Acest tip de g\u00e2ndire a fost \u00eent\u0103rit doar atunci c\u00e2nd statele arabe produc\u0103toare de petrol au decis s\u0103 foloseasc\u0103 petrolul ca arm\u0103 politic\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului din octombrie 1973 din Orientul Mijlociu. \u0218i totu\u0219i unde se situeaz\u0103 cele mai importante interesele SUA? \u00cen Ucraina, \u00een Israel sau \u00een Taiwan? Ce scenarii sunt? Conteaz\u0103 Europa \u00een aceste teatre de r\u0103zboi? \u00centreb\u0103ri legitime unele f\u0103r\u0103 r\u0103spuns, altele cu un r\u0103spuns ambiguu.<\/p>\n\n\n\n
Exemplu elocvent este faptul c\u0103 Europa nu se descurc\u0103 cu relansarea produc\u021biei de muni\u021bie de 155mm, paradoxal pentru o uniune, datorit\u0103 \u00een principal piedicilor politice ale unor \u021b\u0103ri care fac parte din ea. Se pare c\u0103 finalul R\u0103zboiului Rece (dac\u0103 s-a terminat sau s-a re\u00eencarnat \u00een alt\u0103 form\u0103?) a fost un sf\u00e2r\u0219it tragic \u0219i al industrie de ap\u0103rare europene care acum viseaz\u0103 la proiecte comune de tancuri, avioane \u0219i fregate ce vor fi gata prin ani 2030, \u00een cel mai bun caz.<\/p>\n\n\n\n
Poate c\u0103 lec\u021biile ucrainene ne vor trezi la realitate \u0219i vom reciti documentul creat ini\u021bial de p\u0103rin\u021bii fondatori ai Europei Robert, Schuman \u0219i Jean Monnet. Schuman fiind cel care a devenit negociator-cheie al tratatelor \u0219i ini\u021biativelor majore, cum ar fi Consiliul Europei, Planul Marshall \u0219i NATO \u2013 toate acestea viz\u00e2nd intensificarea cooper\u0103rii \u00een cadrul alian\u021bei occidentale \u0219i unificarea unei Europe r\u0103nit\u0103 de al Doilea R\u0103zboi Mondial. Uniunea a evoluat mult, aduc\u00e2nd cu sine prosperitatea cet\u0103\u021benilor\u00a0 s\u0103i, de la Comunitatea European\u0103 a C\u0103rbunelui \u0219i O\u021belului (CECO) care a prevenit un nou r\u0103zboi european la Uniunea de ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen urma celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, industriile de baz\u0103, \u00een special cea siderurgic\u0103, necesitau o reorganizare. Viitorul Europei, amenin\u021bat de confruntarea Est-Vest, depindea de reconcilierea franco-german\u0103. Acum diferen\u021ba dintre Europa de Vest \u0219i Est-Central\u0103 devine din ce \u00een ce mai accentuat\u0103. Este rezultatul diferitelor defini\u021bii a ceea ce este sau ce ar trebui s\u0103 fie UE.<\/p>\n\n\n\n
Impunerea de valori \u0219i de programe, de cele mai multe ori futuriste, nu este calea de urmat. Dac\u0103 proiectul liberal-democrat european vrea s\u0103 redevin\u0103 atractiv, va trebui s\u0103 vin\u0103 cu idei noi. A pune toat\u0103 speran\u021ba pe axa clasic\u0103 franco-german\u0103 ca la \u00eenceputuri este o re\u021bet\u0103 pentru e\u0219ec. Este timpul pentru o nou\u0103 \u00een\u021belegere \u00eentre Europa de Est \u0219i cea de Vest \u0219i este timpul pentru un nou dialog, care s\u0103 ia \u00een considerare de unde vine psihologia fiec\u0103rei \u021b\u0103ri \u0219i faptul c\u0103 vulnerabilitatea estului a crescut datorit\u0103 r\u0103zboiului din Ucraina. Abia atunci Europa va putea merge din nou \u00eenainte.<\/p>\n\n\n\n
Elitismul Bruxellesului aminte\u0219te de secolul XVIII al \u201ddespotismelor luminate\u201d \u0219i numai la acest nivel de elitism se mai poate accepta un angajament pan-european cel pu\u021bin \u00een condi\u021biile actuale. De ce oare \u00eemi vine \u00een minte cartea lui Dimitrie Cantemir-\u201dCre\u0219terile \u0219i descre\u0219terile imperiului otoman\u201d Cred ca o s\u0103 reiau versiunea \u00een rom\u00e2n\u0103 tradus\u0103 de eminentul \u0219i regretatul clasicist al Universitatii Bucuresti, Dan Slusanschi pentru a \u00een\u021belege mai bine evolu\u021biile geopolitice actuale \u0219i cauzele lor.<\/p>\n\n\n\n
\u201e\u00cen perspectiv\u0103 istoric\u0103<\/em>\u201d, consilierul pentru securitate na\u021bional\u0103 \u0219i secretarul de stat al lui Nixon, Henry Kissinger, a spus \u00een 1969, \u201e[nu exist\u0103] nicio modalitate de a supravie\u021bui a 3 milioane de oameni \u00een mijlocul a 60 de milioane de oameni ostili dac\u0103 nu pot schimba acea ostilitate.<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n Oficialii americani au fost \u00eengrijora\u021bi c\u0103 disputa arabo-israelian\u0103 ar putea declan\u0219a un conflict regional major care ar periclita grav interesele americane, poten\u021bial atr\u0103g\u00e2nd direct Statele Unite \u00een conflict. Nixon spunea ca Orientul Mijlociu este \u201dun butoi cu pulbere<\/em>\u201d care, atunci c\u00e2nd v\u0103 exploda, \u201dar putea duce nu numai la un alt r\u0103zboi \u00eentre Israel \u0219i vecinii s\u0103i, ci \u0219i la o confruntare direct\u0103 \u00eentre Statele Unite \u0219i Uniunea Sovietic\u0103<\/em>\u201d. Toata acest\u0103 teorie a supravie\u021buit \u00een perioada post-R\u0103zboi Rece.<\/p>\n\n\n\n Solu\u021bionarea conflictului arabo-israelian este cheia atingerii obiectivelor de securitate a SUA \u00een Orientul Mijlociu L\u0103rgit. Greu pentru c\u0103 dup\u0103 unii speciali\u0219ti de la Washington Organiza\u021bia de Eliberare a Palestinei r\u0103m\u00e2ne o organiza\u021bie terorist\u0103. Se poate spune ca \u00een ultima perioad\u0103 de timp (ultimele dou\u0103 administra\u021bii) factorii de decizie de la Washington nu au f\u0103cut din problema palestinian\u0103 \u00een sine o preocupare politic\u0103 de top.<\/p>\n\n\n\n \u00cen 1975 Kissinger a \u00een\u021beles c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r problema palestinian\u0103 este inevitabil\u0103 din punct de vedere istoric, indiferent de cum a fost tratat\u0103 \u0219i nu poate fi evitat\u0103. Frustrat de politica israelian\u0103, Kissinger a declarat \u00een noiembrie 1975: \u201eAm putea coexista cu [Organiza\u021bia de Eliberare a Palestinei]\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n Chiar \u0219i \u00een timpul r\u0103zboiului din octombrie 1973, c\u00e2nd Statele Unite au efectuat un transport aerian substan\u021bial de tehnic\u0103 militar\u0103 \u0219i au aprobat un proiect de lege de ajutor de 2,2 miliarde de dolari pentru Israel, Kissinger a fost preocupat de sarcina de a construi credibilitatea american\u0103 \u00een fa\u021ba arabilor, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie \u00eentr-o pozi\u021bie bun\u0103 pentru a porni un proces diplomatic odat\u0103 ce luptele s-au \u00eencheiat.<\/p>\n\n\n\n Acordurile Avraam semnate \u00een septembrie 2020 la ini\u021biativa administra\u021biei Trump, \u0219i care \u00ee\u0219i iau numele de la profetul celor trei religii monoteiste, evreiasc\u0103, cre\u0219tin\u0103 \u0219i musulman\u0103, toate av\u00e2nd locul de na\u0219tere \u00een regiunea Ierusalimului au marcat o realiniere geopolitic\u0103 f\u0103r\u0103 precedent \u00een regiune.<\/p>\n\n\n\n Washingtonul a creat imaginea c\u0103 o implicare \u00een armonizarea leg\u0103turilor bilaterale dintre Israel \u0219i guvernele arabe, f\u0103r\u0103 a aborda disputa israeliano-palestinian\u0103, este rezolvarea dilemei strategice din Orient.<\/p>\n\n\n\n S-a statuat c\u0103 dac\u0103 fo\u0219tii adversari arabi din Golful ai Israelului se al\u0103tur\u0103 Egiptului \u0219i Iordaniei pentru a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a normalizarea, atunci poate c\u0103 problema palestinian\u0103 nu mai are o semnifica\u021bie geopolitic\u0103 pentru Statele Unite. Normalizarea dintre Israel \u0219i Arabia Saudit\u0103 este, \u00een general, prezentat\u0103 ca pasul final al acestui proces, prin\u021bul mo\u0219tenitor Muhammad bin Salman recunosc\u00e2nd deschis negocierile \u00een acest scop \u00eentr-un interviu pentru Fox News cu doar c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de atacuri.<\/p>\n\n\n\n Totu\u0219i, aceast\u0103 linie de g\u00e2ndire se bazeaz\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 pe capacitatea autocra\u021bilor arabi de a reprima, sau cel pu\u021bin de a rezista, simpatiilor populare fa\u021b\u0103 de cauza palestinian\u0103. Monarhiile din Golf, cum ar fi Emiratele Arabe Unite \u0219i Bahrain (\u0219i \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103 Qatar) au recunoscut public o cooperare tacit\u0103 \u00een materie de securitate cu Israelul. \u0218i totu\u0219i partenerii SUA din Golf au f\u0103cut o serie de mi\u0219c\u0103ri propalestiniene datorit\u0103 \u0219i presiunii publice considerabile.<\/p>\n\n\n\n \u00cen Egipt, pre\u0219edintele Abdel Fattah el-Sisi s-a str\u0103duit s\u0103 \u00eempiedice protestele \u201eoficiale\u201d pro-palestiniene care erau gata s\u0103 amenin\u021be conducerea sa pe fondul unei economii stagnante \u0219i cu alegerile preziden\u021biale care se profileaz\u0103. Regele Iordaniei Abdullah a ordonat for\u021belor aeriene s\u0103 lanseze din aer provizii c\u0103tre spitalele din Gaza \u0219i l-a rechemat pe ambasadorul s\u0103u de la Tel Aviv la Amman.<\/p>\n\n\n\n Chiar \u0219i \u00een Arabia Saudit\u0103, eforturile de a se concentra asupra evenimentelor interne saudite au fost \u00eenso\u021bite de un fond oficial de ajutor pentru Gaza \u2013 regele Salman don\u00e2nd personal aproximativ 8 milioane de dolari, iar prin\u021bul bin Salman contribuind cu alte 5,6 milioane de dolari. O ultim\u0103 remarca este c\u0103 acest conflict risc\u0103, de asemenea, implicarea direct\u0103 a Iranului, Hezbollahului \u0219i a altor membri ai auto-numitei \u201eAxe a Rezisten\u021bei\u201d \u2013 dintre care niciunul nu suport\u0103 ceva care s\u0103 se aseamene cu \u201enormalizare\u201d \u2013 \u00eentr-un moment \u00een care Arabia Saudit\u0103 \u0219i alte monarhii din Golf au reu\u0219it s\u0103 asigure o \u201ddestindere c\u00e2t de c\u00e2t\u201d pe probleme de securitate regional\u0103.<\/p>\n\n\n\n O \u00eencetare a focului \u00eentre Arabia Saudit\u0103 \u0219i for\u021bele Houthi din Yemen, a fost sus\u021binut\u0103 de reluarea rela\u021biilor diplomatice cu Iranul \u0219i de reabilitarea de c\u0103tre \u021b\u0103rile arabe a regimului Bashar al-Assad din Siria, r\u0103cind, cel pu\u021bin temporar, punctele regionale fierbin\u021bi ale Arabiei Saudite de-a lungul grani\u021bei sale de sud \u0219i de nord dar \u0219i pe c\u0103ile maritime vulnerabile din Golful Persic. \u00cen special, liderii saudi\u021bi au c\u0103utat s\u0103 pozi\u021bioneze Regatul al\u0103turi de pozi\u021bia Iranului \u00een a exercita presiuni diplomatice asupra Israelului pentru o \u00eencetare a focului, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 critice Hamas.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 schimbul de prizonieri negociat de directorul CIA William J. Burns, directorul Mossad David Barnea, generalul Abbas Kamel, \u0219eful serviciului de informa\u021bii din Egipt \u0219i prim-ministrul Qatar Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, care a ac\u021bionat ca intermediar cu liderii Hamas din Doha r\u0103zboiul va continua \u00een sudul F\u00e2\u0219iei Gaza. De ce? Pentru c\u0103 obiectivul guvernului de la Tel Aviv este eliminarea Hamas.<\/p>\n\n\n\n \u00cen termeni practici, partea de sud a f\u00e2\u0219iei Gaza se lupt\u0103 acum s\u0103 sprijine, cu ajutoarele reduse pe care le primesc, peste 600.000 de reziden\u021bi str\u0103muta\u021bi din Gaza de nord, ca s\u0103 nu mai vorbim despre planurile israeliene de a extinde invazia terestr\u0103 a for\u021belor IDF spre sud. \u00centruc\u00e2t guvernul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu nu poate sau nu dore\u0219te s\u0103 prezinte o viziune a guvern\u0103rii postbelice a Gazei, administra\u021bia Biden ar trebui s\u0103 ia ini\u021biativa de a sublinia necesitatea de a readuce F\u00e2\u0219ia Gaza guvern\u0103rii palestiniene, probabil sub Autoritatea Palestinian\u0103.<\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 opera\u021biune poate dura mult datorit\u0103 necesit\u0103\u021bii remodel\u0103rii conducerii Autorit\u0103\u021bii Palestine \u0219i probabilit\u0103\u021bii de schimbare a liderului acesteia, Mahmud Abbas, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 88 de ani. Acest lucru nu ar aborda doar par\u021bial preocup\u0103rile palestiniene \u0219i arabe, c\u0103 opera\u021biunile militare prezente constituie o \u201ea doua Nakba\u201d (dislocare masiv de popula\u021bie), dar ar \u00eencepe \u0219i s\u0103 construiasc\u0103 sprijin pentru un rol politic palestinian re\u00eennoit at\u00e2t \u00een nevoile imediate de guvernare, c\u00e2t \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, \u00een negocierile politice pentru un stat palestinian.<\/p>\n\n\n\n \u0218i totu\u0219i negocierile pentru eliberarea ostaticilor israelieni continu\u0103 \u00een ciuda presiunii aripii radicale din guvernul israelian care dore\u0219te reluarea ostilit\u0103\u021bilor. Negociatorii au convenit asupra a cinci categorii de ostatici israelieni pentru eliber\u0103ri viitoare. Cele cinci grupuri sunt: b\u0103rba\u021bi prea b\u0103tr\u00e2ni pentru serviciul militar de rezerv\u0103, solda\u021bi de sex feminin, rezervi\u0219ti b\u0103rba\u021bi, solda\u021bi b\u0103rba\u021bi \u00een serviciu activ \u0219i cadavrele israelienilor care au murit \u00eenainte sau \u00een timpul captivit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n Totalul este cu mult peste 100, dar sursele au spus c\u0103 nu pot oferi \u00eenc\u0103 un num\u0103r precis. Pauza ostilit\u0103\u021bilor dintre Israel \u0219i Hamas \u2013 prelungit\u0103 luni (27 noiembrie 2023) cu \u00eenc\u0103 dou\u0103 zile \u2013 a dat o scurt\u0103 pauz\u0103 cet\u0103\u021benilor din Gaza dup\u0103 \u0219apte s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de bombardament israelian aproape continuu peste F\u00e2\u0219ia Gaza.<\/p>\n\n\n\n Peste 1,8 milioane de persoane au fost str\u0103mutate din casele lor de c\u00e2nd campania Israelului a \u00eenceput ca r\u0103zbunare pentru atacul Hamas din 7 octombrie \u00een sudul Israelului, potrivit Biroului Na\u021biunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA). Dup\u0103 ce a \u00eencercuit nordul Gazei cu for\u021bele terestre, for\u021bele aeriene israeliene au aruncat pliante \u00een zonele de est ale ora\u0219ului Khan Younis, \u00een sudul F\u00e2\u0219iei Gaza, spun\u00e2nd oamenilor s\u0103 se evacueze \u00een ad\u0103posturi pentru propria lor siguran\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen timp ce armisti\u021biul pentru schimburile de ostatici \u0219i prizonieri \u00eentre Israel \u0219i Hamas \u00eenc\u0103 se men\u021bine, o reluare a ostilit\u0103\u021bilor \u0219i o ofensiv\u0103 israelian\u0103 a\u0219teptat\u0103 \u00een sud ar putea obliga sute de mii de persoane care au fugit ora\u0219ul Gaza s\u0103 fug\u0103 din nou, \u00eempreun\u0103 cu locuitorii din Khan Younis, un ora\u0219 cu peste 400.000 de locuitori, agrav\u00e2nd o criz\u0103 umanitar\u0103 deja de necontrolat. Khan Younis este situat \u00een jum\u0103tatea de sud a F\u00e2\u0219iei Gaza.<\/p>\n\n\n\n Zeci de mii de persoane str\u0103mutate din nord au c\u0103utat deja refugiu acolo \u00een \u0219coli \u0219i corturi, provoc\u00e2nd o supraaglomerare grav\u0103 pe fondul penuriei de alimente \u0219i ap\u0103. Lipsa de alimente, combustibil, ap\u0103 potabil\u0103 \u0219i medicamente s-a agravat \u00een ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, deoarece Israelul a permis doar unor camioane cu provizii umanitare s\u0103 treac\u0103 \u00een Gaza din Egipt.<\/p>\n\n\n\n De la armisti\u021biu, s-a distribuit combustibil \u00een sud pentru a sprijini distribu\u021bia de alimente \u0219i pentru a reporni generatoarele de la spitale, unit\u0103\u021bi de ap\u0103 \u0219i canalizare \u0219i ad\u0103posturi. Potrivit OCHA, dou\u0103 conducte care vin din Israel au transportat ap\u0103 potabil\u0103 \u00een sudul Gazei, dar \u00een nord, principala uzin\u0103 de desalinizare a apei \u0219i conductele israeliene au fost scoase din func\u021biune. Accesul la aprovizionarea cu ap\u0103 a oamenilor din nord a fost restric\u021bionat de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni bune. Riscul de deshidratare \u0219i de boli transmise din cauza consumului de ap\u0103 nesigur\u0103 continu\u0103.<\/p>\n\n\n\n De\u0219i exist\u0103 zone importante de suprapunere \u00eentre nevoile militare ale Taiwanului \u0219i ale Ucrainei \u2013 \u00een special c\u00e2nd vine vorba de ap\u0103rarea aerian\u0103 \u0219i dronele furnizate\u2013 numeroasele lor diferen\u021be nu au f\u0103cut ca resursele s\u0103 fie mai durabile. Nevoile cu cea mai mare prioritate ale Ucrainei includ artileria grea, muni\u021bia, tancurile, rachetele cu raz\u0103 scurt\u0103 de ac\u021biune \u0219i ap\u0103rarea aerian\u0103, \u00een timp ce Taiwanul are nevoie de rachete antinav\u0103, mine navale, rachete avansate cu raz\u0103 lung\u0103 de ac\u021biune, sisteme de ap\u0103rare aerian\u0103. Ad\u0103ugarea ajutorului Israelului schimb\u0103 acest calcul.<\/p>\n\n\n\n Nevoile Israelului se suprapun oarecum cu cele ale Ucrainei, dar mai pe larg cu cele ale Taiwanului \u0219i ale altor alia\u021bi din Indo-Pacific. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 un angajament de a ajuta pe deplin Israelul ar putea l\u0103sa Taiwanul \u0219i al\u021bi alia\u021bi \u0219i parteneri ai SUA din Indo-Pacific s\u0103 se confrunte cu \u00eent\u00e2rzieri lungi \u00een procurarea de muni\u021bie \u0219i echipamente pentru sistemele de care au nevoie \u0219i ar putea l\u0103sa for\u021bele americane prost echipate pentru a contracara o eventual\u0103 opera\u021biune chinez\u0103 \u00een Marea Chinei de Sud.<\/p>\n\n\n\n Indo-Pacificul este prioritatea principal\u0103 de securitate a Americii, conform Strategiei Na\u021bionale de Ap\u0103rare a lui Biden, iar Washingtonul se confrunt\u0103 acolo cu riscuri mai mari de escaladare pe termen mediu \u0219i lung dac\u0103 nu poate descuraja \u00een mod eficient China. Mai mult, amenin\u021barea militar\u0103 reprezentat\u0103 de China este substan\u021bial mai mare dec\u00e2t cea a Hezbollah sau a Iranului.<\/p>\n\n\n\n Mai mult, l\u0103s\u00e2nd la o parte preg\u0103tire mediocr\u0103 a militarilor taiwanezi, capacit\u0103\u021bile militare actuale ale Taipeiului sunt mult sub cele ale Israelului. Unde va pune limite Washingtonul \u00een livrare de armamente \u0219i muni\u021bie? Ce are nevoie Taiwanul? Rachete de precizie cu raz\u0103 lung\u0103 de ac\u021biune \u0219i rachete anti-nav\u0103, sisteme de ap\u0103rare aerian\u0103 precum Stinger, Patriot \u0219i sisteme THAAD de ap\u0103rare pentru zonele de mare altitudine \u0219i un procent substan\u021bial de sisteme aeriene \u0219i navale f\u0103r\u0103 echipaj (UAV).<\/p>\n\n\n\n \u00cen al doilea r\u00e2nd, Statele Unite ar trebui s\u0103 fie explicite cu Israelul, \u00een privat, cu privire la limitele dure ale sprijinului material al SUA, inclusiv capabilit\u0103\u021bile, cantit\u0103\u021bile \u0219i durata, permi\u021b\u00e2nd astfel Israelului s\u0103 dezvolte planuri de ap\u0103rare durabile. \u00cen cele din urm\u0103, factorii de decizie politic\u0103 ar trebui s\u0103 defineasc\u0103 o strategie de ie\u0219ire pentru eliminarea eventual\u0103 a ajutorului suplimentar de urgen\u021b\u0103 oferit pentru a sprijini Israelul \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de criz\u0103. De\u0219i sunt situate geografi la mare distan\u021b\u0103 putem spune f\u0103r\u0103 echivoc ca cele dou\u0103 zone Gaza \u0219i Taiwan sunt conectate la aceia\u0219i surs\u0103 de sprijin militar.<\/p>\n\n\n\n Ce scenarii posibile avem \u00een Israel?<\/strong><\/p>\n\n\n\n Pare imposibil la ora actual\u0103 pentru simplu motiv ca Israelul dore\u0219te eliminarea Hamas. Dac\u0103 evolu\u021biile militare continu\u0103 SUA va avea probleme cu sus\u021binerea ajutorului c\u0103tre Taiwan. Cu c\u00e2teva excep\u021bii suprapunerea solicit\u0103rilor Gaza-Ucraina \u0219unt gestionabile. Israelul s-a bazat p\u00e2n\u0103 acum cel mai mult pe sistemul s\u0103u de ap\u0103rare aerian\u0103 Iron Dome, cu rachete interceptoare Tamir \u0219i muni\u021bii cu ghidaj de precizie lansate din aer, inclusiv bombe cu diametru mic \u0219i bombe gravita\u021bionale echipate cu kituri JDAMS, pentru a efectua mii de lovituri aeriene asupra \u021bintelor din Gaza dar \u0219i pe rachetele Hellfire.<\/p>\n\n\n\n SUA au furnizat \u0219i muni\u021bie \u0219i rachete Tamir suficiente p\u00e2n\u0103 acum. Bombele cu diametru mic sunt lansate de avioanele F-15 pe care Ucraina nu le are \u00een dotare. Ucraina folose\u0219te kiturile JDAMS pentru bombele cu diametre mici, kit care transforma bombele \u00een bombe ghidate\/dirijate. Israelul nu va folosi Patriot pentru rachetele Hamas \u00een schimb le va folosi pentru rachetele de croazier\u0103 Houthi.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2t prive\u0219te tancurile \u0219i vehiculele blindate Israelul are suficiente \u00een opera\u021biuni dar are \u0219i \u00een depozite prepozi\u021bionate de SUA. Dac\u0103 ofensiva va merge \u00een sudul F\u00e2\u0219iei Gaza va cre\u0219te cerin\u021ba de proiectile de 155 mm. \u00cen orice caz \u00een Ucraina se folosesc \u00een jur de 6000 de proiectile pe zi \u00een timp ce \u00een Israel num\u0103rul este mult mai mic. \u0218i a\u0219a produc\u021bia SUA de proiectile de 155 mm nu dep\u0103\u0219e\u0219te valoarea de 28.000 buc\u0103\u021bi\/lun\u0103.<\/p>\n\n\n\n O opera\u021biune terestr\u0103 extins\u0103 \u00een F\u00e2\u0219ia Gaza va crea nevoi suplimentare de ap\u0103rare. Aceasta include cererea crescut\u0103 pentru obuzele de 155 mm pe care Ucraina le arde cu o rat\u0103 de 6.000 pe zi \u2013 cu mult peste capacitatea de produc\u021bie a SUA. \u00cen compara\u021bie cu Ucraina, totu\u0219i, cerin\u021bele de muni\u021bie de 155 mm ale Israelului sunt limitate. De exemplu, \u00een opera\u021biunea israelian\u0103 de 51 de zile din Gaza din 2014, For\u021bele de Ap\u0103rare ale Israelului au raportat c\u0103 au folosit aproximativ 35.000 de obuze de artilerie. Acest lucru este comparabil cu caden\u021ba de foc pentru for\u021bele americane care au operat \u00een medii urbane \u00eempotriva Statului Islamic. Israelul are zeci de mii de astfel de proiectile \u00een depozite.<\/p>\n\n\n\n Un conflict extins care include Hezbollah, totu\u0219i, ar cre\u0219te dramatic cerin\u021bele militare de asisten\u021b\u0103 din partea Statelor Unite ale Israelului. Acest lucru ar pune o presiune real\u0103, dar nu de necontrolat, asupra ajutorului acordat Ucrainei. Cu toate acestea, \u00een acest scenariu, impactul asupra asisten\u021bei militare \u0219i a descuraj\u0103rii \u00een Indo-Pacific ar trebui s\u0103 fie principala preocupare.<\/p>\n\n\n\n O evaluare a poten\u021bialului Hezbollah ne indic\u0103 faptul ca acesta are \u00een jur de 100.000 de lupt\u0103tori \u0219i p\u00e2n\u0103 la 200.000 de rachete, inclusiv rachete ghidate. \u00cen r\u0103zboiul din 2006 Israelul s-a bazat \u00een primul r\u00e2nd pe lovituri cu raz\u0103 lung\u0103 de ac\u021biune \u2013 lovind p\u00e2n\u0103 la 7.000 de \u021binte folosind 19.000 de bombe \u0219i 2.000 de rachete \u2013 completate de o campanie terestr\u0103 limitat\u0103 \u0219i un blocaj naval cu lovituri pe mare.<\/p>\n\n\n\n Confrunt\u00e2ndu-se ast\u0103zi cu un Hezbollah mai puternic \u0219i mai bine \u00eenarmat, For\u021bele de Ap\u0103rare Israelului vor r\u0103spunde aproape sigur cu lovituri aeriene \u0219i focuri de artilerie sporite, cre\u00e2nd cereri suplimentare pentru muni\u021bii conven\u021bionale \u0219i muni\u021bii ghidate de precizie. Israelul a dus, de asemenea, unit\u0103\u021bi de tancuri la grani\u021ba sa de nord, suger\u00e2nd c\u0103 ar fi posibil\u0103 \u0219i o opera\u021biune la sol.<\/p>\n\n\n\n Este totu\u0219i o situa\u021bie diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de 2006 cu un Hezbollah mai bine dotat \u0219i o posibil\u0103 campanie militar\u0103 mai lung\u0103 un element de baz\u0103 va fi racheta Hellfire care are o relevan\u021b\u0103 mare \u00een Taiwan. Pentagonul a intensificat \u00een lini\u0219te ajutorul militar pentru Israel, livr\u00e2nd cereri care includ mai multe rachete ghidate cu laser pentru flota sa elicoptere Apache, precum \u0219i obuze de 155 mm, dispozitive de vedere pe timp de noapte, muni\u021bii pentru distrugerea bunc\u0103relor \u0219i noi vehicule ale armatei, potrivit unui liste intern\u0103 a Departamentului Ap\u0103r\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n O cerere suplimentar\u0103 de muni\u021bie de 155 mm ar fi mai dificil\u0103 de solu\u021bionat. Pe parcursul r\u0103zboiului de 34 de zile din 2006 cu Hezbollah, for\u021bele israeliene au tras aproape 150.000 de proiectile de artilerie, inclusiv de 155 mm dar \u0219i alte variante. Cu Hezbollah mai puternic acum, For\u021bele de Ap\u0103rare ale Israelului ar putea avea nevoie s\u0103-\u0219i m\u0103reasc\u0103 rata de foc de artilerie.<\/p>\n\n\n\n Cel pu\u021bin, o opera\u021biune la sol care dureaz\u0103 c\u00e2teva luni ar putea cre\u0219te necesarul de muni\u021bie de 155 mm al Israelului cu peste 100.000 de proiectile, ceea ce ar for\u021ba, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, compromisuri cu proviziile trimise \u00een Ucraina. \u00cenc\u0103 o dat\u0103, impasul din Ucraina \u0219i nevoile mai mici ale Israelului ar trebui s\u0103 fie factori \u00een alocarea resurselor \u00een cele dou\u0103 \u021b\u0103ri. Pentru a se ap\u0103ra \u00eempotriva Hezbollah Israelul are o ap\u0103rare aerian\u0103 stratificat\u0103 cu sistemul Arrow 3 \u0219i David Sling (Pra\u0219tia lui David). Dar chiar \u0219i aceste sisteme avansate ar putea fi dep\u0103\u0219ite de rata probabil\u0103 ridicat\u0103 a focului \u0219i rachetele de croazier\u0103 ale Hezbollah.<\/p>\n\n\n\n Ambele sisteme sunt produse \u00een Israel, a\u0219a c\u0103 Statele Unite nu ar putea umple direct cu muni\u021bie aceste sisteme. Cu toate acestea, pentru a umple orice gol, Israelul ar putea solicita sisteme de ap\u0103rare antiaerian\u0103 Patriot al SUA \u2013 care sunt deja insuficiente. Nu numai c\u0103 sunt necesare \u00een Ucraina, dar sunt \u0219i \u00een fruntea listei de capabilit\u0103\u021bi necesare \u00een Indo-Pacific, fie pentru ap\u0103rarea asimetric\u0103 a Taiwanului, fie pentru instala\u021biile americane \u00een regiune.<\/p>\n\n\n\n Trimiterea lor \u00een Israel i-ar l\u0103sa pe ceila\u021bi vulnerabili. Din punct de vedere al lansatoarelor multiple de tipul HIMARS \u0219i a muni\u021bie aferente nu apar probleme pentru c\u0103 sistemul LORA (Long Range Artillery) al israelienilor are unele asem\u0103n\u0103ri cu HIMARS \u00een ceea ce prive\u0219te capacit\u0103\u021bile \u0219i precizia dar difer\u0103 distan\u021ba la care pot angaja \u021bintele: HIMARS la 300km, LORA la 400km. Aceast\u0103 raz\u0103 extins\u0103 ofer\u0103 IDF un avantaj \u00een ceea ce prive\u0219te lovirea \u021bintelor \u00een ad\u00e2ncul teritoriului inamic. Taiwan la fel ca \u0219i Israelul caut\u0103 s\u0103 aduc\u0103 din SUA rachetele AGM-158 JASSM \u2013 care \u00eenseamn\u0103 Joint Air-Surface Standoff Missile \u2013 ce pot avea o raz\u0103 de ac\u021biune de aproape 1.000 km \u00een func\u021bie de model \u0219i pot fi fixate pe aeronave, inclusiv pe F-16, pe care le opereaz\u0103 Taiwan.<\/p>\n\n\n\n Lockheed Martin spune c\u0103 racheta este conceput\u0103 pentru a distruge \u021binte de mare valoare, bine ap\u0103rate, fixe \u0219i relocabile \u0219i s\u0103 fie lansat\u0103 suficient de departe pentru a men\u021bine aeronava de lansare departe de sistemele de ap\u0103rare aerian\u0103 inamice. For\u021bele armate din Taiwan, dep\u0103\u0219ite de cele ale Chinei, se afl\u0103 \u00een mijlocul unui program de modernizare pentru a oferi un factor de descurajare mai eficient, inclusiv capacitatea de a ataca bazele aflate departe de coasta Chinei \u00een cazul unui conflict. Deci rachetele cu raz\u0103 lung\u0103 de ac\u021biune sunt esen\u021biale pentru orice campanie din Indo-Pacific, iar stocurile din SUA sunt destul de limitate \u2013 dup\u0103 unele estim\u0103ri deja sub ceea ce ar fi necesar pentru o contingen\u021b\u0103 din Taiwan \u2013 a\u0219a c\u0103 chiar \u0219i o diversiune minor\u0103 ar putea diminua at\u00e2t capacitatea de descurajare, c\u00e2t \u0219i capacitatea de lupt\u0103 \u00een Teatrul Pacificului.<\/p>\n\n\n\n Iranul s-a bazat \u00een mod tradi\u021bional pe proxi precum Hezbollah, dar pe m\u0103sur\u0103 ce opera\u021biunile Israelului \u00eempotriva Hamas se intensific\u0103, exist\u0103 riscul ca \u201er\u0103zboiul din umbr\u0103\u201d israeliano-iranian s\u0103 devin\u0103 deschis. Dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru, nevoile militare israeliene suplimentare \u2013 de exemplu lovituri cu raz\u0103 lunga de ac\u021biune ar avea un impact asupra unei anumite asisten\u021be militare americane pentru Ucraina, dar ar putea avea implica\u021bii devastatoare pentru alia\u021bii \u0219i partenerii din Indo-Pacific ai Washingtonului.<\/p>\n\n\n\n Iranul are cel mai versatil \u0219i mai mare arsenal de rachete din Orientul Mijlociu. Acesta este compus din rachete de croazier\u0103 \u0219i balistice, rachete cu raz\u0103 lung\u0103 de ac\u021biune care pot ajunge la Tel Aviv, o for\u021b\u0103 mare paramilitar\u0103 pe uscat \u0219i pe mare \u0219i, posibil, sisteme avansate de ap\u0103rare aerian\u0103 achizi\u021bionate din Rusia (S-400).<\/p>\n\n\n\n Pentru a dep\u0103\u0219i ap\u0103rarea antiaerian\u0103 avansat\u0103 a Iranului, Israelul ar putea solicita muni\u021bii suplimentare cu ghidare de precizie cu raz\u0103 lung\u0103 de ac\u021biune (cel mai probabil lansate aerian \u0219i maritim) din partea Statelor Unite, inclusiv racheta aer-sol (Joint Air to Surface Standoff Missile) JASSM , racheta Tomahawk sau racheta SM-6, printre altele, \u00eempreun\u0103 cu sisteme aeriene avansate f\u0103r\u0103 echipaj (UAV), cu capacit\u0103\u021bi de lovire.<\/p>\n\n\n\n Pentru a contracara orice amenin\u021b\u0103ri din partea for\u021belor paramilitare maritime ale Iranului, Israelul ar putea avea nevoie de un stoc considerabil de rachete antinav\u0103, inclusiv rachete antinav\u0103 cu raz\u0103 lung\u0103 de ac\u021biune \u0219i rachete Harpoon. \u00cen cele din urm\u0103, un conflict direct cu Iranul ar pune \u00een continuare provoc\u0103ri de ap\u0103rare aerian\u0103. \u00centruc\u00e2t Israelul ar avea nevoie de timp pentru a-\u0219i construi stocurile de rachete Arrow 3, ar putea solicita, a\u0219a cum am mai men\u021bionat, sisteme Patriot americane sau chiar utilizarea temporar\u0103 a unui sistem de ap\u0103rare Terminal High Altitude Area Defense THAAD pentru zonele de mare altitudine pentru a se proteja \u00eempotriva arsenalul de rachete balistice \u0219i de croazier\u0103 al Iranului.<\/p>\n\n\n\n Cu excep\u021bia sistemului de ap\u0103rare aerian\u0103 Patriot, aceste capacit\u0103\u021bi nu sunt la mare c\u0103utare \u00een Ucraina, dar sunt esen\u021biale pentru teatrul indo-pacific \u0219i sunt insuficiente acolo. \u00cen cele din urm\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere stocul mare de arme avansate al Chinei, ap\u0103rarea aerian\u0103 de toate tipurile va fi la mare c\u0103utare \u00een Indo-Pacific, iar pierderea unui num\u0103r chiar moderat din aceste sisteme \u00een Orientul Mijlociu va avea un impact negativ asupra pozi\u021biei SUA \u00een Asia.<\/p>\n\n\n\n \u00cen concluzie este nevoie de o prioritizare a nevoilor Taiwanului fa\u021b\u0103 de Israel. Care este motivul pentru prioritizarea m\u0103surilor pentru Taiwanului?. Interesele \u00een joc ale SUA \u00een Indo-Pacific sunt mult mai mari dec\u00e2t cele din Orientul Mijlociu. Statele Unite ale Americii au interese economice semnificative \u00een regiune \u0219i un interes strategic \u00een a descuraja China de la acapararea Taiwanului, ceea ce ar putea schimba echilibrul de putere \u00een Asia \u0219i ar putea pune presiune asupra alian\u021belor SUA din regiune. \u00cen schimb, interesele economice \u0219i strategice ale SUA \u00een Orientul Mijlociu sunt considerabil mai restr\u00e2nse ele fiind \u00een principal legate de securitatea Israelului.<\/p>\n\n\n\n \u00cen plus, asisten\u021ba SUA este at\u00e2t mai necesar\u0103 \u00een Indo-Pacific av\u00e2nd un impact mai mare asupra descuraj\u0103rii regionale \u0219i a riscurilor de escaladare dec\u00e2t ar avea \u00een Orientul Mijlociu. Provocarea militar\u0103 pe care o pune China Taiwanului \u0219i altor alia\u021bi din Indo-Pacific este substan\u021bial mai mare dec\u00e2t amenin\u021barea prezentat\u0103 Israelului de c\u0103tre Hezbollah sau Iran \u2013 mai ales c\u0103 niciunul nu a ar\u0103tat prea mult interes pentru escaladarea unui conflict cu Tel Aviv-ul p\u00e2n\u0103 \u00een acest punct. Resursele trebuie alocate \u00een func\u021bie de nevoile de a opri amenin\u021barea chinez\u0103. Taiwanul \u0219i Trilaterala SUA- Japonia- Coreea de Sud au nevoie de resurse substan\u021biale pentru a \u00eengr\u0103di expansiunea chinez\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Acest tip de g\u00e2ndire a fost \u00eent\u0103rit doar atunci c\u00e2nd statele arabe produc\u0103toare de petrol au decis s\u0103 foloseasc\u0103 petrolul ca arm\u0103 politic\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului din octombrie 1973 din Orientul Mijlociu. \u0218i totu\u0219i unde se situeaz\u0103 cele mai importante interesele SUA? \u00cen Ucraina, \u00een Israel sau \u00een Taiwan? Ce scenarii sunt? Conteaz\u0103 Europa \u00een aceste teatre de r\u0103zboi? \u00centreb\u0103ri legitime unele f\u0103r\u0103 r\u0103spuns, altele cu un r\u0103spuns ambiguu. Exemplu elocvent este faptul c\u0103 Europa nu se descurc\u0103 cu relansarea produc\u021biei de muni\u021bie de 155mm, paradoxal pentru o uniune, datorit\u0103 \u00een principal piedicilor politice ale unor \u021b\u0103ri care fac parte din ea. Se pare c\u0103 finalul R\u0103zboiului Rece (dac\u0103 s-a […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6908,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,20,1,22],"tags":[],"class_list":["post-6904","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-asia","category-general-2","category-orientul-mijlociu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6904"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6904"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6904\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6910,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6904\/revisions\/6910"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6908"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6904"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6904"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6904"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}Acordurile Avraam<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
R\u0103zboiul va continua!<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Exista o rela\u021bie \u00eentre Gaza \u0219i Taiwan?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Scenariul 1: O incursiune militar\u0103 limitat\u0103 \u00een Gaza de Nord<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Scenariul 2: Un r\u0103zboi extins \u00een sudul Libanului cu Hezbollah<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Scenariul 3: Un conflict direct cu Iranul<\/strong><\/h2>\n\n\n\n