{"id":7113,"date":"2024-08-24T16:46:50","date_gmt":"2024-08-24T13:46:50","guid":{"rendered":"https:\/\/www.cass-ro.org\/?p=7113"},"modified":"2024-08-24T16:46:53","modified_gmt":"2024-08-24T13:46:53","slug":"neo-otomanismul-turciei-catalizatorul-relatiei-israel-arabia-saudita","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/neo-otomanismul-turciei-catalizatorul-relatiei-israel-arabia-saudita\/","title":{"rendered":"Neo-otomanismul Turciei, catalizatorul rela\u021biei Israel-Arabia Saudit\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Din cauza conflictelor \u00een desf\u0103\u0219urare sau a situa\u021biilor post conflict \u00een care este implicat\u0103 Turcia (Siria, Irak, Sudan \u0219i Libia) extinderea influen\u021bei turce \u00een Orientul Mijlociu sub Recep Tayyip Erdogan reprezint\u0103 un \u201eneo-otomanism\u201d.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00centr-o apari\u021bie public\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lunii iulie, pre\u0219edintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat c\u0103 Turcia ar putea fi for\u021bat\u0103 s\u0103 intervin\u0103 pentru a opri r\u0103zboiul Israelului \u00een Gaza. \u201eLa fel cum am intrat \u00een Karabah, la fel cum am intrat \u00een Libia, s-ar putea s\u0103 facem la fel ca ei\u201d, a ad\u0103ugat el.<\/p>\n\n\n\n

Comentariile par s\u0103 marcheze revenirea \u201ediploma\u021biei zgomotoase\u201d a lui Erdogan, dup\u0103 o perioad\u0103 de relativ\u0103 moderare de la realegerea sa la pre\u0219edin\u021bie anul trecut. De-a lungul anilor politica extern\u0103 a Turciei sub Erdogan este modelat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd de factori ideologici, cum ar fi islamismul sau de dorin\u021ba sa ca Turcia s\u0103 apar\u0103 ca putere mondial\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Flexibilitatea lui Erdogan, mai ales \u00een ultimul an, a fost remarcabil\u0103. El a continuat s\u0103 caute noi oportunit\u0103\u021bi de a juca un rol principal pe scena mondial\u0103, limit\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp expunerea strategic\u0103 a Turciei \u0219i sus\u021bin\u00e2nd rela\u021biile sale precare cu vecinii s\u0103i.<\/p>\n\n\n\n

Liderii turci au crezut din totdeauna c\u0103 \u021bara lor este destinat\u0103 s\u0103 devin\u0103 o mare putere \u00een lumea post-R\u0103zboi Rece, iar eforturile lui Erdogan de a juca un rol mai important pe scena mondial\u0103 ar trebui privite \u00een aceast\u0103 lumin\u0103. \u00cen acest sens, el este mai pu\u021bin o rupere fa\u021b\u0103 de ambi\u021biile turce\u0219ti din ultimele patru decenii, dec\u00e2t o accelerare a acestora. Ce vrea \u00een fond \u0219i la urma urmei Erdogan? Se pare c\u0103 este ner\u0103bd\u0103tor s\u0103 re\u00eennoiasc\u0103 discu\u021biile pentru o uniune vamal\u0103 modernizat\u0103 cu Uniunea European\u0103 \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streze pozi\u021bia \u00een NATO, pe de o parte, \u0219i este mul\u021bumit de apari\u021bia Chinei \u0219i Rusiei ca contragreut\u0103\u021bi pentru Occident, pe de alt\u0103 parte.<\/p>\n\n\n\n

Turcia nu se rupe de Occident sub Erdogan de\u0219i \u00een unele cancelarii occidentale se discut\u0103 acest lucru. Din perspectiva Turciei, leg\u0103turile sale cu Occidentul sunt indispensabile pe termen scurt, chiar dac\u0103 g\u00e2nditorii strategici turci presupun c\u0103 declinul relativ al Occidentului le va face mai pu\u021bin importante pe termen lung.<\/p>\n\n\n\n

Erdogan are o mare constr\u00e2ngere: din 2028 el p\u0103r\u0103se\u0219te pozi\u021bia conform Constitu\u021biei actuale a Turciei. A petrecut la conducerea Turciei o perioad\u0103 de 25 de ani (din 2003 c\u00e2nd era prim ministru). \u00cen timpul ce a mai r\u0103mas din mandatul lui Erdogan pot ap\u0103rea tot felul de interpret\u0103ri ale Constitu\u021bie sau chiar noi reforme constitu\u021bionale dar este posibil ca Erdogan s\u0103 se retrag\u0103 la finele acestui mandat. Mo\u0219tenirea lui se apropie \u0219i \u00een unele zone o dep\u0103\u0219e\u0219te pe cea a lui Atat\u00fcrk dar el vrea ca aceast\u0103 s\u0103 d\u0103inuie.<\/p>\n\n\n\n

Erdogan se dedic\u0103 acum problemelor acute interne \u0219i externe din vecin\u0103tate. La alegerile din 2023 Erdogan a fost \u00eempins la al doilea tur de scrutin al candidaturii sale pentru realegere, de economia turc\u0103 care se pr\u0103bu\u0219ise. A urmat un an de eforturi fiscale f\u0103cute de c\u0103tre o nou\u0103 echip\u0103 de tehnocra\u021bi care a ajutat la reconstruirea rezervelor valutare. Dar infla\u021bia r\u0103m\u00e2ne periculos de ridicat\u0103, iar constr\u00e2ngerea economic\u0103 a tuturor, cu excep\u021bia celor mai boga\u021bi cet\u0103\u021beni turci, este palpabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Investi\u021biile str\u0103ine directe au fost inegale \u00een ultimii ani, iar guvernul nu a vrut \u2013 \u0219i poate nu a putut \u2013 s\u0103 abordeze corup\u021bia la nivel intern. \u00cen acest context, un sentiment mai mare de stabilitate \u0219i rela\u021bii mai bune cu vecinii nu pot dec\u00e2t s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 pozi\u021bia Turciei. \u0218i tocmai asta a urm\u0103rit Erdogan \u00een ultimii ani, acele eforturi s-au accelerat de la realegerea sa de anul trecut.<\/p>\n\n\n\n

Statul Islamic, baza de la Bashiqa \u0219i acordul Turcia-Irak<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Turcia \u0219i Irakul au semnat un acord de cooperare militar\u0103 care va pune cap\u0103t unuia dintre punctele cheie de disput\u0103 dintre Ankara \u0219i Bagdad, \u0219i anume, o baz\u0103 militar\u0103 turc\u0103 din ora\u0219ul Bashiqa, din nordul Irakului. Numit \u201eistoric\u201d de ambele p\u0103r\u021bi, memorandumul de \u00een\u021belegere privind cooperarea militar\u0103, de securitate \u0219i contraterorism a fost semnat joi, 8 august, la Ankara, dup\u0103 dou\u0103 zile de discu\u021bii la nivel \u00eenalt \u00eentre mini\u0219trii de externe \u0219i ap\u0103rare turc \u0219i irakian, precum \u0219i \u0219efii serviciilor de informa\u021bii din cele dou\u0103 state.<\/p>\n\n\n\n

Acordul include predarea bazei militare turc\u0103 din Bashiqa guvernului irakian, precum \u0219i de a construi un centru comun de coordonare militar\u0103 pentru Ankara \u0219i Bagdad, care s\u0103 aib\u0103 sediul \u00een Irak. Baza turc\u0103 de la Bashiqa situat\u0103 l\u00e2ng\u0103 ora\u0219ul Mosul din nord-vestul Irakului a fost o problem\u0103 controversat\u0103 \u00eentre Ankara \u0219i Bagdad. Turcii s-au retras acum sau urmeaz\u0103 s\u0103 fac\u0103 acest lucru. Baza a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 de Turcia \u00een 2015 pentru a antrena for\u021bele sunnite pentru a lupta \u00eempotriva Statului Islamic.<\/p>\n\n\n\n

Problema a ap\u0103rut dup\u0103 ce lupta \u00eempotriva Statului Islamic s-a diminuat. Militarii turci au folosit baza \u00een campania lor militar\u0103 \u00eempotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care are sediul \u00een mun\u021bii Kurdistanului irakian. Baza, cea mai mare dintre sutele de posturi militare turce\u0219ti din nordul Irakului, se crede c\u0103 g\u0103zduie\u0219te peste 500 de solda\u021bi turci pentru a lupta \u00eempotriva PKK (kurzi lupt\u0103 din 1984 pentru autonomia lor). Baza a suferit, de asemenea, numeroase atacuri din partea mili\u021biei pro-iraniene din Irak. Pre\u0219edintele Unit\u0103\u021bilor de mobilizare popular\u0103 din Irak, Falih al-Fayadh, gruparea care se afl\u0103 \u00een mare parte sub influen\u021b\u0103 iranian\u0103, a fost \u0219i el prezent la discu\u021biile de la Ankara.<\/p>\n\n\n\n

Urmarea a semn\u0103rii documentelor, la conferin\u021ba de pres\u0103 comun\u0103 ce a urmat cu omologul s\u0103u irakian, Fuad Hussein, ministrul turc de externe Hakan Fidan a descris acordul drept o \u201edezvoltare istoric\u0103\u201d. Hussein a anun\u021bat c\u0103 baza de la Bashiqa va fi transformat\u0103 \u00eentr-o tab\u0103r\u0103 de antrenament comun\u0103 turco-irakian\u0103 \u00een cadrul acordului \u0219i c\u0103 Turcia va preda controlul Bagdadului. Este un pas spre stabilitate regional\u0103 \u00een condi\u021biile \u00een care SUA inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103-\u0219i retrag\u0103 trupele din Irak.<\/p>\n\n\n\n

Bagdadul a refuzat s\u0103 desemneze PKK ca organiza\u021bie terorist\u0103, a\u0219a cum a cerut Ankara. Dar a luat m\u0103suri interne dizolv\u00e2nd trei partide politice, invoc\u00e2nd leg\u0103turile lor cu PKK. Urmare a acestui acord Ankara s-a obligat s\u0103 furnizeze mai mult\u0103 ap\u0103 Irakului din apele transfrontaliere ale r\u00e2urilor Eufrat \u0219i Tigru, \u00een timp ce \u021bara se confrunt\u0103 cu secetele exacerbate de criza climatic\u0103. O ini\u021biativ\u0103 important este pe agenda Bagdadului \u0219i anume \u00eenfiin\u021barea unui coridor de tranzit major numit Drumul de dezvoltare, menit s\u0103 lege Marele Port al Irakului de la Al-Faw, \u00een apropiere de Golful Persic, de coasta mediteraneean\u0103 a Turciei \u0219i de Europa prin noi re\u021bele feroviare \u0219i rutiere. Qatar \u0219i Emiratele Arabe Unite s-au al\u0103turat ini\u021biativei de 17 miliarde de dolari ca poten\u021biali finan\u021batori, semn\u00e2nd un acord \u00een timpul vizitei lui Erdogan din aprilie.<\/p>\n\n\n\n

Turcia \u0219i NATO<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Turcia are a doua cea mai mare armat\u0103 permanent\u0103 din NATO. Ankara pare s\u0103 continue s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 autonomia strategic\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp \u00een tab\u0103ra vestic\u0103. Alian\u021ba se confrunt\u0103 cu noi provoc\u0103ri \u0219i oportunit\u0103\u021bi. Acestea includ implica\u021biile unei poten\u021biale pre\u0219edin\u021bii Trump \u00een Statele Unite \u0219i ce ar putea \u00eensemna aceasta pentru sprijinul Occidentului pentru Ucraina \u00eempotriva Rusiei, dezbaterile \u00een jurul autonomiei strategice a alia\u021bilor europeni \u0219i poten\u021biala apari\u021bie a unei tabere UE \u00een cadrul alian\u021bei.<\/p>\n\n\n\n

Recentul summit \u00eencheiat la Washington a numit Rusia drept \u201ecea mai semnificativ\u0103 \u0219i direct\u0103 amenin\u021bare\u201d la adresa securit\u0103\u021bii alia\u021bilor NATO \u0219i a afirmat c\u0103 China \u201econtinu\u0103 s\u0103 pun\u0103 provoc\u0103ri sistemice pentru securitatea euro-atlantic\u0103\u201d. Fa\u021b\u0103 de China \u0219i Rusia, Turcia lui Erdogan are rela\u021bii de prietenie.<\/p>\n\n\n\n

Turcia vrea o armat\u0103 profesional\u0103 dotat\u0103 cu tehnic\u0103 de ultim\u0103 genera\u021bie indiferent de unde o cump\u0103r\u0103. Restric\u021biile impuse Ankarei de alia\u021bii NATO dar \u0219i sprijinul SUA fa\u021b\u0103 de kurzi a impactat rela\u021biile externe ale Turciei \u00een NATO. La acestea se adaug\u0103 priorit\u0103\u021bile enun\u021bate ale lui Mark Rutte \u00een Orientul Mijlociu. El dore\u0219te s\u0103 consolideze capacit\u0103\u021bile europene de ap\u0103rare \u0219i s\u0103 promoveze parteneriate de securitate \u00een Orientul Mijlociu.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 nu uit\u0103m ca f\u0103r\u0103 Stoltenberg finalizarea ader\u0103rii Muntenegrului \u0219i Macedoniei de Nord la sf\u00e2r\u0219itul anilor 2010 \u0219i, bine\u00een\u021beles, a vecinilor nordici ai \u021b\u0103rii sale, Finlanda \u0219i Suedia, care au aderat la NATO \u00een urma atacului Rusiei asupra Ucrainei din 2022 ar fi devenit aproape imposibil\u0103. Liderul norvegian pare s\u0103 aib\u0103 un loc special \u00een inimile turcilor. C\u00e2nd a fost \u00eentrebat dac\u0103 Rutte va fi capabil s\u0103-i \u201dumple pantofii lui Stoltenberg\u201d, un \u00eenalt oficial turc implicat \u00een afacerile NATO a spus: \u201eNimeni nu poate fi ca Stoltenberg\u201d. A fost un mediator \u00een Siria \u00eentre turci \u0219i alia\u021bii occidentali care luptau al\u0103turi de PKK.<\/p>\n\n\n\n

Stoltenberg a avut \u00eentotdeauna o abordare corect\u0103 \u0219i obiectiv\u0103 (inclusiv c\u00e2nd turcii au cump\u0103rat S-400) ceea ce a dus la c\u00e2\u0219tigarea multor admiratori \u00een Turcia. Ce i-a cerut Erdogan lui Rutte \u00een campania sa pentru ocuparea func\u021biei de secretar general al NATO? S\u0103 fie la fel de sensibil la preocup\u0103rile de securitate ale Turciei ca \u0219i Stoltenberg \u0219i s\u0103 se ab\u021bin\u0103 de la prioritizarea nevoilor membrii UE \u00een cadrul alian\u021bei. Dac\u0103 te ui\u021bi la cabinetul olandez condus de Rutte vezi ca el l-a blocat pe Erdogan \u0219i partidul s\u0103u de la guvernare Justi\u021bie \u0219i Dezvoltare (AKP) s\u0103 organizeze evenimente \u00een \u021a\u0103rile de Jos. Olanda este gazd\u0103 a peste 500.000 de turci!<\/p>\n\n\n\n

Europenizare: conflict sau cooperare UE-Turcia sub Rutte?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

S\u0103 nu uit\u0103m ca Turcia chiar dac\u0103 nu este membru al UE, a \u00eencheiat un parteneriat cu proiecte de ap\u0103rare \u0219i securitate conduse de membrii UE, cum ar fi European Sky Shield Initiative condus\u0103 de Germania, care \u00ee\u0219i propune s\u0103 sporeasc\u0103 capacit\u0103\u021bile de ap\u0103rare antiaerian\u0103 \u0219i antirachet\u0103 ale continentului \u00eempotriva Rusiei. Aici d\u0103m peste conceptul de autonomie strategic\u0103 a lui Macron care \u00eensemn\u0103 c\u0103 Europa va fi condus\u0103 \u00een problemele de securitate de europeni \u0219i nu de americani.<\/p>\n\n\n\n

Unde va fi locul Turciei? Problema este veche \u0219i dateaz\u0103 din timpul R\u0103zboiului Rece c\u00e2nd europenilor le era fric\u0103 ca vor fi atra\u0219i \u00eentr-un r\u0103zboi nuclear derulat \u00eentre SUA \u0219i URSS. Ce se va \u00eent\u00e2mpla \u00een cazul \u00een care Trump ajunge la Casa Alb\u0103? Acum lumea se vesele\u0219te pentru c\u0103 Kamala Harris are un avantaj \u00een jocul urnelor dar dac\u0103 va pierde? Turcia sprijin\u0103 europenizarea \u00een unele moduri \u0219i i se opune \u00een altele. Marea Neagr\u0103 este o regiune \u00een care Ankara nu numai c\u0103 sprijin\u0103 europenizarea, ci este motorul ei cheie.<\/p>\n\n\n\n

Reamintim c\u0103, \u00eempreun\u0103 cu alia\u021bii NATO, Bulgaria \u0219i Rom\u00e2nia, la \u00eenceputul acestui an, Turcia a ini\u021biat un grup operativ pentru a cur\u0103\u021ba Marea Neagr\u0103 de minele navale r\u0103t\u0103cite. Turcia controleaz\u0103 intrarea \u00een Marea Negar\u0103 pe care a \u00eenchis-o pentru Rusia \u00een 2022. To\u021bi cei care citi\u021bi materialul a\u021bi citi \u0219i documentele de la Summitul NATO de la Washington. \u201dHub of the South\u201d \u2013 strategia vecin\u0103t\u0103\u021bii de sud a NATO- nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 ajute na\u021biunile din Orientul Mijlociu L\u0103rgit \u0219i Africa cu consolidarea capacit\u0103\u021bilor de securitate. Alian\u021ba are rela\u021bii \u00een Orient: un birou de leg\u0103tur\u0103 \u00een Iordania, un centru de cooperare cu \u021b\u0103rile din Golf \u00een Kuweit \u0219i o misiune de instruire \u00een Irak. Dac\u0103 NATO se va implica \u00een situa\u021bia post r\u0103zboi din Gaza atunci Turcia are rolul principal.<\/p>\n\n\n\n

Strategia Turciei, catalizator pentru un Acord Arabia Saudit\u0103-Israel<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Prima divergen\u021b\u0103 \u00eentre Ankara \u0219i Tel Aviv a fost datorat\u0103 Hamas. Netanyahu l-a numit pe Erdogan \u201ecel mai mare sus\u021bin\u0103tor al Hamas\u201d. Israelul a acuzat Turcia de cooperare cu acest grup \u0219i de g\u0103zduirea lui Saleh al-Arouri (un lider de v\u00e2rf al Hamas), l\u0103s\u00e2nd Hamas s\u0103 opereze atacuri de pe teritoriul turc sau oferindu-le pa\u0219apoarte turce\u0219ti membrilor Hamas.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen afar\u0103 de tensiunile derivate din chestiunea Hamas, Marea Mediteran\u0103 a fost un alt punct de fric\u021biune \u00eentre Israel \u0219i Turcia \u0219i asta, din mai multe motive. Primul deriv\u0103 din acordul maritim Libia (GNA-Guvernul Acordului Na\u021bional- capitala la Tripoli)-Turcia, prin care ambele \u021b\u0103ri \u0219i-au delimitat zonele economice exclusive respective, cre\u00e2nd astfel un coridor maritim \u00een estul Mediteranei. Acest acord face parte din conflictul pentru apele \u0219i teritoriile disputate dintre Turcia, Grecia \u0219i Cipru. Israelul a condamnat-o pentru c\u0103, \u00een opinia sa, ar contraveni dreptului interna\u021bional, \u021bin\u00e2nd cont de faptul c\u0103 UNCLOS trebuie interpretat\u0103 ca drept cutumiar. Scopul lui Netanyahu a fost s\u0103 sprijine Grecia \u0219i Cipru, nu doar pentru c\u0103 ambele \u021b\u0103ri sunt aliate ale Israelului, ci \u0219i pentru c\u0103 expansionismul maritim turc ar putea implica o amenin\u021bare pentru Israel, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 99% din exporturile sale trebuie s\u0103 tranziteze prin Estul Mediteranei.<\/p>\n\n\n\n

Un alt punct de frecare \u00een Mediterana este legat de conducta East Med, despre care se crede c\u0103 poate conecta z\u0103c\u0103mintele de gaze din Egipt \u0219i Israel cu Cipru \u0219i Grecia. Aceasta implic\u0103 o posibil\u0103 excludere a Turciei din Green Gas Med Club. \u00cen acela\u0219i timp, se spune c\u0103 aceast\u0103 conduct\u0103 poate asigura 10% din cererea de gaze naturale a Uniunii Europene (\u00een special cererea din Balcani), ceea ce o face s\u0103 intre \u00een concuren\u021b\u0103 direct\u0103 cu Coridorul sudic de gaze care \u00eencearc\u0103 s\u0103 conecteze Baku\u2013 Conducta Tbilisi\u2013Ceyhan cu Balcanii.<\/p>\n\n\n\n

Acordurile Avraam au avut un impact negativ asupra politicii externe a Turciei, \u00een principal din cauza normaliz\u0103rii rela\u021biilor dintre Israel \u0219i Emiratele Arabe Unite. At\u00e2t ca destina\u021bie turistic\u0103, c\u00e2t \u0219i ca nod de transport pe drumul c\u0103tre Orientul \u00cendep\u0103rtat, Emiratele Arabe Unite ofer\u0103 c\u0103l\u0103torilor o alternativ\u0103 la Istanbul (reduc\u00e2nd privilegiile sale geografice). \u00cen mod similar, Turcia ar putea avea de suferit dac\u0103 se dezvolt\u0103 conexiuni energetice \u00eentre Israel \u0219i Emiratele Arabe Unite.<\/p>\n\n\n\n

Toate aceste industrii sunt considerate esen\u021biale pentru economia turc\u0103. De asemenea, este important de men\u021bionat c\u0103 Emiratele Arabe Unite au rivalit\u0103\u021bi cu Qatar, care este cel mai important aliat turc din regiune. De asemenea, trebuie avut\u0103 \u00een vedere criza diplomatic\u0103 din Qatar din 2017 care a cauzat probleme \u00een rela\u021bia dintre Turcia \u0219i Arabia Saudit\u0103, Turcia fiind de partea Qatarului \u00een conflictul diplomatic \u00eempotriva Arabiei Saudite.<\/p>\n\n\n\n

Normalizarea rela\u021biilor dintre Arabia Saudit\u0103 \u0219i Israel, at\u00e2t de dorit\u0103 de SUA, ar putea presupune o diminuare a domina\u021biei Turciei \u00een regiune, mai ales pentru c\u0103, a\u0219a cum a explicat Netanyahu \u00een discursul s\u0103u din septembrie la Adunarea General\u0103 a Na\u021biunilor Unite, acest lucru ar putea duce la crearea unui bloc neoficial \u00een regiunea format din Egipt, Arabia Saudit\u0103, Israel \u0219i Emiratele Arabe Unite. To\u021bi patru sunt interesa\u021bi de colaborarea pe Coridorul Verde, un proiect care ar permite Egiptului \u0219i Israelului s\u0103-\u0219i exporte gazele naturale \u00een Arabia Saudit\u0103 \u0219i care ar face mai u\u0219or pentru Arabia Saudit\u0103 \u0219i Emiratele Arabe Unite s\u0103 exporte \u00een Europa, deoarece toate se afl\u0103 \u00een centrul unei rute \u00eentre Europa \u0219i India.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acela\u0219i timp, to\u021bi \u00ee\u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc antagonismul fa\u021b\u0103 de Fr\u0103\u021bia Musulman\u0103, de\u0219i Arabia Saudit\u0103 a f\u0103cut unele abord\u0103ri cu Hamas pentru a facilita \u00een\u021belegerea cu Israelul. Un alt aspect de \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ire este considerarea presupusului neo-otomanism al lui Erdogan ca o amenin\u021bare. \u00cen cele din urm\u0103, at\u00e2t Israelul, c\u00e2t \u0219i Arabia Saudit\u0103 au \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it recent preocup\u0103rile cu privire la implica\u021biile turce\u0219ti \u00een Nagorno-Karabah \u0219i alian\u021ba sa cu Azerbaidjan.<\/p>\n\n\n\n

Noua abordare a lui Erdogan este \u00een\u021beleas\u0103 ca Turcia care \u00eencearc\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 din nou cooperarea cu Arabia Saudit\u0103 \u0219i Israel, consider\u00e2nd c\u0103 nu poate c\u0103dea \u00een izola\u021bionism \u0219i c\u0103 to\u021bi \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc aceea\u0219i amenin\u021bare din partea Iranului. \u00cen acela\u0219i timp, Turcia nu vrea s\u0103 fie ocolit\u0103 de proiectul Coridorul Verde.<\/p>\n\n\n\n

Turcia \u0219i vecin\u0103tatea sa<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Lista \u021b\u0103rilor cu care Turcia a ref\u0103cut leg\u0103turi \u00een ultimii ani este lung\u0103. Cea mai important\u0103 schimbare a avut loc \u00een Orientul Mijlociu, unde Turcia a \u00eencercat de c\u00e2\u021biva ani s\u0103 ias\u0103 din izolarea care a rezultat din sprijinul ferm pentru revoltele arabe din 2011. Aceasta include rela\u021biile restabilite cu Arabia Saudit\u0103, care au atins un nivel sc\u0103zut dup\u0103 asasinarea \u00een 2018 a jurnalistului saudit disident Jamal Khashoggi la Istanbul de c\u0103tre agen\u021bi saudi\u021bi \u0219i cu Egipt, cu care rupsese rela\u021biile \u00een 2013 dup\u0103 lovitura de stat militar\u0103 care a \u00eenl\u0103turat guvernul islamist din Cairo sus\u021binut de Ankara.<\/p>\n\n\n\n

Tensiunile cu Grecia s-au diminuat \u0219i de anul trecut, cu efecte secundare pozitive pentru rela\u021biile cu Uniunea European\u0103. Cu toate acestea, sus\u021binerea lui Erdogan pentru o \u201esolu\u021bie cu dou\u0103 state\u201d \u00een Cipru exclude orice \u00eenc\u0103lzire a leg\u0103turilor cu Nicosia, ceea ce \u00eenseamn\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, c\u0103 progresele serioase privind o uniune vamal\u0103 revizuit\u0103 sau leg\u0103turi structurale similare cu UE nu sunt deocamdat\u0103 pe mas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i cu Washington, leg\u0103turile s-au \u00eenc\u0103lzit, dac\u0103 nu chiar s-au normalizat \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103. O achizi\u021bie de lung\u0103 durat\u0103 de avioane de lupt\u0103 F-16 fabricate \u00een SUA a fost finalizat\u0103 \u00een sf\u00e2r\u0219it \u00een iunie. \u0218i, de\u0219i r\u0103m\u00e2n multe tensiuni remarcabile sunt \u0219i excep\u021bii: prima este Siria. Ankara recunoa\u0219te c\u0103 regimul pre\u0219edintelui sirian Bashar al-Assad a supravie\u021buit r\u0103zboiului civil al \u021b\u0103rii, iar Erdogan este dornic s\u0103 repare leg\u0103turile.<\/p>\n\n\n\n

Turcia \u00eenc\u0103 ocup\u0103 teritorii din Siria, unde trupele sale sunt angajate \u00eentr-o campanie \u00een curs de desf\u0103\u0219urare \u00eempotriva For\u021belor Democratice Siriene sau SDF. Se va retrage Erdogan din Siria? A doua excep\u021bie este Armenia. Dup\u0103 ce a oferit expertiz\u0103 \u0219i sprijin material pentru cucerirea \u0219i cur\u0103\u021barea etnic\u0103 a Nagorno-Karabah de c\u0103tre Azerbaidjan \u00een 2020, respectiv 2023, Ankara se ofer\u0103 acum s\u0103 normalizeze leg\u0103turile cu Erevan, dar cu condi\u021bia ca Armenia s\u0103 accepte un tratat de pace propus cu Azerbaidjan, care \u00een forma sa actual\u0103 include unele concesii teritoriale suplimentare.<\/p>\n\n\n\n

A treia excep\u021bie este Israelul. Erdogan a \u00eenceput o apropiere diplomatic\u0103 \u00een 2022. Conflictul din Gaza a inversat destul de clar aceast\u0103 tendin\u021b\u0103. \u00cen opinia mea Erdogan simte, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, o simpatie acut\u0103 pentru suferin\u021ba palestinienilor, dar nu \u00ee\u0219i va risca strategia de normalizare mai larg\u0103 de dragul lor. \u00ce\u0219i va normaliza rela\u021biile cu Israelul \u00een toamna aceasta, zic eu.<\/p>\n\n\n\n

Predilec\u021bia lui Erdogan pentru ceea ce am numit diploma\u021bie zgomotoas\u0103, prin care se introduce \u00een toate felurile de criz\u0103 ca poten\u021bial mediator sau ca purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al celor deposeda\u021bi, a permis Turciei un joc lax \u2013 \u00een Ucraina, de exemplu \u2013 \u0219i a f\u0103cut este un juc\u0103tor cheie \u00een zone at\u00e2t de diverse precum Libia, Afganistan \u0219i Somalia. Spre exemplu Ankara a c\u00e2\u0219tigat aplauzele lumii musulmane din criza din Gaza dar \u0219i-a \u00eenghe\u021bat rolul de mediator.<\/p>\n\n\n\n

Pentru Turcia UE este cel mai mare partener economic iar Washingtonul cel mai mare partener tehnologic militar. Turcia nu se va \u00eendep\u0103rta de ei \u0219i de prietenii acestora dar poate fi un factor de echilibru \u00een rela\u021biile dintre ei \u0219i Orientul Mijlociu L\u0103rgit (\u00eentreaga lume musulman\u0103).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Din cauza conflictelor \u00een desf\u0103\u0219urare sau a situa\u021biilor post conflict \u00een care este implicat\u0103 Turcia (Siria, Irak, Sudan \u0219i Libia) extinderea influen\u021bei turce \u00een Orientul Mijlociu sub Recep Tayyip Erdogan reprezint\u0103 un \u201eneo-otomanism\u201d. \u00centr-o apari\u021bie public\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lunii iulie, pre\u0219edintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat c\u0103 Turcia ar putea fi for\u021bat\u0103 s\u0103 intervin\u0103 pentru a opri r\u0103zboiul Israelului \u00een Gaza. \u201eLa fel cum am intrat \u00een Karabah, la fel cum am intrat \u00een Libia, s-ar putea s\u0103 facem la fel ca ei\u201d, a ad\u0103ugat el. Comentariile par s\u0103 marcheze revenirea \u201ediploma\u021biei zgomotoase\u201d a lui Erdogan, dup\u0103 o perioad\u0103 de relativ\u0103 moderare de la realegerea sa la pre\u0219edin\u021bie anul […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6633,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,22,6],"tags":[],"class_list":["post-7113","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-orientul-mijlociu","category-regiuni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7113"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7113"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7113\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7115,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7113\/revisions\/7115"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6633"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7113"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7113"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7113"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}