{"id":6959,"date":"2024-02-11T15:54:57","date_gmt":"2024-02-11T13:54:57","guid":{"rendered":"https:\/\/www.cass-ro.org\/?p=6959"},"modified":"2024-02-11T15:55:00","modified_gmt":"2024-02-11T13:55:00","slug":"si-vis-pacem-para-bellum-daca-vrei-pace-pregateste-te-pentru-razboi-publius-flavius-vegetius-renatus-de-re-militari","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/si-vis-pacem-para-bellum-daca-vrei-pace-pregateste-te-pentru-razboi-publius-flavius-vegetius-renatus-de-re-militari\/","title":{"rendered":"Si vis pacem, para bellum\u201d \u2013 Dac\u0103 vrei pace, preg\u0103te\u0219te-te pentru r\u0103zboi (Publius Flavius \u200b\u200bVegetius Renatus -De Re Militari)"},"content":{"rendered":"\n<p>R\u0103zboiul din Ucraina intr\u0103 \u00een al treilea an. Opinia militar\u0103 exprimat\u0103 de mai to\u021bi lideri europeni \u0219i americani este c\u0103 Rusia \u00een cazul \u00een care va \u00eenvinge va continua s\u0103 atace flancul estic \u0219i \u00een primul r\u00e2nd zona vulnerabil\u0103 dintre Polonia \u0219i \u021a\u0103rile Baltice a\u0219a numita \u201df\u00e2\u0219ie Suwalki\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>De\u0219i generalii din NATO au vorbit despre recrutarea obligatorie\/voluntar\u0103&nbsp; reac\u021biile la argumente au fost diferite \u00een fiecare \u021bar\u0103 din Alian\u021b\u0103 \u0219i au diferite solu\u021bii pentru rezolvare. For\u021bele armate ale Europei, \u00een special cele de la grani\u021ba cu Rusia, realizeaz\u0103 acum c\u0103 nu au suficient\u0103 for\u021b\u0103 militar\u0103 activ\u0103 \u0219i de rezerv\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Dar nu numai ele sunt \u00een aceast\u0103 situa\u021bie. Armata german\u0103, de exemplu, nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 atrag\u0103 noi solda\u021bi, \u00een ciuda unei vaste ini\u021biative de a se consolida, pe fondul r\u0103zboiului din Ucraina, a anun\u021bat Ministerul Ap\u0103r\u0103rii al \u021b\u0103rii \u00een august 2023. \u00cen Germania, cancelarul Olaf Scholz a respins recent o propunere a ministrului Ap\u0103r\u0103rii privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar autorit\u0103\u021bile din Fran\u021ba au pus \u00een dezbaterea situa\u021bia din r\u00e2ndul for\u021belor armate. Lituania, Danemarca, Suedia, Norvegia,\u00a0 Finlanda, Letonia, Austria, Grecia \u0219i Estonia au \u00een prezent o anumit\u0103 form\u0103 de serviciu militar obligatoriu. Polonia \u0219i Danemarca au deja pe agend\u0103 s\u0103 reintroduc\u0103 serviciul militar obligatoriu din 2024.<\/p>\n\n\n\n<p>Letonia l-a reintrodus anul acesta, iar Lituania \u00eenc\u0103 din 2015 dup\u0103 ce Rusia a anexat Crimeea. \u00cen Norvegia, din 2015, \u0219i femeile \u0219i b\u0103rba\u021bii sunt obliga\u021bi s\u0103 urmeze stagiul militar \u00een care s\u0103 \u00eenve\u021be tehnici elementare de autoap\u0103rare, dar doar cei cu aptitudini fizicei excelente sunt instrui\u021bi pe perioade mai \u00eendelungate. Fran\u021ba a lansat \u00een 2019 o form\u0103 de recrutare mai\u00a0 \u201dbl\u00e2nd\u0103\u201d a tinerilor prin care s\u0103 urmeze un serviciu civic voluntar. \u00cen Rom\u00e2nia dezbaterea este cu cu\u021bitele pe mas\u0103. Generalul Vlad Gheorghi\u021b\u0103 vrea serviciu voluntar, politicienii ne spun ca ne ap\u0103r\u0103 NATO, parlamentarii caut\u0103 solu\u021bii nesigure \u0219i asta \u00een condi\u021biile \u00een care armata a fost terfelit\u0103 pentru salarii \u0219i pensii \u201dnesim\u021bite\u201d. Fereasc\u0103 Dumnezeu de un r\u0103zboi c\u0103 atunci o s\u0103 ave\u021bi \u00een fa\u021b\u0103 un scenariu de un cinism cutremur\u0103tor. Poate gre\u0219esc dar oficiile pa\u0219apoarte vor fi luate cu asalt.<\/p>\n\n\n\n<p>Declara\u021biile lui Vlad sunt similare cu cele f\u0103cute de al\u021bi \u0219efi ai armatelor membre NATO, precum \u0219i de oficiali ai Alian\u021bei, dar \u00een Rom\u00e2nia au produs o controvers\u0103 major\u0103, ajung\u00e2ndu-se inclusiv la solicit\u0103ri de demitere a generalului Vlad de c\u0103tre unii parlamentari. Nu \u0219tiu dac\u0103 parlamentarii no\u0219tri \u00een\u021beleg c\u0103 situa\u021bia ap\u0103rut\u0103 a fost\/este folosit\u0103 \u00een r\u0103zboiul hibrid care se duce \u00eempotriva Rom\u00e2niei de c\u0103tre vecinii de la Moscova. Discu\u021biile creeaz\u0103 panic\u0103 \u00een r\u00e2ndul unei popula\u021bii \u0219i a\u0219a traumatizat\u0103 de r\u0103zboiul de la grani\u021b\u0103, traumatizat\u0103 de infla\u021bie \u0219i de pre\u021burile la alimente, popula\u021bie care nu mai \u00een\u021belege ce se petrece la nivelul Ministerului Ap\u0103r\u0103rii dar \u0219i a clasei politice.<\/p>\n\n\n\n<p>Discu\u021bia privind adaptarea legislativ\u0103 \u0219i refacerea rezervei militare \u0219i a stocurilor de muni\u021bie e la nivelul \u00eentregii Alian\u021be \u0219i nu trebuie tradus\u0103 ca o preg\u0103tire a popula\u021biei pentru un r\u0103zboi de mare intensitate, cum au insinuat unele publica\u021bii. Aceast\u0103 discu\u021bie nu transform\u0103 Rom\u00e2nia \u00een cazarm\u0103. Ne pune \u00een fa\u021b\u0103 o situa\u021bie real\u0103 a for\u021belor militare rom\u00e2ne. Rom\u00e2nii trebuie s\u0103 fie \u00eengrijora\u021bi de o posibil\u0103 extindere a conflictului din Ucraina, iar ca m\u0103sur\u0103 de eliminare a acesteia este preg\u0103tirea popula\u021biei pentru ap\u0103rare.<\/p>\n\n\n\n<p>Este necesar\u0103 schimbarea legisla\u021biei \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii, legea care stipuleaz\u0103 organizarea \u0219i func\u021bionarea Ministerului Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale, pentru a oferi armatei libertatea deplin\u0103 de a folosi armamentul pe timp de pace, \u00een afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instruc\u021bie. Legea 446 are nevoie s\u0103 sufere modific\u0103ri \u00een vederea oferirii cadrului legislativ pentru refacerea rezervei, rezerva existent\u0103 a&nbsp; Rom\u00e2niei fiind \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103. Eu afirm c\u0103 solu\u021bia corect\u0103 este activarea \u0219i reformarea serviciului militar obligatoriu \u00eentrerupt \u00een 2007.&nbsp; \u00cens\u0103 noi suntem \u00een an cu alegeri \u0219i nici un politician nu vrea acest\u0103 discu\u021bie pe agend\u0103. Eu zic ca \u00eentr-un viitor nu prea \u00eendep\u0103rtat se va reveni la serviciul militar obligatoriu. \u00cen orice caz nu al\u0103 pe care l-am avut noi \u00een anii comunismului, \u00eentre cazarm\u0103, canal, construc\u021bii de blocuri, agricultur\u0103 \u0219i terenul de instruc\u021bie.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>C\u00e2\u021bi militari sunt necesari (estimativ) pentru grani\u021ba noastr\u0103 cu Ucraina?&nbsp;&nbsp;<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>\u00cen Rom\u00e2nia, prima \u00eencercare de reintroducere a serviciului militar obligatoriu a e\u0219uat \u00een urm\u0103 cu 8 ani. Cu toate acestea, \u00eentr-un proiect de lege prezentat anul trecut, Ministerul Ap\u0103r\u0103rii a sus\u021binut o propunere conform c\u0103reia to\u021bi cet\u0103\u021benii rom\u00e2ni cu v\u00e2rsta potrivit\u0103 pentru serviciul militar \u0219i care locuiesc \u00een str\u0103in\u0103tate ar trebui s\u0103 fie obliga\u021bi s\u0103 se prezinte la serviciul militar \u00een termen de 15 zile \u00een cazul unei mobiliz\u0103ri generale.<\/p>\n\n\n\n<p>Probabil c\u0103 generalul Vlad nu se refer\u0103 la nicio stare de r\u0103zboi sau un r\u0103zboi iminent el \u00ee\u0219i dore\u0219te, ca \u0219i noi de altfel, crearea unei for\u021be militare care s\u0103 apere teritoriul na\u021bional unul care are o grani\u021b\u0103 cu zona de conflict de peste&nbsp; 1000 de km. Pentru grani\u021ba asta am avea nevoie de 300.000-400.000 de militari. Noi avem 70.000 (dintre care peste 15.000 sunt personal civil neimplicat \u00een instruc\u021bie). De aceea trebuie s\u0103 g\u0103sim instrumentele pentru a avea o popula\u021bie preg\u0103tit\u0103 \u0219i o societate rezilient\u0103. Pentru asta a pledat \u0218eful Statului Major al Ap\u0103r\u0103rii. Rom\u00e2nia este \u00eenconjurat\u0103 de prietenii lui Putin: Serbia, Ungaria, Turcia.<\/p>\n\n\n\n<p>Ce ne mai r\u0103m\u00e2ne Marea Neagr\u0103 unde militar st\u0103m jalnic cu 2 fregate din trei neechipate, cu corvete din anii 80 (unele ruse\u0219ti, altele rom\u00e2ne\u0219ti) f\u0103r\u0103 baterii de cost\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 submarine. Ucraina are 800.000 de cet\u0103\u021beni \u00een sistemul militar acum. Nou\u0103 ne trebuie undeva \u00eentre 800.000 \u0219i 1 milion de rom\u00e2ni. Nu o s\u0103-i ai m\u00e2ine. Eu spun c\u0103 trebuie 200.000 de militari imediat preg\u0103ti\u021bi \u0219i echipa\u021bi. Cu ce? Cu tehnologii moderne, c\u0103 \u00een afar\u0103 de \u201dKala\u0219nikoave\u201d, nu avem nici m\u0103car bocanci. Vrem militari? Da! Avem caz\u0103rmi? Nu! Ne trebuie un sistem de instruire modern? Da! Avem unde s\u0103 instruim?<\/p>\n\n\n\n<p>Da! Avem poligoane la standarde NATO. &nbsp; Generalul Vlad a f\u0103cut aceste declara\u021bii \u00een contextul \u00een care deficitul de personal din armata rom\u00e2n\u0103 este unul important. \u0218eful Statului Major a spus c\u0103, \u00een 2023, 6.000 de angaja\u021bi au p\u0103r\u0103sit ministerul Ap\u0103r\u0103rii. \u00cenaltul oficial militar a precizat c\u0103 ace\u0219tia nu pot fi substitui\u021bi prin rezervi\u0219ti, pentru c\u0103 rezervi\u0219tii Rom\u00e2niei sunt prea b\u0103tr\u00e2ni pentru a lupta pe front. Dac\u0103 aceasta este o idee bun\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te descurajarea unei poten\u021biale invazii ruse, nu suntem cu adev\u0103rat siguri. R\u0103zboiul modern necesita o preg\u0103tire special\u0103. De la invadarea Ucrainei la scar\u0103 larg\u0103 de pe 24 februarie 2022, Rusia a pierdut peste 260.000 de solda\u021bi, majoritatea \u00eenrola\u021bi \u00eempotriva voin\u021bei lor.<\/p>\n\n\n\n<p>Ucraina ar fi pierdut \u00een jur de 130.000, mult mai pu\u021bini pentru c\u0103 mare parte din armat\u0103 e alc\u0103tuit\u0103 din solda\u021bi voluntari, \u00een vreme ce mul\u021bi tineri ucraineni \u00ee\u0219i continu\u0103 studiile \u0219i fac deplas\u0103ri \u00een str\u0103in\u0103tate \u00een ciuda legii mar\u021biale \u00een vigoare. Generalul nu este perfect, are \u0219i p\u0103cate (zic eu \u0219i poate gre\u0219esc, oricum nu face parte din cunoscu\u021bii mei ca s\u0103 fiu diplomat). Ce ziceam este \u0219i r\u0103spunsul lui Rumsfeld la \u00eentrebarea mea despre noul pre\u0219edinte Donald Trump pus\u0103 \u00een 2017 la NDU la o discu\u021bie (despre Europa de Est \u0219i \u00een special Rom\u00e2nia) cu el care a durat aproape o or\u0103 \u0219i la care s-a al\u0103turat \u0219i Cohen (fost secretar la ap\u0103r\u0103rii \u00een 1997 c\u00e2nd eu eram la Washington la National Defense University-NDU): <em>Cum este Trump?<\/em> l-am \u00eentrebat eu, iar Rumsfeld a r\u0103spuns: <em>nu \u0219tiu nu este din ga\u0219ca mea!<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p>Am citit interviul lui Vlad cu creionul \u00een m\u00e2n\u0103 a\u0219a ca la facultate c\u00e2nd citeam cursurile. Mi-a atras aten\u021bia o \u00eentrebare pus\u0103 de reporter, una mai mult politic\u0103 dec\u00e2t militar\u0103 care nu cred c\u0103-\u0219i avea rostul (nu am s\u0103 dezvolt \u0219i nu am s\u0103 caut r\u0103spunsuri, acestea trebuie s\u0103 le caute domnul general \u0219i s\u0103 r\u0103spund\u0103 domnia sa \u00een litera \u0219i spiritul Constitu\u021biei) nu a\u0219a cum a f\u0103cut-o.&nbsp; \u0218tie domnul general la ce m\u0103 refer. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 func\u021biile sunt \u00eentotdeauna trec\u0103toare. Mai \u0219tiu pe cineva de pe fluviul Sena care a avut contre cu militari activi \u0219i \u00een rezerv\u0103, ofi\u021beri superiori \u0219i generali \u0219i care va trage consecin\u021bele la urm\u0103toarele alegeri.&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>O amintire din liceu&nbsp;<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Fac o scurt\u0103 escal\u0103 \u00een memorie. M\u0103 rog eu sunt pensionar, iar amintirile mele curg zilnic pe h\u00e2rtie. \u00cen liceul pe care l-am absolvit, Colegiul Na\u021bional Sf\u00e2ntul Sava am \u00eenv\u0103\u021bat latina cu profesoara Capoianu (ce lucru senza\u021bional) iar profesoarei mele de istorie, madam Iona\u0219cu, \u00eei pl\u0103cea Top\u00e2rceanu \u0219i mai ales memoriile sale din Primul R\u0103zboi Mondial. Top\u00e2rceanu a luptat la Turtucaia \u00een 1916 \u0219i a c\u0103zut prizonier \u00een primele zile. R\u0103m\u00e2ne \u00een captivitate p\u00e2n\u0103 \u00een 1918.<\/p>\n\n\n\n<p>Experien\u021ba celor dou\u0103 campanii \u0219i a prizonieratului este evocat\u0103 \u00een proza sa, Amintiri din luptele de la Turtucaia (Bucure\u0219ti, 1918), \u00cen gheara lor\u2026 Amintiri din Bulgaria \u0219i schi\u021be u\u0219oare, (Ia\u0219i, 1920) \u0219i Pirin-Planina, epizoduri tragice \u0219i comice din captivitate (Bucure\u0219ti, 1936). \u00cen Amintiri el spunea: \u201d<em>A fi patriot nu e un merit, e o datorie. Numai cine nu socoate iubirea de \u021bar\u0103 drept o datorie e \u00een stare s\u0103 se laude cu ea<\/em>\u201d. Ce ar trebui s\u0103 facem noi care ne iubim \u021bara \u0219i am jurat pe drapel?<\/p>\n\n\n\n<p>Eu, la vremea mea, am luptat, \u00eempreun\u0103 cu un grup de militari cu studii la Washington sau la Londra, ca Rom\u00e2nia s\u0103 intre \u00een NATO. Am luptat, bine-\u00een\u021beles la figurat, cu generali cu studii la Moscova sau simpatiza\u021bi ai metodelor ruse\u0219ti de preg\u0103tire militar\u0103 \u0219i de utilizare a tehnicii (nu mul\u021bi-suficien\u021bi, \u00een special cei adu\u0219i de Militaru, mai ales la rachete \u0219i la radioloca\u021bie unde \u00eencercam modernizarea armatei cu radarele americane FPS-117 \u0219i scoteam din uz radarele sovietice P-37 construite cu tehnologia cu tuburi catodice-\u0219i \u00eencerc\u00e2nd crearea ASOC-ului, sistemul de suveranitate aerian\u0103). Spun cu m\u00e2ndrie c\u0103 Noi am pus bazele armatei pe care dumneavoastr\u0103, domnule general Vlad, o conduce\u021bi ast\u0103zi. Generalul Degeratu a restructurat for\u021bele, generalul Ilina a restructurat informa\u021biile militare, generalul Zaharia \u0219i generalul Popa Florentin au ini\u021biat moderniz\u0103rile echipamentelor militare.<\/p>\n\n\n\n<p>Fiecare care a trecut pe la Ministerul Ap\u0103r\u0103rii \u00een anii 1993-2004, Generalii Chelaru, B\u0103d\u0103lan sau Popescu \u0219i-a adus o contribu\u021bie la aderarea Rom\u00e2nie la NATO. Generalul B\u0103lan cu sprijinul \u0219i banii colegilor americani a dezvoltat\/selec\u021bionat militari \u00een programul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt IMET de care \u0219i dumneavoastr\u0103 a\u021bi beneficiat la un moment dat merg\u00e2nd la prestigiosul Colegiu al Trupelor de Uscat ale SUA de la&nbsp; Carlisle Barracks.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201dCine nu are b\u0103tr\u00e2ni, s\u0103-\u0219i cumpere\u201d spune un proverb rom\u00e2nesc, dar domnule general o s\u0103 spune\u021bi c\u0103 asta \u021bine de o cultur\u0103 pre-modern\u0103, chiar arhaic\u0103, \u00een care nu existau scrieri \u0219i evident c\u0103, \u00een societ\u0103\u021bile foarte vechi, b\u0103tr\u00e2nii tezaurizau cunoa\u0219terea \u0219i era firesc s\u0103 fie cei mai pre\u021bui\u021bi, c\u0103 erau cei care \u0219tiau cele mai multe lucruri. Dar acum, \u00een epoca Internetul, nu mai este nevoie de b\u0103tr\u00e2nii militari ei trebuie trimi\u0219i\u2026 la groapa istoriei.&nbsp; \u201dTragedia vie\u021bii este c\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nim prea devreme \u0219i devenim \u00een\u021belep\u021bi prea t\u00e2rziu\u201d spunea Benjamin Franklin.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>De ce nu vor tineri servici militar voluntar sau obligatoriu<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Politicienii no\u0219tri ar trebui s\u0103-l citeasc\u0103 pe Constantin R\u0103dulescu-Motru \u0219i dup\u0103 aceea s\u0103 se exprime. Eu, ca militar, cred c\u0103 serviciul militar voluntar este un fel de Preg\u0103tirea Tineretului pentru Ap\u0103rarea Patriei\u201d (PTAP). Va sup\u0103ra\u021bi pe mine sau nu, acesta este un paliativ&nbsp; care nu va aduce rezultatele scontate. \u0218i o s\u0103 va explic mai jos de ce. Unii politicieni \u00eemi spun c\u0103 serviciul militar obligatoriu ar fi contraproductiv.&nbsp; <strong>\u0218i totu\u0219i uit\u0103m c\u0103 ne \u00eendrept\u0103m spre o epoc\u0103 \u00een care pacea negociat\u0103 pe cale diplomatic\u0103 nu mai este posibil\u0103, iar economia global\u0103 \u0219i societatea devin tot mai competitive.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Criza resurselor bate la u\u0219\u0103, iar omenirea redevine ,,tot mai periculoas\u0103\u201d la fel cum era \u00eenainte de 1950, \u0219i ar putea rezulta un context&nbsp; \u00een care traiul confortabil \u0219i pa\u0219nic cu care s-au \u00eenv\u0103\u021bat genera\u021biile tinere din Europa s\u0103 devin\u0103 doar o amintire frumoas\u0103<\/strong>. Conform unor studii sociologice sunt trei motive principale pentru care tinerii europeni nu-\u0219i doresc s\u0103 intre \u00een armat\u0103 \u00een mod voluntar: (1) salariile sunt mici \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor membre NATO, inclusiv Rom\u00e2nia;&nbsp; (2) frica de moarte \u0219i de pericolele cu care s-ar putea confrunta pe front pe durata unui r\u0103zboi; (3) sistemul de instruire conservator \u0219i antrenamentele dure (aici adaug eu&nbsp; \u2013 tinerii nu suport\u0103 s\u0103 fie umili\u021bi de ofi\u021beri); (4) tinerii nu mai au sim\u021bul civic \u0219i nu mai sunt patrio\u021bi, mul\u021bi fiind educa\u021bi \u00een spiritul globaliz\u0103rii \u0219i a lumii f\u0103r\u0103 grani\u021be.<\/p>\n\n\n\n<p>Tinerii europeni s-au \u00eenv\u0103\u021bat cu confortul, cu ideea c\u0103 vor tr\u0103i toat\u0103 via\u021ba \u00een pace \u0219i stabilitate, dar ce se va \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 c\u00e2teva zeci de rachete ruse\u0219ti vor lovi \u00een c\u00e2teva restaurante, cluburi, parc\u0103ri \u0219i magazine din marile capitale europene? V\u0103 las pe dumneavoastr\u0103 cititorii s\u0103 r\u0103spunde\u021bi.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>Ce prevede, pe scurt, noul proiect de lege privind militarii voluntari?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>De\u0219i eu nu cred c\u0103 serviciul militar obligatoriu chiar \u0219i pentru o perioad\u0103 scurt\u0103 este cea mai bun\u0103 solu\u021bie, am spus-o \u0219i o repet, \u00eens\u0103 Parlamentul Rom\u00e2niei va decide care va fii viitorul rezervei militare a Armatei Rom\u00e2nie. Bun\u0103 sau rea&nbsp; legea adoptat\u0103 va legaliza solu\u021bia. Deci ce se prevede \u00een noua Legea a Ap\u0103r\u0103rii: proiectul de lege la care lucreaz\u0103 Ministerul Ap\u0103r\u0103rii prevede c\u0103 stagiul militar nu va fi obligatoriu, ci voluntar \u0219i c\u0103 poate fi f\u0103cut at\u00e2t de b\u0103rba\u021bi, c\u00e2t \u0219i de femei care au v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 18 \u0219i 35 de ani. Durata este de patru luni. Sunt agreate \u0219i stimulente financiare \u201dtrei salarii medii brute pentru acea perioad\u0103\u201d dar \u0219i anumite recompense precum cazarea gratuit\u0103.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>Industria de ap\u0103rare a Rom\u00e2nie pe butuci!<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Observa\u021bia generalului Vlad despre industria de ap\u0103rarea este corect\u0103:&nbsp; fabricile rom\u00e2ne\u0219ti de armament nu au capacitatea s\u0103 fabrice muni\u021bia de tip NATO de care are nevoie Armata. Cea mai mare companie a statului rom\u00e2n furnizoare de produse \u0219i servicii pentru industria militar\u0103, Romarm, a fost invitat\u0103 \u00een premier\u0103 la masa discu\u021biilor cu marile companii interna\u021bionale din domeniu, sub umbrela NATO \u0219i UE. Invita\u021bia onorant\u0103, dar realitatea e trist\u0103. Multe dintre fabricile Romarm sunt uitate de timpuri, tehnologiile sunt \u00eenvechite, iar produc\u021bia e la sub 10% din nevoile Armatei Rom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n<p>Ungaria lui Orban ne-a tras \u201dpre\u0219ul de sub picioare\u201d. Vehiculul de lupt\u0103 pentru infanterie (IFV) Lynx, de ultim\u0103 genera\u021bie, al nem\u021bilor a \u00eenceput s\u0103 fie produs \u00een Ungaria, armata \u021b\u0103rii vecine fiind primul client care va primi acest nou tip de vehicul. Rheinmetall a semnat cu Rom\u00e2nia \u00een noiembrie 2016 un acord pentru construirea de blindate la Uzina Automecanica Moreni (400 de buc\u0103\u021bi cu 87% din componente care vor fi produse \u0219i furnizate de Rom\u00e2nia) \u0219i \u021bevi de artilerie la Arsenal Re\u0219i\u021ba, dar proiectul a picat, cum de altfel au c\u0103zut toate planurile pe care nem\u021bii le-au avut \u00een Rom\u00e2nia \u00eencep\u00e2nd cu TR-2000 \u00een cooperare cu Grupul KraussMaffei. Tot la Moreni, nem\u021bii voiau s\u0103 produc\u0103 camioane militare, elemente de echipamente militare pentru clien\u021bi interna\u021bionali, precum \u0219i un tun de 30 mm, care s\u0103 fie montat pe viitorul transportor 8X8.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen paralel, Rheinmetall s-a ar\u0103tat interesat \u00een 2017-2018 \u0219i de redeschiderea fabricii de armament Arsenal, de la Re\u0219i\u021ba, aflat\u0103 \u00een conservare la acea vreme, cum de altfel este \u0219i acum. Inten\u021bia lor era ca aici s\u0103 produc\u0103 turela \u0219i aparatele de tragere de pe un transportator blindat pe care urmau s\u0103-l produc\u0103 la Moreni. Nimic \u00eens\u0103 din toate aceste planuri nu s-a materializat, nem\u021bii plec\u00e2nd din Rom\u00e2nia. Acum nem\u021bii au revenit pentru faptul ca suntem aproape de Ucraina pe care ei o sprijin\u0103 cu tehnic\u0103 militar\u0103. Produc\u0103torul german de armament Rheinmetall a anun\u0163at c\u0103 a preluat un pachet de 72,5% din ac\u0163iunile produc\u0103torului rom\u00e2n de vehicule Automecanica Media\u015f, o tranzac\u0163ie care \u00eei extinde amprenta \u00een Europa Central\u0103. Automecanica Media\u015f este un produc\u0103tor de vehicule speciale \u015fi trailere pentru pia\u0163a civil\u0103 \u015fi militar\u0103 unde americanii au vrut \u00een anii 90 s\u0103 produc\u0103 o ma\u0219in\u0103 a infanteriei dar noi care nu ne vindem \u021bara&nbsp; a\u0219a c\u0103 nu am vrut.<\/p>\n\n\n\n<p>Uzina din Rom\u00e2nia urmeaz\u0103 s\u0103 joace un rol important \u00een mentenan\u0163a vehiculelor de lupt\u0103 occidentale livrate Ucrainei precum \u015fi pentru asigurarea suportului logistic. Uzina Mecanic\u0103 Plopeni, sus\u021bine c\u0103 obuze de&nbsp; calibru 155 mm s-au produs p\u00een\u0103 \u00een 1986 \u0219i c\u0103 ar putea relua produc\u021bia de muni\u021bie \u00een maximum \u0219ase luni, dac\u0103 ar avea bani pentru investi\u021bii! Pentru c\u0103 exist\u0103 infrastructura. Uzina Tohani venea cu componentele, iar tuburile se f\u0103ceau la Uzina Metrom. Ultima asamblare a fost \u00een 1986. Este nevoie de omologare din nou \u0219i, bine\u00een\u021beles, de documenta\u021bie\u201d pentru a relua produc\u021bia.<\/p>\n\n\n\n<p>Totu\u0219i, Industria de ap\u0103rare rom\u00e2neasc\u0103, din subordinea Ministerului Economiei, ar putea s\u0103 produc\u0103 muni\u021bia de calibru 152 mm, de tip sovietic, pentru Ukraina. Dar liniile de fabrica\u021bie de la Plopeni \u0219i Tohani au fost v\u00eendute, pe buc\u0103\u021bi, la fier vechi. Metoda asta poate fi patentat\u0103 la OSIM. Ea s-a folosit \u00een Rom\u00e2nia pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een demolarea industriei de ap\u0103rare \u0219i nu numai. Studiile f\u0103cute de speciali\u0219tii str\u0103ini spuneau ca unele din uzine se pot moderniza. Recent \u2013 adic\u0103 prin ianuarie, presa american\u0103, care cita oficiali de la Bucure\u0219ti \u0219i Berlin, scria c\u0103 Germania va cofinan\u021ba recondi\u021bionarea \u0219i extinderea unei fabrici din epoca sovietic\u0103, \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n<p>Potrivit celor de la Wall Street Journal (WSJ) \u00een aceast\u0103 fabric\u0103 (nu se d\u0103dea numele) se vor produce at\u00eet obuze la standarde NATO, 155mm, c\u00eet \u0219i unele compatibile cu armele sovietice folosite de Ukraina, de 152 mm. Pe de alt\u0103 parte, un grup de oameni de afaceri americani a investit deja \u00een compania rom\u00e2neasc\u0103 Romanian Allied International Defense \u0219i va demara produc\u021bia de muni\u021bie la Uzina Mecanic\u0103 Dr\u0103g\u0103\u0219ani.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centre 2018-2023, filialele Romarm au beneficiat de fonduri pentru investi\u021bii de aproape 800 de milioane de lei, potrivit informa\u021biilor transmise de companie. S-au concretizat \u00een programe de retehnologizare \u0219i lansarea de produse \u0219i servicii noi, iar cele mai mari sume au mers spre cele dou\u0103 uzine de armament din Cugir. Multe din tehnologiile folosite \u00een companiile de stat din industria ap\u0103r\u0103rii au r\u0103mas \u00eens\u0103 \u201ede tip sovietic\u201d. Cugirul fabric\u0103 noi arme de asalt 5,56&nbsp; tip NATO, pe care le-a creat \u00eempreun\u0103 cu o societate din Bucure\u0219ti, printr-un program na\u021bional strategic, lansat \u00een 2011 iar Ministerul Ap\u0103r\u0103rii nu le cump\u0103r\u0103 de\u0219i a participat cu speciali\u0219ti la crearea ei. \u00cen mod concret, \u00een dou\u0103 dintre filiale Romarm \u2013 Victoria \u0219i Re\u0219i\u021ba \u2013 produc\u021bia este oprit\u0103 complet, \u00eentr-o a treia, cea de la F\u0103g\u0103ra\u0219 \u2013 de produc\u021bie de pulberi\u2026 s-a ales \u201dpulberea\u201d \u00eenc\u0103 din 2004, iar \u00een majoritatea celorlalte produc\u021bia este subdimensionat\u0103. Noi cump\u0103r\u0103m pulbere de la s\u00e2rbi pe care o fac cu componente de la ru\u0219i. Toate acestea le g\u0103si\u021bi \u00een rapoartele f\u0103cute pentru Ministerul Ap\u0103r\u0103rii \u00een anii 1997, 1998,1999 \u0219i 2000 de comisii de speciali\u0219ti americani, francezi, nem\u021bi \u0219i olandezi pe care i-am adus aici \u00een Rom\u00e2nia prin Departamentul \u00cenzestr\u0103rii Armatei.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>Europa a spus prezent pentru Ucraina!<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Timp de decenii dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, Europa a contat pe Statele Unite pentru ca aceasta s\u0103 fie garantul suprem al securit\u0103\u021bii sale. Continentul s-a bazat pe Washington pentru a ghida politica NATO, pentru a oferi descurajare nuclear\u0103 \u0219i pentru a crea un consens \u00een r\u00e2ndul \u021b\u0103rilor europene cu privire la \u00eentreb\u0103ri controversate. Europa a continuat s\u0103 ia de la sine \u00een\u021beles umbrela de securitate a SUA dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece, reduc\u00e2nd cheltuielile pentru ap\u0103rare, nereu\u0219ind s\u0103 opreasc\u0103 genocidul bosniac la \u00eenceputul anilor 1990 \u0219i refuz\u00e2nd s\u0103 joace un rol politic \u00een rezolvarea crizei din Siria, incapabil\u0103 s\u0103 rezolve criza din Libia, chiar dac\u0103 aceasta a r\u0103mas cel mai mare furnizor de ajutor umanitar din regiune.<\/p>\n\n\n\n<p>Dup\u0103 ce Rusia a invadat Ucraina \u00een 2022, mul\u021bi au anticipat c\u0103 europenii ar putea refuza s\u0103 ajute Kievul. Ultima dat\u0103 c\u00e2nd pre\u0219edintele rus Vladimir Putin a m\u0103r\u0219\u0103luit peste grani\u021bele ucrainene \u2013 anex\u00e2nd Crimeea \u00een 2014 \u2013 Europa a r\u0103spuns cu sanc\u021biuni slabe \u0219i \u00eencerc\u0103ri de compromis diplomatic, sporind \u00een acela\u0219i timp dependen\u021ba sa de gazul rusesc. Atunci Merkel \u00eempreun\u0103 cu Hollande au desenat Acordul de la Minsk total defavorabil ucrainenilor.<\/p>\n\n\n\n<p>Dar \u00een ultimii c\u00e2\u021biva ani, lumea a v\u0103zut o imagine a unei Europe mai puternice. \u021a\u0103rile europene au sus\u021binut un front unit \u00een rezisten\u021ba agresiunii Rusiei, g\u0103zduind milioane de refugia\u021bi, coordon\u00e2nd decuplarea dureroas\u0103 de aprovizionarea cu gaze ruse\u0219ti, impun\u00e2nd sanc\u021biuni economice puternice \u0219i restric\u021bii la export Rusiei, antren\u00e2nd solda\u021bi ucraineni \u0219i invit\u00e2nd Ucraina s\u0103 adere la Uniunea European\u0103. Sanc\u021biunile \u00eempotriva Rusie au crescut la un num\u0103r de 13 pachete. Pachetul de ajutor UE de 53 de miliarde de dolari pentru Ucraina, care a fost aprobat \u00een februarie, a stabilit asisten\u021ba economic\u0103 \u0219i militar\u0103 combinat\u0103 a Europei pentru Kiev pe perioada 2024-2027, inclusiv angajamentele sale multianuale, la dublu fa\u021b\u0103 de suma pe care o ofer\u0103 Statele Unite pe o. Pentru prima dat\u0103 din 2007, UE chiar \u0219i-a adunat \u00eencrederea necesar\u0103 pentru a se extinde substan\u021bial. \u00cen decembrie 2023, a extins statutul de candidat al Georgiei \u0219i a lansat discu\u021bii de aderare cu Moldova \u0219i Ucraina.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>Casa Alb\u0103 lupt\u0103 \u00een Congres pentru un ajutor financiar&nbsp;<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Republicanii din Congres au petrecut luni de zile cer\u00e2nd ca orice ajutorul pentru Ucraina s\u0103 fie asociat cu o reducere a migra\u021biei \u00een Statele Unite. Un grup bipartizan de senatori a lansat un acord de 118,3 miliarde de dolari care le-ar oferi pe ambele \u0219i ajutor c\u0103tre Ucraina \u0219i Israel \u0219i finan\u021barea stop\u0103rii imigra\u021biei. \u00cens\u0103 republicanii l-au respins. A fost cel mai recent indiciu c\u0103 temeiul politic pentru orice acord privind imigra\u021bia \u2013 \u00een special \u00eentr-un an electoral c\u00e2nd se preconizeaz\u0103 c\u0103 va fi o problem\u0103 central\u0103 a campaniei preziden\u021biale \u2013 a disp\u0103rut.<\/p>\n\n\n\n<p>Lansarea mult a\u0219teptat\u0103 a textului proiectului de lege de 370 de pagini nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 aprind\u0103 diviziunile republicane pe o problem\u0103 care i-a unit c\u00e2ndva. Chiar dac\u0103 senatorul Mitch McConnell din Kentucky, liderul minorit\u0103\u021bii democrate \u0219i un campion al finan\u021b\u0103rii Ucrainei, a luat cuv\u00e2ntul pentru a sus\u021bine m\u0103suri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu proiectul de lege, mul\u021bi dintre colegii s\u0103i lideri republicani a protestat vehement. Pre\u0219edintele Camerei Reprezentan\u021bilor, Mike Johnson, a denun\u021bat m\u0103sura ca fiind \u201e<em>chiar mai proast\u0103 dec\u00e2t ne a\u0219teptam<\/em>\u201d \u0219i, \u00eentr-o declara\u021bie comun\u0103 cu echipa sa de conducere, a repetat ceea ce a devenit mantra lui despre \u00een\u021belegere \u2013 \u201d<em>legea va fi moart\u0103 odat\u0103 cu ajungerea \u00een camer\u0103\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p>La senat dup\u0103 primul vot va mai fi unul pe pachetul f\u0103r\u0103 imigra\u021bie dar cu Legea cu privire la Fentanil (drogul produs \u00een China). Nu este clar dac\u0103 republicanii vor fi preg\u0103ti\u021bi s\u0103 avanseze al doilea pachet, potrivit mai multor persoane familiarizate cu strategia partidului. Opera\u021biunea din Senat va avea nevoie de 60 de voturi pentru a trece \u0219i apoi, \u00een cele din urm\u0103, de 60 de voturi pentru a pune cap\u0103t dezbaterii. Pentru congresmeni este programat\u0103 s\u0103 \u00eenceap\u0103 o pauz\u0103 de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een acest weekend. Complicat\u0103 situa\u021bie pentru Ucraina. Majoritatea banilor dedica\u021bi Ucrainei, \u00eens\u0103, nu vor p\u0103r\u0103si SUA. \u00cen schimb, zeci de miliarde de dolari vor umple cuferele Pentagonului pentru a cump\u0103ra noi arme de la companiile americane pentru a reumple inventarele care au fost folosite pentru a ajuta Ucraina, pentru a finan\u021ba opera\u021biuni militare \u0219i pentru a semna contracte pentru noi arme pentru Kiev.<\/p>\n\n\n\n<p>C\u00e2nd Trump a f\u0103cut presiuni asupra Ucrainei, \u00een 2020, pentru a deteriora candidatura rivalului s\u0103u democrat, Joe Biden, a legitimat tactica pentru al\u021bi actori. For\u021bele populiste din Europa au citit scenariul dur al lui Trump \u00een ceea ce prive\u0219te imigra\u021bia, \u00eempiedic\u00e2nd eforturile UE de a pune \u00een aplicare o politic\u0103 general\u0103 privind migra\u021bia. \u00cen general, Trump a sus\u021binut activ na\u021bionali\u0219tii de dreapta, populi\u0219tii \u0219i vocile anti-UE \u00een Europa. Pe m\u0103sur\u0103 ce UE se \u00eendreapt\u0103 spre alegerile parlamentare din iunie 2024, exist\u0103 posibilitatea ca aceste for\u021be s\u0103 c\u00e2\u0219tige teren semnificativ \u0219i asta datorit\u0103 unor decizii ale Bruxellesului care uneori frizeaz\u0103 absurdul. Este aproape sigur c\u0103 alegerile din 2024 vor modela&nbsp; viitoarea genera\u021bie de lideri ai UE. Indiferent dac\u0103 o fac sau nu, a doua candidatura a lui Trump \u00eencurajeaz\u0103 deja figuri na\u021bionaliste precum premierul ungar Viktor Orban.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Post Scriptum:<\/strong> Riscurile pe care le prezint\u0103 o a doua pre\u0219edin\u021bie a lui Trump dep\u0103\u0219esc \u00eens\u0103 cu mult problemele de ap\u0103rare \u0219i securitate. Sub Trump, rela\u021bia dintre SUA \u0219i China s-ar putea deteriora \u0219i mai mult. Acest lucru ar pune firmele europene care opereaz\u0103 \u00een ambele jurisdic\u021bii \u00eentr-o pozi\u021bie dificil\u0103: prin amenin\u021barea cu sanc\u021biuni secundare, Trump ar putea for\u021ba \u00een mod activ companiile europene s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eenceteze opera\u021biunile \u00een China sau s\u0103 fac\u0103 presiuni asupra europenilor s\u0103 blocheze investi\u021biile chineze \u00een Europa. Trump a promis c\u0103 va impune un tarif de zece la sut\u0103 asupra tuturor importurilor dac\u0103 va fi reales, iar impactul unei astfel de mi\u0219c\u0103ri \u2013 dac\u0103 Congresul ar aproba-o \u2013 s-ar sim\u021bi puternic \u00een Europa.<\/p>\n\n\n\n<p>Europa \u0219i-ar putea vedea, de asemenea, suveranitatea digital\u0103 afectat\u0103 de pre\u0219edintele reales al SUA. Pentru capabilit\u0103\u021bi precum geolocarea, comunicarea prin satelit, cloud computing, confiden\u021bialitatea datelor \u0219i AI, Europa depinde de Statele Unite \u0219i este vulnerabil\u0103 la \u00eentreruperi. De zeci de ani, ad\u00e2ncirea democra\u021biei \u00een Europa a fost legat\u0103 de influen\u021ba SUA. \u00cen 2021, administra\u021bia Biden a intervenit pentru a ap\u0103ra libertatea presei \u00een Polonia, conving\u00e2ndu-l pe pre\u0219edintele polonez s\u0103 opune veto unui proiect de lege controversat care ar restric\u021biona cine ar putea de\u021bine radiodifuzori locali.<\/p>\n\n\n\n<p>Dac\u0103 va ob\u021bine un al doilea mandat, Trump ar putea \u00eencerca s\u0103 sl\u0103beasc\u0103 \u0219i mai mult institu\u021biile democratice din Statele Unite, inclusiv Departamentul de Justi\u021bie, \u0219i s\u0103 stimuleze dispre\u021bul general pentru statul de drept. Acest lucru ar \u00eencuraja populi\u0219tii \u0219i partidele eurosceptice. Prima pre\u0219edin\u021bie a lui Trump i-a \u00eenv\u0103\u021bat deja pe europeni cum arat\u0103 sprijinul politic al unui pre\u0219edinte american pentru populi\u0219ti, sprijin care poate pune practic \u00een pericol unitatea european\u0103. Mai este un lucru. Urm\u0103torul pre\u0219edinte al SUA va fi ales de poporul american care \u0219tie mai bine ce vrea \u0219i poate nu \u00eentotdeauna vrea ceea ce ne dorim noi europeni.&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>\u0218i nu \u00een ultimul r\u00e2nd pre\u0219edintele Zelenski l-a schimbat, \u00een cele din urm\u0103, pe \u0219eful armatei generalul Valeri Zalujn\u00eei. Noul \u0219ef al Armatei este general-colonel Oleksandr S\u00eerski, comandant al For\u021belor Terestre ucrainene din 2019 (ascult\u0103 ca s\u0103 \u00een\u021belegi mi\u0219carea f\u0103cut\u0103 de Zelenski Paranteze Geopolitice din 8 februarie).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>R\u0103zboiul din Ucraina intr\u0103 \u00een al treilea an. Opinia militar\u0103 exprimat\u0103 de mai to\u021bi lideri europeni \u0219i americani este c\u0103 Rusia \u00een cazul \u00een care va \u00eenvinge va continua s\u0103 atace flancul estic \u0219i \u00een primul r\u00e2nd zona vulnerabil\u0103 dintre Polonia \u0219i \u021a\u0103rile Baltice a\u0219a numita \u201df\u00e2\u0219ie Suwalki\u201d. De\u0219i generalii din NATO au vorbit despre recrutarea obligatorie\/voluntar\u0103&nbsp; reac\u021biile la argumente au fost diferite \u00een fiecare \u021bar\u0103 din Alian\u021b\u0103 \u0219i au diferite solu\u021bii pentru rezolvare. For\u021bele armate ale Europei, \u00een special cele de la grani\u021ba cu Rusia, realizeaz\u0103 acum c\u0103 nu au suficient\u0103 for\u021b\u0103 militar\u0103 activ\u0103 \u0219i de rezerv\u0103. Dar nu numai ele sunt \u00een aceast\u0103 situa\u021bie. Armata german\u0103, de exemplu, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6962,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,19,21,1,6],"tags":[],"class_list":["post-6959","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-america","category-europarusia","category-general-2","category-regiuni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6959"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6959"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6959\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6961,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6959\/revisions\/6961"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6962"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6959"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6959"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6959"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}