Din 2021 Turcia \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i recalibreze politicile prin reconcilierea cu fo\u0219tii rivali din Orientul Mijlociu, inclusiv cu Israelul.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen august 2022, dup\u0103 mai bine de un deceniu de acrimonie declan\u0219at\u0103 de uciderea de c\u0103tre Israel a zece turci \u00een mai 2010 \u00een timpul unei \u00eencerc\u0103ri a Ankarei de a rupe blocada naval\u0103 a Israelului impus\u0103 \u00een Gaza (pentru care Netanyahu \u0219i-a cerut de fapt scuze \u00een 2013 vorbind la telefon\u00a0 \u00een timpul unei \u00eent\u00e2lniri la aeroport cu Obama, cu scurt timp \u00eenainte ca pre\u0219edintele american sa plece din Israel, dup\u0103 prima sa vizita aici din 2009 \u00eencoace), Turcia \u0219i Israelul au anun\u021bat restabilirea complet\u0103 a rela\u021biilor diplomatice \u0219i schimbul de ambasadori.<\/p>\n\n\n\n
Apoi, \u00een luna septembrie 2023, la Adunarea General\u0103 a ONU, Erdogan \u0219i premierul israelian Benjamin Netaniahu s-au \u00eent\u00e2lnit fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 pentru prima dat\u0103, iar fiecare lider \u0219i-a anun\u021bat inten\u021bia de a vizita \u021bara celuilalt \u00een cur\u00e2nd. \u0218i totu\u0219i \u00een dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la izbucnirea conflictului din Gaza, Erdogan a devenit din ce \u00een ce mai critic la adresa ac\u021biunilor Israelului; pe 25 octombrie, el a anun\u021bat provocator c\u0103 nu consider\u0103 Hamas o organiza\u021bie terorist\u0103, numindu-i pe lupt\u0103torii s\u0103i \u201emujahedini\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Ulterior, el a numit faptul c\u0103 Israelul \u201efolose\u0219te terorismul de stat\u201d \u00een ac\u021biunile sale din Gaza. Pe 28 noiembrie, el i-a spus Secretarului General al Na\u021biunilor Unite, Antonio Guterres, c\u0103 Israelul ar trebui \u201es\u0103 fie tras la r\u0103spundere \u00een instan\u021bele interna\u021bionale<\/em>\u201d pentru crimele de r\u0103zboi \u00eempotriva palestinienilor; a doua zi l-a numit pe Netaniahu \u201em\u0103celarul din Gaza<\/em>\u201d care \u201epune \u00een pericol securitatea tuturor evreilor din lume<\/em>\u201d. \u00cen orice condi\u021bii diploma\u021bia \u00ee\u021bi impune un limbaj adecvat iar limbajul dur a lui Erdogan este inadmisibil \u00een rela\u021biile interna\u021bionale.<\/p>\n\n\n\n De fapt, Hamas nu este recunoscut\u0103 ca organiza\u021bie terorist\u0103 de Turcia, iar Erdogan a f\u0103cut declara\u021bii similare referitoare la organiza\u021bia palestinian\u0103 \u0219i \u00een trecut. Cu toate acestea, ultima dat\u0103 c\u00e2nd Erdogan a spus c\u0103 Hamas nu se afla pe lista terorist\u0103 a Turciei a fost \u00een 2018, c\u00e2nd ostilit\u0103\u021bile Turciei cu Israelul \u0219i cu al\u021bi rivali regionali erau la apogeu. Erdogan este un lider pragmatic. C\u00e2nd interesele lui o cer el este dispus s\u0103 renun\u021be la principii \u0219i s\u0103 inverseze cursul ac\u021biunilor.<\/p>\n\n\n\n Turcia a luat cea mai strident\u0103 pozi\u021bie anti-israelian\u0103 \u00een cadrul NATO, Erdogan organiz\u00e2nd el \u00eensu\u0219i mitinguri pro-palestiniene \u0219i condamn\u00e2ndu-l at\u00e2t pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, c\u00e2t \u0219i Statele Unite. Este totu\u0219i o mare deosebire \u00eentre ceea ce fac lideri lumii islamice care critic\u0103 Israelul pentru purtarea sa fa\u021b\u0103 de civilii palestinieni, p\u0103str\u00e2nd totodat\u0103 distan\u021ba fa\u021b\u0103 de Hamas.<\/p>\n\n\n\n Paradoxal la Ankara acumularea militar\u0103 a Alian\u021bei \u00een Estul M\u0103rii Mediterane \u0219i \u00een special a for\u021belor navale americane este v\u0103zut\u0103 ca un factor de provocare la adresa Iranului \u0219i a Rusie nu ca un factor de descurajare. Cu c\u00e2teva zile \u00eenaintea retoricii pro-Hamas Erdogan a semnat \u00een sf\u00e2r\u0219it protocolul de aderare al Suediei \u0219i l-a depus la parlament spre ratificare. De ce a f\u0103cut Erdogan aceast\u0103 concesie? Se pare ca are nevoie de o \u201dindulgen\u021b\u0103\u201d din partea alia\u021bilor din NATO pentru a cre\u0219te retorica \u00eempotriva Israelului.<\/p>\n\n\n\n Sunt dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri care m\u0103 \u00eengrijoreaz\u0103: ce l-a f\u0103cut pe Erdogan s\u0103-\u0219i schimbe tonul fa\u021b\u0103 de Israel \u0219i r\u0103zboiul din Gaza \u0219i ce \u00eensemn\u0103 acest lucru pentru viitorul politicilor turce\u0219ti \u00een Orientul Mijlociu? Turcia s-a implicat activ \u00een zona M\u0103rii Negre \u0219i a Mediteranei de Est. Aici ne aducem aminte de doctrina turc\u0103 a Patriei Albastre care are efectiv trei idei cheie. \u00cen primul r\u00e2nd, reprezint\u0103 o viziune extins\u0103 \u0219i o \u00een\u021belegere a grani\u021belor maritime ale Turciei \u00een Marea Mediteran\u0103; acordul maritim cu Libia este o manifestare a acestui lucru.<\/p>\n\n\n\n De\u0219i doctrina nu are nicio baz\u0103 legal\u0103, ea indic\u0103 hot\u0103r\u00e2rea Turciei de a ap\u0103ra \u0219i proteja aceste frontiere proiectate, sau cel pu\u021bin \u00eencearc\u0103 s\u0103 dea aceast\u0103 impresie. \u00cen al doilea r\u00e2nd, Patria Albastr\u0103 este chemarea marinei turce de a reimagina \u0219i repozi\u021biona \u021bara ca un putere maritim\u0103. \u00cen al treilea r\u00e2nd, doctrina semnific\u0103 o reimaginare a locului Turciei \u00een lume.<\/p>\n\n\n\n Pentru amiralul Cem Gurdeniz \u0219i un anumit grup de na\u021bionali\u0219ti \u0219i eurasiani\u0219ti, Patria Albastr\u0103 reprezint\u0103 reorientarea politicilor externe \u0219i de securitate a Turciei departe de Occident \u0219i c\u0103tre Rusia \u0219i China. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Ankara a mediat cu succes \u00eentre Rusia \u0219i Ucraina traseul gr\u00e2nelor \u00een Marea Neagr\u0103. Statutul de negociator \u0219i faptul c\u0103 nu a aderat la sanc\u021biunile \u00eempotriva Rusiei i-a permis s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o \u021bar\u0103 neutr\u0103 \u0219i \u00een acela\u0219i timp i-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit imaginea de acas\u0103 ca om de stat respectat la nivel global, ceea ce este o caracteristic\u0103 important\u0103 a personalit\u0103\u021bii sale politice interne.<\/p>\n\n\n\n A\u0219tept\u0103rile Turciei \u00een actualul r\u0103zboi din Gaza erau s\u0103 joace un rol similar \u00eentre Israel \u0219i palestinieni, un rol de garant \u00eentr-un sistem de gara\u021bii. Din p\u0103cate, pentru c\u0103 nu exist\u0103 un plan postbelic al conflictului din Gaza propunerile Ankarei au r\u0103mas f\u0103r\u0103 r\u0103spuns din partea Israelului \u0219i a SUA.<\/p>\n\n\n\n Elitele din Ankara cred c\u0103 evolu\u021biile regionale \u0219i interna\u021bionale din ultimul deceniu \u2013 nu \u00een ultimul r\u00e2nd de la invazia rus\u0103 a Ucrainei \u2013 valideaz\u0103 ipoteza \u0219i premisa politicii externe a Turciei c\u0103 politica sa global\u0103 de ast\u0103zi nu este la fel de centrat\u0103 pe Occident ca \u00eenainte, de\u0219i nu este nici neap\u0103rat post-occidental\u0103.<\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 politic\u0103 a fost format\u0103 \u00een mod dispropor\u021bionat de evolu\u021biile din Orientul Mijlociu, care, pentru Ankara, reprezint\u0103 un microcosmos al schimb\u0103rilor structurale \u00een ordinea global\u0103, eviden\u021biind importan\u021ba \u0219i prezen\u021ba regional\u0103 relativ redus\u0103 a SUA \u0219i importan\u021ba tot mai mare a actorilor regionali. \u00centre timp, rolul Rusiei \u00een securitatea regional\u0103 \u0219i importan\u021ba economic\u0103 a Chinei \u00een regiune au crescut. Turcia \u0219i Rusia au lucrat \u00eempreun\u0103 la gestionarea conflictelor regionale \u00een Siria, Libia \u0219i Nagorno-Karabah, \u0219i chiar \u00een Marea Neagr\u0103, un proces de \u00eenv\u0103\u021bare semnificativ pentru Ankara.<\/p>\n\n\n\n R\u0103zboiul dintre Israel \u0219i Hamas nu risc\u0103 doar o conflagra\u021bie regional\u0103 el afecteaz\u0103 echilibrul global al puterii, extinz\u00e2nd resursele americane \u0219i europene, \u00een acela\u0219i timp amelior\u00e2nd presiunea asupra Rusiei \u0219i oferind noi oportunit\u0103\u021bi Chinei. R\u0103zboiul lansat de Hamas d\u0103 o lovitur\u0103 \u0219i principalului rival asiatic al Chinei, India, care s-a apropiat mult de Israel \u00een ultimii ani.<\/p>\n\n\n\n Chiar \u00een septembrie, India \u0219i SUA au anun\u021bat planuri pentru un coridor de tranzit care s\u0103 leage India, Orientul Mijlociu \u0219i Europa, \u0219i care s\u0103 traverseze Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudit\u0103, Iordania \u0219i Israel \u0219i s\u0103 devin\u0103 un rival pentru proiectul Belt and Road al Chinei. Dar discu\u021biile privind normalizarea rela\u021biilor dintre Israel \u0219i Arabia Saudit\u0103 \u2013 un element cheie al planului \u2013 au fost n\u0103ruite de r\u0103zboiul din Gaza, iar viitorul lor este acum incert.<\/p>\n\n\n\n Efectul pe termen lung al conflictului din Or<\/a>ientul Mijlociu este greu de prezis. Depinde, \u00een primul r\u00e2nd, dac\u0103 Israelul reu\u0219e\u0219te \u00een cele din urm\u0103 \u00een scopul s\u0103u declarat de a elimina Hamas ca principal\u0103 for\u021b\u0103 militar\u0103 \u0219i politic\u0103 a Gaza. O alt\u0103 problem\u0103 critic\u0103 este dac\u0103 rela\u021biile diplomatice ale Israelului \u00een regiune \u0219i pozi\u021bia global\u0103 a sus\u021bin\u0103torilor s\u0103i occidentali pot supravie\u021bui cre\u0219terii num\u0103rului victimelor civile din Gaza \u0219i ororilor care se profileaz\u0103 \u00een r\u0103zboiului urban din enclava dens populat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Alegerile preziden\u021biale din Turcia din 2023 au fost punctul de cotitur\u0103 final \u00een cooperarea cu \u021b\u0103rile din Golf. De atunci, Arabia Saudit\u0103 \u0219i Emiratele Arabe Unite au manifestat un interes puternic pentru promovarea cooper\u0103rii; iar condi\u021bia principal\u0103 pentru ca aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 s\u0103 fie sustenabil\u0103 este ca Ankara s\u0103 fac\u0103 pa\u0219i \u00een direc\u021bia institu\u021bionaliz\u0103rii rela\u021biilor bilaterale. \u00cen acest context, cu ini\u021biativa pe care a luat-o, Turcia a \u00eenceput s\u0103 discute cu \u021b\u0103rile relevante mecanisme de institu\u021bionalizare \u00een politica extern\u0103, economie, comer\u021b \u0219i cooperare cultural\u0103.<\/p>\n\n\n\n Erdogan spunea la o \u00eent\u00e2lnire cu func\u021bionarii Cur\u021bii de Conturi care marca a 161-a aniversare de la constituirea ei:<\/p>\n\n\n\n Secolul Turciei este hot\u0103r\u00e2rea de a face visele vechi de un secol ale na\u021biunii noastre s\u0103 devin\u0103 realitate \u0219i s\u0103 mearg\u0103 c\u0103tre obiective \u0219i mai mari. Secolul Turciei este manifestarea celor 85 de milioane de for\u021be care \u00ee\u0219i unesc for\u021bele \u0219i \u00ee\u0219i construiesc viitorul \u00een spiritul R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103<\/em>.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n Utilizarea de Erdogan a platformei politice a neo-otomanismului (neo-otomanismul, un discurs cultural-politic multidirec\u021bional, vizeaz\u0103 o nou\u0103 orientare geostrategic\u0103, o nou\u0103 interpretare a istoriei \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, satisfacerea nevoilor nostalgice de prestigiu \u0219i stim\u0103 de sine) nume\u0219te responsabilitatea istoric\u0103 de a proteja popula\u021biile musulmane, deposedate de teritorii, din regiune, inclusiv pe cea a palestinienilor. Erdogan se vrea liderul care a supravegheat rena\u0219terea imperiului turc.<\/p>\n\n\n\n Acest conflict \u00eei permite, de asemenea, lui Erdogan s\u0103 argumenteze despre o ruptur\u0103 civiliza\u021bional\u0103 cu Occidentul. El \u00eel nume\u0219te \u201ecrucia\u021bi versus semilun\u0103\u201d \u0219i, desigur, Turcia este de partea semilunii. Este o nara\u021biune care-\u0219i face loc \u00een Turcia \u0219i practic o scoate treptat din Alian\u021ba Occidental\u0103. Pentru guvernul lui Erdogan, b\u0103t\u0103lia ideologic\u0103 a fost de mult solu\u021bionat\u0103 \u00een favoarea Hamas. \u00cen timp ce Turcia are de-a face at\u00e2t cu Fatah, c\u00e2t \u0219i cu Hamas \u0219i l-a g\u0103zduit uneori pe pre\u0219edintele Autorit\u0103\u021bii Palestiniene (AP) Mahmoud Abbas \u0219i pe liderul Hamas Ismail Haniyeh simultan, AP este v\u0103zut\u0103 ca o entitate ineficient\u0103 \u2013 iar Hamas ca o realitate. \u00cen acest sens, Turcia a ridicat \u0219i legitimat pozi\u021bia Hamas \u00een lumea musulman\u0103.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 victoria Hamas \u00een alegerile din Gaza din 2007, Ankara a oferit sprijin diplomatic liderilor Hamas \u0219i a c\u0103utat s\u0103 transforme organiza\u021bia \u00eentr-un actor politic recunoscut, \u00een fapt reprezentantul p\u0103r\u021bii palestiniene \u00eentr-o solu\u021bie cu dou\u0103 state. N\u0103scu\u021bi dintr-o lupt\u0103 comun\u0103 \u00eempotriva Israelului \u0219i hr\u0103ni\u021bi de binef\u0103c\u0103tori comuni din Siria \u0219i Iran, sunni\u021bii Hamas \u0219i \u0219ii\u021bii Hezbollah au fost de mult\u0103 vreme alia\u021bi naturali, \u00een ciuda diferen\u021belor lor sectare. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul anilor 1990, c\u00e2nd Israelul a exilat conducerea Hamas \u00een Liban, cele dou\u0103 grupuri au cultivat o alian\u021b\u0103 care a modelat echilibrul de putere al Orientului Mijlociu timp de decenii.<\/p>\n\n\n\n Dar criza din Siria a rupt vechea \u201eax\u0103 a rezisten\u021bei\u201d, for\u021bele regionale d\u00e2nd celor dou\u0103 organiza\u021bii mize opuse \u00een conflict \u0219i aduc\u00e2nd o tensiune f\u0103r\u0103 precedent rela\u021biilor lor. \u00cen timp ce lupt\u0103torii Hezbollah au luptat \u0219i au murit pentru Bashar al-Assad \u00een unele dintre cele mai \u00eenver\u0219unate b\u0103t\u0103lii ale r\u0103zboiului civil, Hamas \u0219i-a dat m\u00e2na cu rebelii \u0219i s-a retras mai ad\u00e2nc \u00een \u00eembr\u0103\u021bi\u0219area puterilor islamiste sunnite din regiune.<\/p>\n\n\n\n Pentru o vreme, s-a p\u0103rut c\u0103 parteneriatul s-ar putea termina, Ha<\/a>mas<\/a> cer\u00e2nd Hezbollah s\u0103 se elibereze din Siria, iar Hezbollah acuz\u00e2nd Hamas c\u0103 a trimis arme \u0219i tehnologie c\u0103tre jihadi\u0219tii sunni\u021bi. Cu toate acestea, cele dou\u0103 grupuri par s\u0103 fi privit dincolo de r\u0103zboiul civil din Siria \u0219i au calculat c\u0103 se pierde mai mult dec\u00e2t se c\u00e2\u0219tig\u0103 dintr-un divor\u021b total. \u00cen ciuda izbucnirilor de retoric\u0103 inflamatorie, Hamas \u0219i Hezbollah se pare c\u0103 au convenit s\u0103 nu fie de acord cu privire la Siria, men\u021bin\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00een acela\u0219i timp un parteneriat strategic \u00eempotriva Israelului.<\/p>\n\n\n\n Cu toate acestea, odat\u0103 cu \u00eenfr\u00e2ngerea ambi\u021biilor hegemonice ale Turciei \u00een Orientul Mijlociu \u00een post-prim\u0103vara arab\u0103 \u0219i e\u0219ecul revoltei siriene de a \u00eenvinge regimul Assad, Hamas a fost for\u021bat\u0103 \u00een cele din urm\u0103 s\u0103-\u0219i recalculeze solu\u021biile. Sf\u00e2r\u0219itul mandatului lui Khaled Meshaal \u00een 2017 \u0219i ascensiunea aripii armatei Hamas\u2013 \u00een mod tradi\u021bional mai apropiat\u0103 de Iran dec\u00e2t aripa sa politic\u0103 \u2013 la alegerile interne ale grupului din 2017, a deschis calea pentru revenirea Iranului \u0219i pentru declinul treptat al influen\u021bei Turciei asupra Hamas.<\/p>\n\n\n\n Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Iranul, din motive evidente, nu poate func\u021biona ca mediator \u00eentre Israel \u0219i Hamas, cele dou\u0103 \u021b\u0103ri arabe Egipt \u0219i Qatar au fost mai bine pozi\u021bionate pentru a conduce discu\u021biile din culise \u00een actuala criz\u0103 din Gaza. Egiptul are un avantaj geografic la grani\u021ba comun\u0103 cu Gaza \u0219i are rela\u021bii mai stabile cu Israelul dec\u00e2t Turcia. Qatar a devenit principalul mediator \u00een multe conflicte regionale, inclusiv \u00een negocierile SUA-talibani \u0219i SUA-Iran. Mai mult, Qatar ofer\u0103 fonduri semnificative direct Hamas, oferindu-i o p\u00e2rghie special\u0103 \u00een negocieri.<\/p>\n\n\n\n Odat\u0103 cu diminuarea sprijinului Turciei pentru membrii exila\u021bi ai Fr\u0103\u021biei Musulmane Egiptene, la solicitarea lui Abdel-Fattah el-Sisi, pre\u0219edintele Egiptului, ca o condi\u021bie a \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii rela\u021biilor Turcia-Egipt, este probabil ca membrii Hamas s\u0103 fi \u00eenceput s\u0103 se \u00eendoiasc\u0103 de fiabilitatea pe termen lung a sprijinului lor din partea Turciei. Ankara a limita astfel spa\u021biul de manevr\u0103 \u00een teritoriul s\u0103u al liderilor Hamas. Astfel, schimbarea de retoric\u0103 a lui Erdogan poate fi v\u0103zut\u0103 par\u021bial ca o reac\u021bie la faptul c\u0103 Turcia este umbrit\u0103 de Qatar \u0219i Egipt \u00een procesul de mediere.<\/p>\n\n\n\n Excluderea Ankarei din zona negocierilor submineaz\u0103 \u00eentreaga logic\u0103 a normaliz\u0103rii leg\u0103turilor regionale \u00eenc\u0103 tensionate ale Ankarei. Erdogan nu a reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 c\u00e2\u0219tigurile geopolitice pe care le-a ob\u021binut \u00een criza Rusia-Ucraina. Turcia a fost marginalizat\u0103 ini\u021bial de Washington, Antony Blinken s\u0103rind peste Turcia \u00een timpul primei sale c\u0103l\u0103torii \u00een Orientul Mijlociu dup\u0103 atacul Hamas din 7 octombrie. Va renun\u021ba Erdogan la politica sa de echilibrare a sprijinului fa\u021b\u0103 de Hamas?<\/p>\n\n\n\n Da, dac\u0103 vrea un rol c\u00e2te de c\u00e2t \u00een medierea crizei Hamas-Israel. Dac\u0103 ne uitam la nivelul rela\u021biilor diplomatice ale Turciei cu Israelul odat\u0103 cu criza din 2008-2009 din Gaza \u0219i la cele de ast\u0103zi vedem diferen\u021be semnificative. De\u0219i Israelul \u0219i-a rechemat diploma\u021bii pe 28 octombrie, ca r\u0103spuns la observa\u021biile lui Erdogan despre faptul c\u0103 Hamas nu este o organiza\u021bie terorist\u0103, Turcia s-a ab\u021binut s\u0103 riposteze.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 10 zile Erdogan \u0219i-a chemat ambasadorul pentru consult\u0103ri dar a spus c\u0103 \u021bara sa va men\u021bine rela\u021bii diplomatice cu Israelul chiar dac\u0103 acesta a terminat rela\u021bia sa cu premierul Netaniahu. Pariul lui Erdogan este \u00eenl\u0103turarea rapid\u0103 a lui Netaniahu. Erdogan nu renun\u021b\u0103 u\u0219or la inten\u021bia sa de a avea un loc \u00een negocierile postbelice \u00een context post-Netaniahu.<\/p>\n\n\n\n Este clar ca Erdogan \u00ee\u0219i recalibreaz\u0103 politica \u00een Orient. Nu a mai criticat statele arabe pentru normalizarea rela\u021biilor cu Israelul \u00een baza Acordurilor Avraam din 2020. Dar va continua s\u0103 critice Israelul pentru c\u0103 solicit\u0103rile sale \u00eendreptate c\u0103tre Washington privind avioanele F-16 au r\u0103mas f\u0103r\u0103 r\u0103spuns.<\/p>\n\n\n\n Deci problema palestinian\u0103 \u00eel \u021bine pe Erdogan \u00een aten\u021bia musulmanilor din Orient. A gestionat gre\u0219it Erdogan politica sa extern\u0103? Erdogan este un maestru al mi\u0219c\u0103rilor tactice dar se pare c\u0103 nu are o foaie de parcurs strategic\u0103. El lucreaz\u0103 pe termene scurte sau pe baza considera\u021biilor politice interne. Qatar joac\u0103 deja un rol \u00een eforturile de mediere cu Hamas. Deci, Turcia nu este necesar\u0103 acolo, de\u0219i lui Erdogan i-ar fi pl\u0103cut s\u0103 conduc\u0103 negocierile \u00een felul \u00een care a f\u0103cut-o cu acordul cu cereale la Marea Neagr\u0103 sau schimburile de prizonieri dintre Ucraina \u0219i Rusia.<\/p>\n\n\n\n Din p\u0103cate, ideea unei Gaze postbelice este \u00eenc\u0103 prea \u00eendep\u0103rtat\u0103 pentru a face specula\u021bii. Sunt conturate la ora actual\u0103 3 obiective post-r\u0103zboi \u00een Gaza: (1) ajutorul umanitar; (2) reconstruc\u021bia; (3) asigurarea legitimit\u0103\u021bii oric\u0103rei structuri de guvernare care va ap\u0103rea. Turcia ar fi, de asemenea, ner\u0103bd\u0103toare s\u0103 ajute cu problemele de guvernare din Gaza, dar nimeni din vecin\u0103tate nu ar dori asta, inclusiv Egiptul, Iranul \u0219i celelalte state arabe. \u0218i totu\u0219i mai devreme sau mai t\u00e2rziu administra\u021bia Biden va dori s\u0103 se angajeze cu Turcia.<\/p>\n\n\n\n Intermedierea lui Erdogan ar putea s\u0103 nu fie necesar\u0103 pentru negocierile pentru ostatici, dar \u0219tampila de aprobare a Turciei va fi important\u0103 \u00een legitimarea oric\u0103rei structuri care va ap\u0103rea \u00een Gaza postbelic\u0103. Turcia este o \u201dgreutate regional\u0103\u201d \u0219i are o influen\u021b\u0103 enorm\u0103 \u00een lumea sunnit\u0103. Ar fi contraproductiv s\u0103 la\u0219i Turcia afar\u0103.<\/p>\n\n\n\n Din 2020, Turcia a fost \u00eentr-o ofensiv\u0103 de a rupe aproape un deceniu de izolare regional\u0103. Schimbarea de politic\u0103 a Turciei a fost for\u021bat\u0103 de o combina\u021bie de factori, inclusiv problemele economice ale Ankarei, alegerea pre\u0219edintelui Joseph Biden, realinierea geopolitic\u0103 din regiune \u00een urma Acordurilor Avraam, apropierea guvernului sirian de guvernele regionale \u0219i repararea leg\u0103turilor dintre Arabia Saudit\u0103 \u0219i Emiratele Arabe Unite cu Qatar.<\/p>\n\n\n\n Ankara devenise, de asemenea, precaut\u0103 fa\u021b\u0103 de cooperarea din ce \u00een ce mai mare dintre Grecia, Republica Cipru, Israel \u0219i statele arabe din estul Mediteranei. Suprapunerea temporal\u0103 cu divergen\u021ba intereselor dintre Egipt, Arabia Saudit\u0103 \u0219i Emiratele Arabe Unite \u0219i sc\u0103derea \u00eencrederii \u00een implicarea continu\u0103 a SUA \u00een regiune au facilitat eforturile Turciei de apropiere. Ca parte a acestei schimb\u0103ri de politic\u0103, Ankara a fost mai precaut\u0103 \u0219i s-a distan\u021bat de islami\u0219tii arabi pentru a ajuta la repararea rela\u021biilor sale cu actorii regionali, inclusiv Israelul.<\/p>\n\n\n\n Guvernul turc a cerut canalelor media afiliate Fr\u0103\u021biei Musulmane s\u0103-\u0219i atenueze criticile. Unul dintre canalele de televiziune prin satelit care opereaz\u0103 \u00een Istanbul, Mekameleen, a anun\u021bat \u00een 2022 \u00eencheierea opera\u021biunii de difuzare \u0219i \u00eenchiderea celor opt studiouri ale sale. Cu toate acestea, cel mai recent ciclu de r\u0103zboi din Gaza a dezv\u0103luit limitele eforturilor de apropiere ale Turciei, \u00een special de Israel. \u00cen spatele acestor ac\u021biuni se afl\u0103 \u0219i opozi\u021bia ferm\u0103 a Turciei fa\u021b\u0103 de ordinea mondial\u0103 condus\u0103 de SUA. Elitele conduc\u0103toare ale Turciei cred c\u0103 Occidentului s-a \u00eenstr\u0103inat din ce \u00een ce mai mult de restul lumii \u00een fa\u021ba diverselor probleme, inclusiv rela\u021biile cu China precum \u0219i schimbarea rela\u021biilor economice dintre Vest \u0219i Est. Indiferent de apartenen\u021ba lor ideologic\u0103, majoritatea actorilor politici turci tind s\u0103 vad\u0103 recentul conflict din Gaza ca unul dintre a\u0219a-zisul Vest (condus de Statele Unite) \u0219i Est (din care fac parte Rusia \u0219i China).<\/p>\n\n\n\n Una din preocup\u0103rile Ankarei este dat\u0103 de implica\u021biile acestui r\u0103zboi asupra securit\u0103\u021bii regionale. \u00cen ciuda implic\u0103rii par\u021biale a grupurilor sus\u021binute de Iran, \u00een special Hezbollah care trage cu rachete \u00een Israel din Liban \u0219i Houthi care atac\u0103 nave americane \u0219i israeliene \u00een Marea Ro\u0219ie, implicarea direct\u0103 a Teheranului nu a avut loc \u00eenc\u0103 \u0219i pare pu\u021bin probabil s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een cur\u00e2nd.<\/p>\n\n\n\n O alt\u0103 preocupare a Ankarei este speran\u021ba ca China \u0219i Rusia se vor implica iar institu\u021biile interna\u021bionale, cum ar fi Curtea Penal\u0103 Interna\u021bional\u0103, vor investiga crimele de r\u0103zboi din Gaza \u2013 acestea dou\u0103 vor aduce un echilibru \u00een sprijinul puternic al Occidentului pentru Israel.<\/p>\n\n\n\n \u0218i nu \u00een ultimul r\u00e2nd apari\u021bia \u00een teatrul de r\u0103zboi a lupt\u0103torilor radicaliza\u021bi. Av\u00e2nd \u00een vedere simbolismul chestiunii palestiniene, Ierusalimul \u0219i locurile sfinte precum Moscheea Al-Aqsa pentru comunitatea musulman\u0103 global\u0103, poten\u021bialul ca acest r\u0103zboi s\u0103 atrag\u0103 lupt\u0103tori str\u0103ini este semnificativ\u0103. Acest lucru ar putea declan\u0219a o alt\u0103 faz\u0103 a radicalismului cu implica\u021bii asupra securit\u0103\u021bii regionale \u0219i interna\u021bionale.<\/p>\n\n\n\n Mai este o preocupare a Ankarei care corespunde cu interesele Iranului: eliminarea SUA din Siria. Ambii actori sunt deranja\u021bi de prezen\u021ba american\u0103 \u00een Siria. Ankara consider\u0103 c\u0103 sprijinul continuu al SUA pentru kurzi din nordul Siriei este un obstacol \u00een calea eforturilor sale de a preveni autonomia kurd\u0103 sub conducerea Partidului Uniunea Democrat\u0103 \u0219i a Unit\u0103\u021bilor de protec\u021bie a poporului (YPG), pe care Turcia le vede ca o extensie a Partidului Muncitorilor din Kurdistan- (PKK).<\/p>\n\n\n\n Pentru Iran, contestarea SUA \u00een Siria face parte din obiectivul s\u0103u mai larg de politic\u0103 extern\u0103 de \u201eexpulzare a SUA din regiune\u201d. Teheranul vede eforturile americane de a-\u0219i concentra \u0219i de a-\u0219i spori for\u021bele \u00een jurul grani\u021bei siriano-irakiene ca o amenin\u021bare la adresa accesului s\u0103u terestre c\u00e2\u0219tigat cu greu \u00een Siria prin Irak. Aliat al pre\u0219edintelui Bashar al-Assad, Iranul crede, de asemenea, c\u0103 regimul sirian nu va putea restabili controlul deplin al \u021b\u0103rii dac\u0103 p\u0103r\u021bi din ea r\u0103m\u00e2n \u00een m\u00e2ini externe. Chiar dac\u0103 Teheranul consider\u0103 at\u00e2t SUA, c\u00e2t \u0219i Turcia ca for\u021be de ocupa\u021bie \u00een Siria, consider\u0103 c\u0103 dezacordurile sale cu Turcia pot fi gestionate diplomatic. De fapt, Teheranul, \u00eempreun\u0103 cu Moscova, a \u00eencercat s\u0103 medieze \u00eentre Damasc \u0219i Ankara, de\u0219i p\u00e2n\u0103 acum f\u0103r\u0103 rezultat.<\/p>\n\n\n\n O alt\u0103 discu\u021bie s-a iscat dup\u0103 ce pre\u0219edintele rus Vladimir Putin a a\u0219teptat trei zile \u00eenainte de a comenta masacrul israelienilor de c\u0103tre Hamas, care s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 aib\u0103 loc exact la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 71 de ani a lui. C\u00e2nd a f\u0103cut-o, a dat vina pe Statele Unite, nu pe Hamas. Foarte curios pentru ca \u00een 2019, Netaniahu \u0219i-a lansat chiar campania electoral\u0103 cu afi\u0219e mari \u00een care d\u0103 m\u00e2na cu pre\u0219edintele rus. Netaniahu a c\u0103utat s\u0103 se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eze ca un lider pe aceea\u0219i pozi\u021bie cu Putin \u2013 perceput \u00een Israel ca \u0219eful unei mari puteri \u2013 \u0219i s\u0103 transmit\u0103 mesajul c\u0103 leg\u0103turile sale str\u00e2nse cu Putin ar contribui la asigurarea securit\u0103\u021bii Israelului dup\u0103 interven\u021bia militar\u0103 a Rusiei din 2015 \u00een Siria.<\/p>\n\n\n\n Liderul israelian s-a l\u0103udat de mult c\u0103 presupusa lui \u201eprietenie personal\u0103\u201d cu Putin care a adus un sprijin limitat al Rusiei pentru Iran \u0219i pentru ca Moscova s\u0103 \u00eenchid\u0103 ochii la atacurile israeliene \u00eempotriva \u021bintelor iraniene din Siria. Nimic din astea nu s-a concretizat. Rusia a cump\u0103rat muni\u021bie \u0219i drone din Iran \u00een schimb Israelul nu a oferit dec\u00e2t ajutor medical ucrainenilor.<\/p>\n\n\n\n Premierul israelian Benjamin Netaniahu a vorbit cu pre\u0219edintele rus Vladimir Putin pe 10 decembrie \u0219i \u0219i-a exprimat nemul\u021bumirea fa\u021b\u0103 de \u201epozi\u021biile anti-israeliene\u201d adoptate de c\u0103tre trimi\u0219ii Moscovei la ONU, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat israelian. Rusia a sus\u021binut o rezolu\u021bie a Consiliului de Securitate a ONU pentru un armisti\u021biu \u00een Gaza, care a fost respins\u0103 de Statele Unite pe 8 decembrie. Vorbind cu Putin, Netaniahu \u0219i-a exprimat \u0219i \u201edezaprobarea ferm\u0103\u201d fa\u021b\u0103 de cooperarea \u201epericuloas\u0103\u201d a Rusiei cu Iranul, se arat\u0103 \u00een comunicatul israelian.<\/p>\n\n\n\n Kremlinul a declarat c\u0103 Rusia este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 ofere toat\u0103 asisten\u021ba posibil\u0103 pentru a atenua suferin\u021ba civililor \u0219i pentru a detensiona conflictul dintre Israel \u0219i Hamas.<\/p>\n\n\n\n Rusia vede criza ca pe o \u0219ans\u0103 pentru Moscova de a \u00eencerca s\u0103-\u0219i dezvolte influen\u021ba \u00een Orientul Mijlociu, prezent\u00e2ndu-se ca un poten\u021bial pacificator, cu leg\u0103turi cu toate p\u0103r\u021bile<\/em>, a spus fostul consilier al Kremlinului, Sergei Markov.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n Rusia poate beneficia de o cre\u0219tere a pre\u021bului petrolului dac\u0103 criza se prelunge\u0219te \u0219i se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te \u00een Marea Ro\u0219ie unde ac\u021bioneaz\u0103 houthi \u00eempotriva navelor petroliere.<\/p>\n\n\n\n Apoi primirea de c\u0103tre Moscova a unei delega\u021bii Hamas la mai pu\u021bin de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 masacrul din 7 octombrie a \u00eenfuriat Israelul, determin\u00e2ndu-l s\u0103-l cheme pe ambasadorul Rusiei, Anatoli Viktorov, pentru c\u0103 a trimis \u201eun mesaj de legitimare a terorismului\u201d scrie Reuter. Nemul\u021bumirea era reciproc\u0103; Alexander Ben Zvi, ambasadorul Israelului, a fost convocat pentru discu\u021bii cu ministerul rus de externe de cel pu\u021bin dou\u0103 ori, iar trimi\u0219ii ONU ai celor dou\u0103 \u021b\u0103ri au f\u0103cut schimb de cuvinte dure dup\u0103 ce reprezentantul Moscovei a pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii \u00eentinderea dreptului Israelului de a se ap\u0103ra a scris Reuters. Mihail Bogdanov, unul dintre adjunc\u021bii mini\u0219trilor de externe ai Rusiei, a declarat c\u0103 Israelul a \u00eencetat s\u0103 avertizeze \u00een mod obi\u0219nuit Moscova cu privire la atacurile aeriene \u00eempotriva aliatului Rusiei, Siria. Da rela\u021bia Israel-Rusia este \u00een avarie.<\/p>\n\n\n\n Desigur, influen\u021ba Rusiei \u00een regiune nu se limiteaz\u0103 la leg\u0103turile sale cu Israelul, dar tensiunile din aceast\u0103 rela\u021bie subliniaz\u0103 faptul c\u0103 Moscova, ocupat\u0103 s\u0103 duc\u0103 propriul r\u0103zboi \u00een Ucraina \u0219i-a pierdut influen\u021ba fiind marginalizat\u0103 acum \u00een Orientul Mijlociu. De aici vizita lui Putin \u00een Arabia Saudit\u0103 \u0219i \u00een Emiratele Arabe Unite. Va fi \u00een final un modus vivendi \u00eentre Israel \u0219i Rusia dar va depinde de cum vor merge lucrurile \u00een continuare \u00een conflictul din Gaza \u0219i de cine va conduce Guvernul Israelului \u00een viitorul apropiat.<\/p>\n\n\n\n Post Scriptum:<\/strong> Dac\u0103 Ankara \u00ee\u0219i \u00eent\u0103re\u0219te \u00een mod semnificativ retorica \u00eempotriva Israelului, ea intr\u0103 \u00een opozi\u021bie cu administra\u021bia SUA, care a oferit Israelului o larg\u0103 libertate de a r\u0103spunde provoc\u0103rilor Hamas. Ca urmare, rela\u021bia Turciei cu aliatul s\u0103u strategic principal este foarte probabil s\u0103 fie supus\u0103 unui stres suplimentar.<\/p>\n\n\n\n Dar adev\u0103ratul test pentru guvernul Erdogan va fi dac\u0103 \u00ee\u0219i va men\u021bine actul de echilibru \u00een timpul escalad\u0103rii foarte probabile din Gaza de sud \u0219i a costurilor umanitare \u00een cre\u0219tere. Dac\u0103 \u00een var\u0103 rela\u021bia Turcia-Rusia \u0219i-a sc\u0103zut nivelul acum se pare ca au ajuns din nou la un numitor comun. O declara\u021bie a Kremlinului dup\u0103 un apel telefonic \u00eentre Erdogan \u0219i Putin din 24 octombrie despre r\u0103zboiul Israel-Hamas a afirmat c\u0103 Moscova \u0219i Ankara au \u201epozi\u021bii practic suprapuse, concentrate pe implementarea bine-cunoscutei solu\u021bii cu dou\u0103 state, care prevede crearea unei Palestine independente care coexist\u0103 cu Israelul \u00een pace \u0219i securitate<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n Drumuri diferite au adus Moscova \u0219i Ankara la aceea\u0219i decizie de a sacrifica rela\u021biile cu Tel Aviv, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 niciuna nu poate fi un mediator \u00een conflictul actual. Acordul asupra conflictului Israel-Hamas \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cooperarea diplomatic\u0103 dintre Rusia \u0219i Turcia. Unde s-ar derula aceasta? De exemplu, \u00een Caucazul de Sud \u0219i Siria. \u00cen orice caz rela\u021biile dintre cele dou\u0103 vor fi mai bune sau mai pu\u021bin bune \u00een func\u021bie de situa\u021bie \u0219i nu vor avea nicio garan\u021bie c\u0103 ele vor fi la un nivel corespunz\u0103tor\/consolidate \u00een viitoarelor crize.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Din 2021 Turcia \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i recalibreze politicile prin reconcilierea cu fo\u0219tii rivali din Orientul Mijlociu, inclusiv cu Israelul. \u00cen august 2022, dup\u0103 mai bine de un deceniu de acrimonie declan\u0219at\u0103 de uciderea de c\u0103tre Israel a zece turci \u00een mai 2010 \u00een timpul unei \u00eencerc\u0103ri a Ankarei de a rupe blocada naval\u0103 a Israelului impus\u0103 \u00een Gaza (pentru care Netanyahu \u0219i-a cerut de fapt scuze \u00een 2013 vorbind la telefon\u00a0 \u00een timpul unei \u00eent\u00e2lniri la aeroport cu Obama, cu scurt timp \u00eenainte ca pre\u0219edintele american sa plece din Israel, dup\u0103 prima sa vizita aici din 2009 \u00eencoace), Turcia \u0219i Israelul au anun\u021bat restabilirea complet\u0103 a rela\u021biilor diplomatice \u0219i schimbul de […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6942,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,22],"tags":[],"class_list":["post-6940","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-orientul-mijlociu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6940"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6940"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6940\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6944,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6940\/revisions\/6944"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6942"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6940"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6940"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6940"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}Ce ar dori s\u0103 fac\u0103 Turcia \u00een criza din Gaza<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Consecin\u021bele geopolitice ale crizei din Gaza asupra Indiei<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Secolul Turciei<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\n
Declinul rela\u021biei lui Erdogan cu Hamas<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Lipsa de \u00eencredere \u00eentre Erdogan \u0219i Hamas<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Recalibrarea politicii lui Erdogan \u00een Orientul Mijlociu<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Limitele eforturilor de apropiere regional\u0103 ale Turciei<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Ce preocup\u0103ri vizeaz\u0103 Turcia?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
S-a rupt rela\u021bia Rusia-Israel?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Hopa a mai ap\u0103rut un negociator!<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\n