In valtoarea negocierilor pentru bugetul Uniunii Europene, a cresterii cotelor de participare, a cresterii sau mentinerii unor cheltuieli nejustificabile, pozitia Marii Britanii pare de neclintit. In intalnirea premierului britanic, David Cameron cu premierul italian, Mario Monti, ce a avut loc in cursul zilei de ieri la Roma, ambii oficiali si-au manifestat dezacordul fata de actualele propuneri ale presedintiei cipriote fata de proiectul de buget.
Politica britanica in Europa a avut de la inceput un caracter distinct de trendul promovat de celelalte state europene, astfel incat s-a ajuns sa se discute despre un model britanic care cultiva pragmatismul sub o forma declarata si asumata.
Departe de a fi un sustinator al discursurilor cu caracter electoral si al promisiunilor demagogice britanice sau ale oricarui stat, apreciez forta politica si comportamentul Marii Britanii in cadrul Uniunii Europene, nu ca vector de dezbinare, cum ii este atribuit, ci ca model de respectare al interesului national. Rationamentul, echilibrul, filtrarea si negocierea deciziilor pe care in mod evident va urma sa le implementam sunt caracteristicile unui comportament sanatos si pragmatic.
Bineinteles, diferentele dintre Romania si Marea Britanie sunt considerabile, in termeni de forta politica, de forta economica si implicit forta de negociere. In schimb orice stat are obiective pe care doreste sa le realizeze si pe care trebuie sa le urmeze.
Daca analizam obiectivele Romaniei in contextul european si realizarea lor, ajungem la o singura concluzie: Avem nevoie de mai mult pragmatism in indeplinirea interesului national! O problema de fond, despre care se discuta foarte rar pe scena romaneasca.
Avand in vedere ca vorbim despre bugetul Uniunii Europene, despre aspecte economice, as vrea sa va expun cateva analize proprii despre existenta diplomatiei economice romanesti, facand o paralela cu diplomatia economica britanica.
De fapt este mult spus o paralela, deoarece diplomatia economica din Romania nu are instrumentele necesare de a functiona si as putea spune ca se afla, in prezent, intr-un proces de formare. Cu atat mai mult, trimiterile la diplomatia economica britanica devin exemple constructive si edificatoare privind acest proces de consolidare a diplomatiei economice romanesti.
In contextul deficientelor structurale cauzate de criza economica, Marea Britanie foloseste diplomatia economica ca un instrument pentru redresarea acestor dezechilibre, in primul rand prin promovarea exporturilor si atragerea investitiilor straine. Programul guvernului se bazeaza pe o serie de principii si obiective precum redresarea cresterii economice, durabile si echilibrate. A sarjat pe promovarea comertului ca mijloc de realizare, astfel ca o parte centrala a acestei strategii o ocupa preocuparea pentru cresterea exportului.
Politica externa britanica are ca pilon, indiferent de guvernele care alterneaza la putere, promovarea intereselor de afaceri. Strategiile diplomatiei economice s-au dezvoltat in cadrul a doua institutii: Foreign and Commonwealth Office – Ministerul Afacerilor Externe britanic si Agentia Regatului Unit pentru Comert si Investitii, agentie comuna a Ministerului de Externe si a Departamentului Regatului Unit pentru Afaceri, Inovatie si Competente.
Liderii celor doua institutii, ministrul John Battle si ministrul William Hague pun accent pe demersul diplomatiei economice si comerciale optand pentru reorientarea diplomatiei in obtinerea unui „sprijin pentru afacerile britanice si pentru economia noastra ca un intreg” (W. Hague, noiembrie 2011) .
Bineinteles, la nivelul acestor institutii s-au dezvoltat strategii si documente programatice precum Carta Alba a Cresterii Economice care acorda un program vast diplomatiei economice si comerciale, strans legat de un program intern, precum si un program de asistenta pentru tarile in curs de dezvoltare (in care este inclusa si Romania).
In completarea Cartii Albe, s-a elaborat un document cheie, „Britain open for Business”, un plan strategic pe 5 ani ce cuprinde o serie de noi programe pentru consolidarea activitatilor diplomatiei economice si comerciale, alcatuit pe baza a trei teme majore: facilitarea exporturilor Marii Britanii, atragerea de investitii straine si promovarea brandului britanic. In cadrul acestui program, o atentie deosebita este acordata formarii in diplomatia comerciala precum si cresterea numarului de reprezentanti de afaceri care participa la vizitele diplomatice.
Un aspect foarte important, pe care britanicii il pun in stransa legatura cu diplomatia economica este politica industriala si conturarea acesteia astfel incat accentul sa fie pus pe sectoarele industriale unde Marea Britanie are un avantaj competitiv.
In putine cuvinte, asa arata un mecanism functionabil de diplomatie economica, interconectat, pus intr-o forma strategica, coerenta si pe termen mediu si lung. O politica bine trasata si orientata pe anumite tinte, pe care le indeplineste, avand in vedere evolutiile economice la nivel de relatii externe ale Marii Britanii.
Ce are Romania de invatat de la Marea Britanie? In materie de diplomatie economica – intreg mecanismul, dar inaintea acesteia necesitatea formarii si asumarii unei viziuni globale perene.
Realizarea acestui obiectiv nu intampina obstacole dificile in atingerea sa pentru ca Romania are oameni competenti cu viziune si vointa. Ei trebuie doar spijiniti in realizarea acestui deziderat!
Comenteaza