Orientul Mijlociu s-a schimbat. Linia roșie conform căreia Israelul și Iranul nu ar ataca în mod direct cealaltă țară este acum ștearsă. Fiecare țară va pretinde acum că poate folosi această opțiune ca răspuns la amenințările de securitate, deși eventualele atacuri ar putea să nu fie de această amploare.

Decenii, Iranul a lucrat în principal printr-o rețea de proxi/miliții din Orientul Mijlociu în Irak, Siria, Liban și Yemen, încercând să evite un conflict convențional la scară largă cu SUA și Israel. În timpul războiului american din Irak, sute de trupe americane au fost ucise și rănite de ”dispozitivele explozive improvizate” – un tip de bombe puse pe marginea drumului pe care Iranul le-a furnizat milițiilor șiite. Iranul a antrenat și echipat luptători Hamas, deși SUA au concluzionat că Teheranul nu a orchestrat atacul Hamas din 7 octombrie asupra Israelului.

La momentul actual suntem în faza eliminării milițiilor Hamas din Gaza. Premierul Netanyahu nu va renunța la acest obiectiv și asta ar trebui să înțeleagă liderii politici occidentali. Premierul încearcă să-și salveze situația delicată în care se află între presiunea Occidentului și cea a străzii din Israel. Să ne amintim că Benjamin Netanyahu a respins în ianuarie 2024 apelurile la suveranitatea palestiniană în urma discuțiilor cu președintele american Joe Biden despre viitorul Gaza, sugerând că nevoile de securitate ale Israelului ar fi incompatibile cu statalitatea palestiniană.

Netanyahu nu va face compromisuri, cel puțin deocamdată („Nu voi face compromisuri asupra controlului deplin al securității israeliene asupra întregului teritoriu de la vest de Iordania – și acest lucru este contrar unui stat palestinian”, a spus Netanyahu într-o postare pe X scrie Washington Post). Biden și oficialii săi de vârf – inclusiv secretarul de stat Antony Blinken, care a vizitat Israelul și regiunea de mai multe ori – au spus că crearea unui stat palestinian cu garanții pentru securitatea Israelului este singura modalitate de a aduce în sfârșit pacea și stabilitatea în Orientul Mijlociu.

Rafah ”cuiul” din biroul lui Netanyahu

Israelul a făcut progrese semnificative în direcția obiectivului său de a distruge Hamas. Armata israeliană susține că operațiunile sale au forțat 18 dintre cele 24 de batalioane ale Hamas să se dizolve. Israelul a ucis, de asemenea, câțiva dintre cei mai importanți lideri militari ai grupului, inclusiv Marwan Issa, care a ajutat la planificarea atacului din 7 octombrie și a fost probabil al treilea cel mai important lider Hamas din Gaza.

De asemenea forțele israeliene au distrus multe dintre tunelurile, pozițiile fortificate și depozitele de arme ale Hamas. Repetarea zilei de 7 octombrie este puțin probabilă acum. Să nu uităm totuși: cu mai bine de un an înainte de atac, serviciile secrete israeliene au interceptat planul de luptă al Hamas și, după aceea, au identificat indicatori specifici care devoalau că planul era în mișcare.

Dacă Israelul ar fi acționat în baza acestor informații – atacând luptătorii în timp, trimițând chiar și câteva elicoptere la graniță sau întărind garnizoanele din sudul Israelului – Hamas ar fi eșuat. Dar asta este o povestea care o vor analiza la finalul ostilităților dar care, între timp, a făcut și o victimă important din rândul serviciilor: șeful informațiilor militare israeliene, Aharon Haliva, a demisionat pentru că nu a reușit să prevină atacul Hamas din 7 octombrie 2023. Haliva devine astfel primul oficial israelian de rang înalt care părăsește funcția după cel mai grav atac al milițiilor palestiniene din istoria Israelului. În mod sigur vor urma și alții.

Negocierile Hamas Israel în impas!

Pe 5 mai negocierile dintre Israel și Hamas s-au prăbușit, ambele părți învinovățindu-se reciproc. Este absolut posibil ca Hamas să nu intenționeze niciodată să semneze un acord cu Israelul. S-ar putea să se fi bazat pe deciziile premierul israelian Benjamin Netanyahu astfel încât să-l poată învinovăți de prăbușirea negocierile.

La scurt timp după aceea ministrul israelian al apărării Yoav Gallant a emis o declarație că o operațiunea din Rafah va avea loc „în viitorul foarte apropiat”. Hamas a continuat provocările la adresa IDF (forțelor israeliene) astfel au tras cel puțin 10 rachete și proiectile de mortier cu rază scurtă de acțiune asupra unui sediu operațional al IDF responsabil de coordonarea atacurilor de artilerie asupra Rafah. Trei soldați și alți o duzină au fost răniți în atac, a declarat armata israeliană pentru AFP.

Drept urmare armata israeliană a anunțat duminică 5 mai că a închis Kerem Shalom, un punct cheie de trecere a frontierei în sudul Gazei folosit în principal pentru a livra ajutor umanitar. Apelul IDF pentru ca civilii să evacueze o anumită parte din Rafah ar putea indica faptul  că operațiunea inițială ar putea fi una limitată – o încercare de a face presiuni asupra Hamas pentru un acord care este acceptabil pentru Israel și de a atenua preocupările americane.

Acum armata israeliană desfășoară lovituri direcționate împotriva țintelor teroriste Hamas în estul Rafah. Astfel au lovit 50 de ținte militare din oraș. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a declarat că Israelul a descris operațiunea de-a lungul graniței Gaza-Egipt, în estul Rafah, drept „o operațiune de amploare și durată limitată”, menită să stopeze contrabanda cu arme Hamas, dar a mai spus că SUA vor monitoriza luptele, scrie într-un comunicat de presă.

Mediatorii

Până acum, se pare că niciun mediator nu este capabil să exercite suficientă presiune asupra Hamas pentru a ajunge la un acord de încetare a focului, lăsând doar opțiunea militară pe masă — cel puțin deocamdată. Totuși, șeful politic al Hamas, Ismail Haniyeh, a lucrat luni seară, 6 mai 2024, pentru a crea presiuni diplomatice asupra Israelului ca să accepte un acord, sunând pe ministrul iranian de externe Hossein Amir-Abdollahian și pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan și cerând sprijinul lor.

Președintele Autorității Palestiniene Mahmoud Abbas a cerut comunității internaționale să facă presiuni asupra Israelului pentru a accepta încetarea focului. Presiunea a crescut și în Israel, în timp ce mii de oameni au protestat la Tel Aviv și în alte orașe luni seara în sprijinul unui acord pentru ostatici. Noua propunere, mediată de Egipt și Qatar, a inclus propriile cereri ale Hamas, inclusiv o încetare a operațiunilor militare și o retragere a forțelor israeliene înainte de un schimb de ostatici în Gaza cu prizonierii palestinieni din Israel.

Israelul a declarat luni că trimite o delegație de mediatori pentru a încerca să ajungă la un acord, chiar dacă „propunerea Hamas este departe de cerințele necesare ale Israelului”. Benny Gantz, membru al cabinetului de război al Israelului, a spus că „există lacune serioase” în propunerea transmisă de Hamas și că „nu se potrivește cu discuția avută până acum” scrie Washington Post. Este evidentă îngrijorarea Hamas de a fi expulzată din Gaza și din această cauză pune presiune pe negociatori.

În schimb  Cabinetul de război israelian a declarat că a decis să continue „operațiunea de la Rafah pentru a exercita presiuni militare asupra Hamas și pentru a avansa în procesul de eliberarea a ostaticilor noștri și a celorlalte obiective ale războiului”, potrivit biroului de presă al premierului israelian. Hamas este extrem de îngrijorat de o operațiunea din Rafah, dar speră că Israelul se va abține de la lansarea ei pe scară largă și nu punctuală din cauza presiunii internaționale, și în special a celei americane.

Principalul punct de disputa în negocierile de încetare a focului este insistența Hamas că un acord trebuie să pună capăt războiului. Poziția Israelului este că poate trăi cu o încetare temporară a focului, dar că luptele vor trebui reluate pentru a învinge Hamas. Israelul nu poate permite organizației să păstreze controlul asupra Gazei și să continue să atace israelienii, așa cum a promis că va face. Atacul din 7 octombrie a arătat clar că aceasta este o amenințare care trebuie eliminată sau cel puțin redusă la un nivel acceptabil. Care este nivelul acceptabil nu știm.

Pentru a  realiza acest lucru, Israelul trebuie să abordeze Hamas în Rafah. Israelul s-a pregătit pentru operațiune prin stabilirea de ”carcase umanitare” (expresie folosită în jargonul militar) pentru ca civilii palestinieni să rămână în siguranță în timpul luptelor. Acolo vor putea primi ajutor, adăpost și servicii medicale. Israelul face acum apel la civilii din Rafah să părăsească anumite zone pentru propria lor siguranță. Pe măsură ce săptămâna trecută se apropia de sfârșit, părea că eforturile intense ale mediatorilor egipteni și americani ar putea duce la încheierea unui acord de încetare a focului între Hamas și Israel.

Apoi, sâmbătă pe 4 mai, o „sursă de rang înalt din guvernul israelian” a anunțat că Israelul va invada Rafah indiferent dacă se ajunge la un acord sau nu, ceea ce înseamnă că un acord nu va face decât să întârzie o operațiune în ultimul bastion al Hamas. Israelul a fost luat prin surprindere când Hamas a anunțat că a acceptat o propunere de încetare a focului în Gaza.

După ce a spus că Hamas a modificat termenii acordului, tancurile israeliene s-au aruncat în suburbiile de est de la  Rafah, preluând controlul asupra punctului de trecere a frontierei Rafah la scurt timp după aceea. Între timp diplomația navetei continuă, directorul CIA, William Burns, a sosit în Israel și s-a întâlnit cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu.

Ce măsuri a luat americani împotriva unei operațiuni militare în Rafah?

Președintele Biden a avertizat Israelul împotriva unei operațiuni în Rafah, spunând că vor exista „consecințe”. Se pare că acele consecințe sunt deja în mișcare: Biden ar fi amânat săptămâna trecută un transport de arme către Israel, posibil pentru a face presiuni asupra lui Netanyahu să accepte un acord de încetare a focului. Țara s-a bazat foarte mult pe ajutorul american, inclusiv pe transporturile continue de arme.

Un raport al Ministerului de Finanțe al Israelului arată că jumătate din toate tranzacțiile de apărare asociate cu războiul din ultimul trimestru al anului 2023 au fost încheiate cu furnizori americani. Dacă Biden impune restricții asupra acestui ajutor, este puțin probabil ca Israelul să poată compensa pierderea sprijinului american dintr-o altă sursă. În discuție este vânzarea în jur de 6.500 de proiectile JDAM (Joint Direct Attack Munitions).

Congresul SUA a aflat pentru prima dată în ianuarie despre vânzarea propusă, care valorează până la 260 de milioane de dolari, dar administrația Biden nu a continuat acordul. Din martie, administrația Biden nu a avansat procesul de notificare a Congresului privind încă un miliard de dolari în oferte de arme pentru Israel, care includ muniție de tancuri, vehicule militare și proiectile de mortar.

Aceste potențiale tranzacții includ transferul a 700 de milioane de dolari în muniție de tancuri de 120 mm, 500 de milioane de dolari în vehicule tactice și mai puțin de 100 de milioane de dolari în proiectile de mortar de 120 de mm, au spus oficialii americani.

Vânzările ar dura luni sau ani pentru a fi livrate. Administrația este sub presiunea unui număr tot mai mare de democrați din Congres pentru a reduce aprovizionarea cu arme pentru a presă Israelul să facă mai mult pentru a preveni uciderea civililor în Gaza, unde au murit peste 34.000 de oameni, majoritatea civili, potrivit statisticilor oficiale palestiniene. Cifra nu specifică câți au fost combatanți.

În spatele cortinei negocierilor

Intrarea armatei israeliene în Rafah, în sudul Fâșiei Gaza, marți, 7 mai, a venit după 10 zile de negocieri cu Hamas pentru o încetare a focului, care acum pare compromisă, dar nu abandonată încă. Cu doar câteva ore înainte de mutarea armatei, mișcarea islamistă a anunțat că a acceptat o propunere negociată de Israel, Statele Unite, Egipt și Qatar, în timp ce a adus amendamente importante de ultimă oră, pe care Israelul le-a denunțat ca fiind inacceptabile.

Și totuși Israelul a făcut pași spre o încetare a focului. Cabinetul de la Tel Aviv a transmis mediatorilor din Qatar și Egipt pe 27 aprilie un nou document de negociere. Pe lângă un calendar de dezescaladare împărțit în trei faze, fiecare cu o durată de aproximativ 40 de zile, care urma să înceapă cu eliberarea a 33 de ostatici (femei; inclusiv soldați, bătrâni și bolnavi), textul cuprindea două progrese majore. Documentul menționa că ambele părți s-au angajat să restabilească „calmul durabil”.

Aceasta a fost o aluzie la sfârșitul ostilităților cerute de mișcarea islamistă, care se teme că odată ce cei aproximativ 130 de ostatici vor fi eliberați, în schimbul prizonierilor palestinieni, ofensiva israeliană se va relua. Un alt pas important era  propunerea israeliană pentru întoarcerea persoanelor strămutate în nordul Fâșiei Gaza, o regiune în mare măsură depopulată despre care mulți palestinieni se temeau că va fi desprinsă de restul enclavei. Hamas a fost de acord cu câteva precizări, cea mai importantă fiind întrebarea ce înseamnă ”calmul durabil”

De fapt expresia este inventată de echipa directorului CIA, William Burns, pentru a sugera că acceptarea acordului ar echivala cu sfârșitul războiului. Un lucru rămânea însă clar din acest acord autoritățile israeliene au fost reticente să vorbească despre o încetare a focului, argumentând că un astfel de acord nu a existat înainte de 7 octombrie 2023. Netanyahu este sub presiunea aliaților săi fundamentaliști religioși, care pledează pentru ”continuarea nesfârșită” a războiului și curățarea etnică a Gazei.

Aliații din cabinet amenință cu răsturnarea acestui de la putere dacă războiul nu continuă. A apărut pe 6 mai o versiune revizuită a acordului în care se menționa că „o întoarcere la un calm durabil duce la o încetare permanentă a focului”. Varianta revizuită preciza că Hamas ar trebui să se angajeze să elibereze primul grup de ostatici și dacă mișcarea nu reușește să adune 33 de prizonieri vii pentru a-i schimba cu prizonieri palestinieni deținuți în Israel, textul lasă deschisă posibilitatea returnării rămășițelor captivilor.

Cine sunt negociatorii?

Cei care s-au întâlnit la Cairo sunt: pe lângă Abbas Kamel, șeful serviciilor secrete egiptene, s-au numărat William Burns, șeful CIA,  membri ai echipei Qatar, și Khalil al-Hayya, comandantul secund al aripii politice a Hamas din Gaza, cu sediul în Doha, care a acționat ca negociator al mișcării – deși este în umbra celui mai important factor de decizie al acesteia, Yahya Sinwar.

The day after!(ziua de apoi)

Și totuși cum va arăta prima zi după încetarea ostilităților? Această problemă, a cărei descriere scurtă este „a doua zi”, nu pare să-l intereseze foarte mult pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Acesta este eșecul profund al lui și este motivul pentru care Netanyahu ar trebui să demisioneze – nu pentru că ar fi fost responsabil pentru război, ci pentru că nu a reușit să îl urmărească în mod înțelept și strategic. Războaiele din Orientul Mijlociu se termină adesea cu o ambiguitate neclară care permite ambelor părți să pretindă victoria. „Nici învingător, nici învins” este expresia adesea folosită pentru a descrie astfel de pacte de salvare a ”feței”.

Dar această abordare diplomatică nu va funcționa în Gaza. Israelul vrea o victorie împotriva Hamas, indiferent ce spune acordul de încetare a focului. Și acest sentiment nu este deținut doar de Netanyahu, ci și de majoritatea israelienilor – și cred că și de majoritatea liderilor arabi. Cred că urgența numărul unu este salvarea civililor palestinieni din foametea și devastarea celor șapte luni de război și eliberarea deținuților israelieni. Asistența umanitară în Gaza a crescut brusc de când Israelul și-a retras majoritatea trupelor luna trecută, dar este nevoie de mai mult.

Debarcaderul plutitor construit de armata americană va ajuta la distribuire de alimente și ajutoare umanitare. Dar cine va menține pacea când camioanele cu ajutoare vor ajunge în orașul Gaza? Aceasta este întrebarea pe care Netanyahu nu a reușit să o abordeze în mod constant.

Există un singur răspuns bun: Gaza are nevoie de o forță internațională de stabilizare care să ofere securitate în timpul și după încetarea focului. Dacă Statele Unite și aliații săi pot organiza această forță, națiunile arabe precum Egiptul, Marocul și Emiratele Arabe Unite vor fi probabil dispuse să furnizeze unele dinte trupele ce urmează a menține pacea. Dar o vor face doar dacă Israelul este de acord că acesta este primul pas pe drumul către un stat palestinian. Netanyahu se opune, la fel și mulți israelieni. Dar aceasta este calea către un viitor în care relațiile cu toate statele arabe sunt în sfârșit „normalizate”. Întreaga operațiune merită niște riscuri. Nu-i așa?

Post scriptum: Europa este împărțită în privința modului de a răspunde la situația din Rafah. Acest lucru a dus la o inacțiune care contrastează puternic cu decizia Washingtonului – cel mai apropiat aliat al Israelului – de a amâna transportul de arme, președintele Joe Biden afirmând că SUA ar întrerupe aprovizionarea cu bombe și alte muniții dacă Israelul lansează o invazie militară majoră în Rafah.

(atenție nu o invazie limitată- forțele israeliene au continuat o operațiune limitată care vizează luptătorii Hamas și infrastructura din estul Rafah pe 8 mai.) Irlanda, Malta, Slovenia și Spania sunt în discuții pentru recunoașterea comună a statului palestinian pe 21 mai, a informat radiodifuzorul public irlandez RTE, citând surse anonime.

Prim-miniștrii a celor patru țări au emis o declarație comună în martie în care își exprimă „pregătirea de a recunoaște Palestina” și au spus că vor face acest lucru „când aceasta poate aduce o contribuție pozitivă și circumstanțele sunt corecte”. Ministrul spaniol de externe José Manuel Albares se deplasează vineri la Washington pentru a explica intenția Madridului de a recunoaște iminent Palestina, a informat El Confidencial.

Oficialii spanioli nu vor confirma sau infirma raportul RTE cu privire la data de 21 mai. Europarlamentarii centriști și de stânga solicită sancțiuni: „Prin acest apel urgent, vă solicităm să convocați cât mai curând posibil o reuniune a Consiliului European pentru a discuta consecințele invaziei și a impune sancțiuni UE împotriva Israelului”, se arată într-o scrisoare către von der Leyen, șeful UE pentru Afaceri Externe Josep Borrell și președintele Consiliului Charles Michel, semnată de câteva zeci de europarlamentari de la Renew, S&D, Verzi și Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică (The Left), din 7 mai și distribuită Playbook/Politico (vă recomand să vedeți cine sunt liderii partidelor ca să înțelegeți despre ce este vorba)