Interesul faţă de sistemul defensiv menit să apere Europa de eventuale atacuri venite din partea unor state precum Iran sau Coreea de Nord a fost adus în prim-plan, zilele trecute, de informaţia dată de un oficial al Alianţei, potrivit căruia comandamentul scutului va fi găzduit la baza militară de la Ramstein (Germania).
Gândit, pe hârtie, să acopere întreaga Europă, sistemul de apărare anti-balistică al Alianţei va fi format dintr-un pilon american (desfăşurat în România şi Polonia) plus o componentă europeană. NATO va oferi infrastructura de comandă şi control necesară realizării şi managementului integrat al celor doi piloni.
La summitul de la Lisabona, din noiembrie 2010, s-a decis extinderea graduală a acestei capabilităţi (aşteptată să devină operaţională în 2015) pentru a proteja nu doar trupele dintr-un teatru de operaţiuni, ci şi teritoriul şi populaţia statelor membre.
Preşedintele Obama şi administraţia abordează problema scutului antirachetă ca o problemă de articol 5 ce trebuie ferm ancorată în contextul NATO. Planul SUA în privinţa amplasării scutului antirachetă în Europa se desfăşoară în mai multe etape:
Prima etapă a scutului antirachetă s-a derulat în cursul anului 2011 an în care au fost testate și desfăşurate sistemele disponibile de apărare antirachetă, inclusiv sistemul Aegis (aflat în înzestrarea navelor de razboi), interceptorul SM-3 (Block IA) şi senzori de tipul AN/TPY-2 (radare mobile ce intră tot în înzestrarea forţelor navale ale SUA) amplasate pe vectori navali. Prima fază a avut ca scop protejarea împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune. Astfel în această fază nava USS Monteray a reprezentat primul pilon al scutului antirachetă desfășurat în Europa.
În următoarea perioadă 2014 și 2015, 3 distrugătoare de la baza navală americană din Norfolk, Virginia, vor fi dislocate la baza navală Rota din Spania în sprijinul scutului antirachetă european.
Secretarul pentru marina militară, Roy Mabus, a anunțat că distrugătoarele USS Ross, USS Donald Cook și USS Porter se vor alătura distrugătorului USS Carmey, cu baza actuală în portul militar Mayport Florida, în noua reședință din Spania.
Fiecare navă are un echpaj de 275 de marinari și este dotat cu sistemul Aegis cu rachete interceptoare SM3. Operarea navelor din portul Rota va face ca misiunile din Mediterană să fie mai ușor de îndeplinit.
Această mutare, extrem de importantă în realizarea scutului antirachetă european și în îndeplinirea strategiei Obama de a sprijini securitatea europeană, a fost anunțată de secretarul apărării, Leon Panetta, în toamna trecută, fără a face precizările actuale.
Sistemul naval de luptă Aegis este unul integrat de radar şi rachete, capabil să lupte simultan împotriva ameninţărilor aeriene, terestre şi cu submarine. Sistemul Aegis poate, simultan, să atace ţinte terestre, submarine şi nave de suprafaţă, concomitent cu protejarea flotelor de atacuri de aviaţie sau cu rachete.
Etapa a II-a, care se întinde până în 2015, presupune folosirea interceptorului Standard Missile-3 (Block IB), atât în configuraţii pe mare, cât şi terestre, precum şi plasarea unor senzori evoluați tehnologic, pentru a extinde teritoriul apărat împotriva rachetelor cu rază scurtă şi lungă de acţiune.
În etapa a III-a, desfăşurată până în 2018, vor fi amplasate două baze terestre cu variante avansate tehnologic ale interceptorilor SM-3 Block IIA, pentru a contracara rachete cu rază scurtă, medie şi intermediară de acţiune.
Ultima etapă, a IV-a, ce va fi finalizată până la sfârşitul lui 2020, va presupune o nouă variantă a interceptorului SM-3, denumită Block IIB, care să poată contracara rachete cu rază medie şi intermediară de acţiune, dar şi potenţiale rachete balistice intercontinentale ce ar viza Statele Unite.
Iranul are cel mai complex inventar de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune din Orientul Mijlociu. Teheranul a testat deja un număr de astfel de rachete, printre care şi Shahab 3, care pot atinge părţi ale Europei şi chiar au dezvoltat capacităţi spaţiale. În urmă cu câţiva ani, au plasat pe orbită un satelit care, în esenţă, reprezintă acelaşi tip de capabilitate ce poate fi cu uşurinţă transformată într-o componentă a programului balistic iranian.
Recentele declaraţiile ale liderilor Teheranului nu sporesc încrederea cancelariilor Occidentale că nu vor să se doteze cu rachete cu rază lungă de acţiune dotate cu focoase nucleare. Surse din zona serviciilor de informații avertizează existența la Teheran a 4-9 rachete cu rază lungă de acțiune cumpărate de la Coreea de Nord, rachete ce pot fi dotate cu capete nucleare, eventual, din producție proprie.
Ministrul britanic al Afacerilor Externe, William Hague, a avertizat, intr-un interviu acordat publicației Daily Telegraph, ca ambițiile nucleare ale Iranului ar putea impinge Orientul Mijlociu într-o cursă a înarmării cu arme de distrugere în masa asemanatoare cu Razboiul Rece.
Pentru a apăra Bucureştiul împotriva rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune este nevoie de aproximativ 8 baterii Patriot. Acum o singură navă Aegis SM-3, care patrulează în Marea Neagră, poate asigura protecția orașului și a întregului teritoriu. De acea până la construcția bazei de la Deveselu, elementul principal îl va constitui forța navală americană dislocată în Mediterană. Acest sistem de arme este cunoscut ca denumire de catalog: „an area defense weapon” adică o armă care asigură protecția unei mari suprafețe teritorială.
Un aspect esenţial la scutul în versiunea administrației Obama (European Phased Adaptive Approach-EPAA) este adamptibilitatea. El se adaptează, în acelaşi timp, cu evoluția noilor amenințări. Aceeaşi capacitate pe care americani o folosesc în Europa, sistemul Aegis plus radarul în bandă X, este desfășurat pretutindeni în lume. Există un radar în banda X în Israel, altul în Japonia apoi navele cu sistemul Aegis patrulează în Extremul Orient şi Orientul Mijlociu. Punct și de la capăt.
Rusia iese în mod continuu pe scena media, prin intermediul vicepremierului rus Dmitri Rogozin, fost ambasador la NATO. Discursurile vicepremierului sunt pline de amenințări, nu numai la adresa României sau al Poloniei, dar și a tuturor europenilor care ar accepta să amplaseze elemente ale scutului atirachetă pe teritoriul național. Orice știre despre scutul antirachetă este automat taxată de vicepremierul rus. Amenițările curg de la faptul că scutul este îndreptat împotriva Rusiei până la amenințarea cu instalarea, în regiunea Kaliningrad, a rachetelor de tip Iskandaran.
Trebuie să-i reamintim vicepremierului rus că scutul antirachetă este unul absolut defensiv. Se pare ca acest lucru trebuie repetat des, mai ales pentru prietenii noştri din afara NATO.
Dragii mei, acestea sunt beneficiile unei securităţi europene colective, este de fapt expresia practică a articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic de la Washington D.C. din 4 aprilie 1949 de constituire a NATO.
Domnule vicepremier, NATO apără Europa dumneavostră apărați Rusia!
Restul… este negociere dar între președinți!
Comenteaza