021binut unele compromisuri pentru a pune cap\u0103t r\u0103zboiului. Doar oferind garan\u021bii de securitate Alian\u021ba NATO, atunci Zelenski poate vinde cet\u0103\u021benilor s\u0103i o \u00eencetare a focului sau un armisti\u021biu \u2013 mai ales dac\u0103 Ucraina nu \u0219i-a atins obiectivele de a alunga Rusia complet din fiecare centimetru din teritoriul suveran al Ucrainei. Cam asta a \u00eencercat Zelenski s\u0103 ob\u021bin\u0103 la Vilnius.<\/p>\n\n\n\n \u00cen acest moment, Ucraina se afl\u0103 \u00een primele etape ale contraofensivei. Este nevoie de timp \u0219i resurse pentru a duce acea opera\u021biune la o finalizare cu succes. Dar ar putea veni un moment \u00een care Zelensky s-ar putea confrunta cu o alegere similar\u0103 cu cea cu care s-a confruntat cancelarul vest-german Konrad Adenauer \u00een 1955, c\u00e2nd \u021bara sa era divizat\u0103 fizic \u0219i era expus unui risc grav din partea URSS. Adenauer a trebuit s\u0103 decid\u0103 \u00eentre a rezista pentru reunificarea complet\u0103 sau a securiza partea Germaniei pe care o controla prin ancorarea acesteia \u00een alian\u021ba NATO. A ales securitatea \u2013 iar 34 de ani mai t\u00e2rziu, alegerea sa a fost justificat\u0103 c\u00e2nd a c\u0103zut Zidul Berlinului \u0219i \u021bara sa a fost reunit\u0103 ca stat liber, suveran \u0219i democratic. Zelensky ar fi putut deveni suficient de puternic cu aleg\u0103torii dac\u0103 ar fi ob\u021binut ca o parte a acordului s\u0103 fie aderarea la NATO \u00eentr-o perioad\u0103 rezonabil\u0103 de timp.<\/p>\n\n\n\n Va r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 la latitudinea ucrainenilor s\u0103 decid\u0103 dac\u0103 se al\u0103tur\u0103 NATO \u00eenainte de a-\u0219i reuni complet \u021bara, dar \u00een condi\u021biile unei p\u0103ci cu Rusia. Dac\u0103 o vor face, NATO nu ar trebui s\u0103 recunoasc\u0103 anexarea rus\u0103 a niciunui teritoriu ucrainean \u2013 a\u0219a cum alia\u021bii nu au recunoscut niciodat\u0103 anexarea sovietic\u0103 a statelor baltice dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n\n\n\n Ce fel de diploma\u021bie a aplicat Zelenski la Vilnius?<\/strong><\/p>\n\n\n\n Elita ucrainean\u0103 de\u0219i a ob\u021binut un Consiliu NATO-Ucraina a suferit o \u00eenfr\u00e2ngere. Niciun plan de aderare concret. Ca la Bucure\u0219ti \u00een 2008. \u00cen aceste condi\u021bii o \u0219tire apare pe site-ul Politico: \u201deste pu\u021bin probabil ca Kievul s\u0103 re\u00eennoiasc\u0103 un acord de tranzit al gazelor care s\u0103 permit\u0103 companiei ruse Gazprom s\u0103 exporte gaze naturale c\u0103tre UE folosind conducte care traverseaz\u0103 Ucraina, a declarat ministrul Energiei din Germania<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n Ce vor face cei de la cap\u0103tul conductei: Austria \u0219i Ungaria? Exist\u0103 un model clar \u00een comportamentul lui Zelensky. De c\u00e2nd s-a trezit \u00een pozi\u021bia de neinvidiat de a conduce lupta disperat\u0103 a na\u021biunii sale pentru supravie\u021buire, Zelenski a f\u0103cut cereri dup\u0103 cereri lumii exterioare pentru ajutor financiar, sprijin politic \u0219i, cel mai important, pentru arme. Acele apeluri, \u00eencadrate adesea cu amintiri ale sacrificiilor pe care lupt\u0103torii ucraineni le fac pe linia frontului, au produs un ritm constant de livr\u0103ri \u2013 inclusiv muni\u021bie, artilerie puternic\u0103, vehicule blindate, capabilit\u0103\u021bi antiaeriene, tancuri, avioane de lupt\u0103 \u0219i multe altele. S-au golit magaziile Alian\u021bei pentru r\u0103zboiul din Ucraina.<\/p>\n\n\n\n Din aceast\u0103 cauz\u0103 Ucraina a ob\u021binut o serie de rezultate pozitive pe teatrul de opera\u021bii. Cel mai recent zgomot a fost pentru mai multe sisteme de rachete cu raz\u0103 lung\u0103 de ac\u021biune pentru a viza pozi\u021biile ruse\u0219ti \u00een Ucraina. \u0218i aceast\u0103 dorin\u021b\u0103 este \u00een curs de rezolvare de c\u0103tre partea francez\u0103. Oficialii occidentali, \u00een ansamblu, au men\u021binut public un sprijin ferm pentru Ucraina \u00een efortul s\u0103u de r\u0103zboi. \u00cen privat unui lideri \u0219i-au exprimat opinii diferite. Conform Washington Post ministru ap\u0103r\u0103rii din UK, Ben Wallace, la un eveniment secundar din timpul summit-ului a spus \u201eindiferent dac\u0103 ne place sau nu, oamenii vor s\u0103 vad\u0103 un pic de recuno\u0219tin\u021b\u0103<\/em>\u201d pentru contribu\u021biile aduse ap\u0103r\u0103rii Ucrainei.<\/p>\n\n\n\n El a indicat c\u0103 acesta a fost un sentiment deja transmis omologilor s\u0103i ucraineni de la Kiev: \u201eLe-am spus c\u0103 anul trecut, c\u00e2nd am condus 11 ore de discu\u021bii pentru a primi o list\u0103, c\u0103 nu sunt Amazon<\/em>\u201d. La fel a reac\u021bionat, la un forum separat de la Vilnius, consilierul pentru securitate na\u021bional\u0103 a Casei Albe, Jake Sullivan, care a r\u0103spuns cu propriile sale remarci la o \u00eentrebare a unui activist ucrainean care contest\u0103 pruden\u021ba lui Biden cu privire la candidatura Kievului la NATO. El a spus ca poporul american merit\u0103 mul\u021bumiri pentru ceea ce a f\u0103cut pentru Ucraina.<\/p>\n\n\n\n Administra\u021bia Biden consider\u0103 c\u0103 \u201deste imposibil s\u0103 \u00eei confere Ucrainei aderarea la NATO \u00een mijlocul r\u0103zboiului \u00een curs. Aderarea Ucrainei la Alian\u021b\u0103 acum ar arunca toate \u021b\u0103rile NATO direct \u00een conflict cu Rusia, av\u00e2nd \u00een vedere obliga\u021biile din tratat care leag\u0103 Alian\u021ba. Mai mult, aderarea Ucrainei la NATO necesit\u0103 un set de reforme politice pe care \u021bara nu le-a realizat \u00eenc\u0103 pe deplin. Integrarea Kievului \u00een alian\u021ba militar\u0103, precum \u0219i \u00een Uniunea European\u0103 va fi minu\u021bioas\u0103 \u0219i complex\u0103<\/em>\u201d scrie Washington Post.<\/p>\n\n\n\n Sus\u021bin\u0103torii fideli ai lui Zelenski \u0219i ai cauzei Ucrainei sunt nemul\u021bumi\u021bi de rezultatul summitului de la Vilnius. Cu toate acestea guvernele occidentale preg\u0103tesc pachete majore pe termen lung pentru reconstruc\u021bia \u0219i redresarea postbelic\u0103 a Ucrainei. \u00centr-un final lucrurile s-au calmat iar Oksana Markarova, ambasadorul Ucrainei \u00een Statele Unite, care a luat cuv\u00e2ntul la un eveniment la Washington, a declarat: \u201eAcesta este momentul \u00een care v\u0103 mul\u021bumim<\/em>\u201d, a spus ea. \u201eDar avem nevoie de mai mult<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n Cert este ca finalul summitului l-a avut \u00een centru din nou pe pre\u0219edintele american. Pre\u0219edintele Biden a \u00eencheiat \u00eent\u00e2lnirea alia\u021bilor NATO compar\u00e2nd b\u0103t\u0103lia de expulzare a Rusiei din Ucraina cu lupta din timpul R\u0103zboiului Rece pentru libertatea Europei. \u201eNu ne vom clinti\u201d, a promis el \u00eentr-un discurs.<\/p>\n\n\n\n Cooperarea cu Rusia posibil\u0103?<\/strong><\/p>\n\n\n\n Oric\u00e2t de \u00eendep\u0103rtat\u0103 pare posibilitatea, Occidentul nu va construi niciodat\u0103 o rela\u021bie constructiv\u0103 cu Rusia p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd op\u021biunea de agresiune \u00eempotriva Ucrainei nu va fi eliminat\u0103 odat\u0103 pentru totdeauna. La Bucure\u0219ti, \u00een 2008, Bush a declarat c\u0103 \u201eEuropa pe care o construim trebuie s\u0103 fie deschis\u0103 \u0219i Rusiei<\/em>\u201d. El a ad\u0103ugat c\u0103 \u201eRusia face parte din Europa \u0219i, prin urmare, nu are nevoie de o zon\u0103 tampon de state nesigure care o separ\u0103 de Europa<\/em>\u201d. Comportamentul beligerant al Rusiei de-a lungul celor 15 ani care au urmat face ca aceste cuvinte s\u0103 par\u0103 fanteziste.<\/p>\n\n\n\n Dar Bush avea dreptate: apartenen\u021ba la NATO a Ucrainei ar crea stabilitate, care, la r\u00e2ndul ei, s-ar putea transforma \u00eentr-o zi \u00een cooperare. Ar putea dura ani, chiar decenii, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Rusia este capabil\u0103 s\u0103 accepte acele oportunit\u0103\u021bi. Dar nu va veni niciodat\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t Rusia consider\u0103 Ucraina ca o \u201dprad\u0103 de \u00eenghi\u021bit\u201d iar o op\u021biune de aderarea la NATO ar fi imposibil\u0103 pentru totdeauna.<\/p>\n\n\n\n Post Scriptum: Concertul European<\/strong><\/p>\n\n\n\n De la sf\u00e2r\u0219itul R\u0103zboiului Rece, ideea re\u00eenvierii diploma\u021biei concertate ca mijloc de a gestiona ordinea \u0219i securitatea \u00eentr-o Europ\u0103 reunit\u0103 a fost discutat\u0103 \u00een mod repetat. De\u0219i s-au \u00eencercat unele forme mai limitate de gestionare concertat\u0103 a crizelor, sarcina mai larg\u0103 de men\u021binere a ordinii continentale a fost l\u0103sat\u0103 \u00een seama unei re\u021bele de institu\u021bii interconectate precum OSCE, NATO \u0219i UE.<\/p>\n\n\n\n De asemenea gestionarea s-a f\u0103cut \u0219i prin diverse forme de cooperare mai mult sau mai pu\u021bin institu\u021bionalizate, cum ar fi Parteneriatul NATO pentru Pace (PfP), Consiliul NATO-Rusia (NRC) \u0219i Politica de Vecin\u0103tate a UE (PEV). Odat\u0103 cu \u00eenceputul dispari\u021biei ordinii liberale acest aranjament s-a erodat progresiv \u0219i odat\u0103 cu \u00eenceperea agresiunii\/r\u0103zboiului Rusiei asupra Ucrainei la 24 februarie 2022, aceasta s-a pr\u0103bu\u0219it \u00een mod esen\u021bial.<\/p>\n\n\n\n Majoritatea institu\u021biilor au fost blocate, iar normele \u0219i principiile fundamentale au fost subminate de \u00eenc\u0103lcarea lor constant\u0103 \u0219i flagrant\u0103. Prin urmare, pentru a restabili ordinea \u0219i securitatea continental\u0103 atunci c\u00e2nd \u0219i oricum se \u00eencheie r\u0103zboiul din Ucraina, vor fi necesare noi aranjamente care s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 cu mult condi\u021biile imediate ale unui acord de pace.<\/p>\n\n\n\n \u201dTenta\u021bia umilin\u021bei \u0219i spiritul r\u0103zbun\u0103rii<\/em>\u201d, a avertizat pre\u0219edintele francez Emmanuel Macron \u00eentr-un discurs din mai 2022, \u201eau f\u0103cut deja destule ravagii \u00een trecut pe drumurile c\u0103tre pace<\/em>.\u201d O mare parte a dezbaterii privind ordinea postbelic\u0103. se concentreaz\u0103 astfel pe \u00eentrebarea cum s\u0103 reconciliam pozi\u021biile \u0219i s\u0103 (re)construim o arhitectur\u0103 european\u0103 de securitate care s\u0103 \u021bin\u0103 seama de puterea structural\u0103 a Rusiei f\u0103r\u0103 s\u0103 r\u0103spl\u0103teasc\u0103, sau chiar s\u0103 accepte pur \u0219i simplu, comportamentul s\u0103u agresiv.<\/p>\n\n\n\n Pozi\u021biile dintre Occident \u0219i Rusia sunt ireconciliabile dar ar putea exista o solu\u021bie similar\u0103 cu cea adoptat\u0103 \u00een secolul XIX. \u00centr-adev\u0103r, o nou\u0103 privire asupra modului \u00een care Concertul Europei a tratat Fran\u021ba post-napoleonic\u0103 ofer\u0103 un posibil r\u0103spuns la \u00eentrebarea sup\u0103r\u0103toare despre cum s\u0103 protej\u0103m statele vulnerabile construind \u00een acela\u0219i timp un mediu durabil. Din 1815 p\u00e2n\u0103 \u00een 1914, Concertul Europei a stabilit un set de principii, reguli \u0219i practici care au contribuit la men\u021binerea echilibrului \u00eentre marile puteri \u0219i la scutirea Europei de un alt conflict amplu dup\u0103 r\u0103zboaiele napoleoniene.<\/p>\n\n\n\n Din punctul meu de vedere singura modalitate prin care se poate pune cap\u0103t acestui conflict \u0219i aduce stabilitate Ucrainei \u0219i restului Europei este ca NATO s\u0103 trag\u0103 o \u201dlinie str\u0103lucitoare\u201d pe care Rusia s\u0103 nu \u00eendr\u0103zneasc\u0103 s\u0103 o dep\u0103\u0219easc\u0103. Probabil acest lucru se va \u00eent\u00e2mpla la a 75-a aniversare a NATO, anul viitor la Washington.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Vorbeam doar de dou\u0103 probleme deoarece o a treia a fost evitat\u0103: o poten\u021bial\u0103 coliziune cu privire la numirea noului secretar general al NATO. Recent secretarul general \u00een func\u021bie, Jens Stoltenberg, a acceptat s\u0103-\u0219i prelungeasc\u0103 mandatul cu un an, evit\u00e2nd o lupt\u0103 dur\u0103 est-vest\u00a0 pentru a fi \u00eenlocuit. Summiturile NATO \u00eencep de obicei cu act \u00een care se discut\u0103 problematica pe care agenda summitul se axeaz\u0103 \u00a0\u0219i adesea se termin\u0103 cu o fotografie fericit\u0103 de familie. De data aceasta, agenda s-a terminat chiar \u00eenainte de \u00eenceperea summitului. Cele dou\u0103 probleme men\u021bionate mai sus au fost dezb\u0103tute pe toate fe\u021bele \u00eencep\u00e2nd cu \u00eent\u00e2lnirea lui Biden cu primul ministru suedez Ulf Kristerssonde […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6794,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,20,21,6],"tags":[],"class_list":["post-6792","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-asia","category-europarusia","category-regiuni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6792"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6792"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6792\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6798,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6792\/revisions\/6798"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6794"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6792"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6792"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6792"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}