Protecţia împotriva bioterorismului, componentă a securităţii individuale

Bioterorismul este facilitat de progresele realizate în genetică şi în biologia moleculară. Astfel, bacterii inofensive pot fi făcute patogene prin inserţie cu gene de toxicitate împrumutate din genomul bacteriilor periculoase.

2. Forme de realizare a atacurilor bioteroriste

Posibilitatea ca teroriştii să utilizeze agenţi patogeni naturali sau sintetici, produşi pentru scopuri paşnice, este îngrijorătoare[3]. O asemenea utilizare criminală nu ar pune în pericol numai viaţa şi sănătatea oamenilor, dar, pe termen mediu şi lung, ar putea produce distrugeri la nivelul resurselor naturale, în special resursele de apă, agricultura şi rezervele de hrană.

În general, se disting două căi de realizare a atacului bioterorist:

• un atac direct asupra populaţiei. În acest caz, pe lângă efectele medicale, consecinţele fizice şi efectul psihologic sunt foarte puternice, se instalează teroarea şi panica, ceea ce poate duce la paralizia completă sau parţială a ţării vizate de atacul terorist şi, deci, cu consecinţe nefaste pentru economie;
• atac indirect efectuat asupra zootehniei sau agriculturii unei ţări. Economia sectorului vizat este direct atinsă, iar consecinţa este o slăbirea mai mult sau mai puţin semnificativă a economiei naţionale, în funcţie de daunele produse. În plus, dacă populaţia află de originea bioteroristă a căderii sectorului alimentar, este declanşat efectul de panică, iar ţara este paralizată.

 3. Efecte ale bioterorismului asupra securităţii individuale, naţionale şi internaţionale

Un atac bioterorist generează o serie de efecte[4]. Mai întâi, este vorba de efectele medicale, ce presupun fie îmbolnăvirea persoanelor infectate, fie decesul lor. Astfel, este adusă o atingere importantă securităţii individului, iar dacă prin atacul bioterorist este afectat un segment important al populaţiei unei ţări, atunci se poate vorbi de instaurarea unei stări de insecuritate sanitară. Prin aceasta, este adusă atingere securităţii naţionale atât în domeniul securităţii sanitare, cât şi al securităţii economice, deoarece persoanele active sunt cele care se deplasează frecvent şi, dacă sunt purtătoare ale unei boli contagioase rezultată în urma unui atac bioterorist, o propagă, ajungându-se astfel la epidemii. Consecinţa firească este diminuarea numărului celor apţi de muncă.

Un al doilea tip de efecte generate de un eventual atac bioterorist sunt cele de natură psihologică. Este vorba de teamă, frică, anxietate şi angoasă, groază şi panică ce se pot instala fie la persoanele care au fost fie atinse de virusul, toxina etc. propagate prin atentatul bioterorist, fie la cele care au auzit de posibilitatea producerii atacului. În acest mod, efectele psihologice ale atacurilor bioteroriste aduc atingere securităţii individuale, prin crearea unui sentiment de insecuritate.

În fine, atacurile bioteroriste pot produce şi efecte psihosociale. Este vorba de panică, diminuarea coeziunii sociale, a climatului organizaţional, a consensului naţional şi a moralului individual şi colectiv. Aceste efecte duc la schimbări comportamentale individuale şi colective. În acelaşi timp, este posibil ca urmare a unui atac bioterorist, să slăbească încrederea cetăţenilor în instituţiile competente ale statului în privinţa asigurării securităţii individuale şi naţionale.

În opinia noastră, efectele medicale, psihologice şi psihosociale sunt interdependente, iar consecinţele lor sunt cumulative.

Într-un fel, acestea sunt efecte directe ale unui atac bioterorist. Există, însă, şi efecte indirecte. Este vorba înainte de toate de efectele de natură economică pe care le generează un atac bioterorist prin scoaterea din activitatea economică a persoanelor afectate medical, psihologic şi psihosocial. De asemenea, în urma unui atac bioterorist pot să apară şi efecte de natură socială. Este vorba de tensiuni sau chiar tulburări sociale cauzate de modificările comportamentale ale persoanelor cuprinse de panică şi groază ca urmare a expunerii directe sau indirecte la un atac bioterorist. Producerea acestor efecte poate aduce atingere atât securităţii individuale, cât şi securităţii naţionale. Pe de altă parte, în contextul globalizării, consecinţele acestor efecte se pot extinde la nivel regional şi mondial aducând atingere stabilităţii şi securităţii internaţionale. 

 4. Lupta împotriva bioterorismului

În opinia noastră, lupta împotriva bioterorismului, la nivel local şi naţional, include următoarele aspecte:

• pregătirea şi reacţia instituţiilor competente în domeniul sănătăţii publice. În ceea ce priveşte pregătirea, atenuarea consecinţelor diseminărilor deliberate de agenţi biologici necesită o detecţie precoce a agenţilor vizaţi şi o recunoaştere a persoanelor infestate;
• disponibilitatea şi constituirea de stocuri de medicamente. La nivel naţional, fiecare stat trebuie să-şi constituie stocuri de antibiotice şi de vaccinuri antivariolice;
• posibilitatea unei reacţii multisectoriale. Prevenirea atacurilor teroriste şi reacţia la consecinţele lor necesită o mobilizare a actorilor şi resurselor dintr-un mare număr de alte sectoare decât sănătatea. Securitatea resurselor alimentare, a animalelor, a vegetalelor şi a apei trebuie să facă obiectul unei atenţii speciale. În acest sens, forţelor armate le revine un rol important atât în acordarea primului ajutor, cât şi în gestionarea unor posibile situaţii de panică colectivă;
• cooperarea internaţională. În multe cazuri, limitarea efectelor unor atacuri bioteroriste necesită cooperarea internaţională. Aici, intervine ONU şi mai ales Organizaţia Mondială a Sănătăţii prin măsuri concrete şi concertate ale tuturor actorilor statali şi nonstatali implicaţi.

În esenţă, măsurile prezentate se cer a fi corelate unele cu celelalte pentru că numai prin eforturi concertate ale actorilor implicaţi la nivel local, naţional şi internaţional atacurilor bioteroriste pot fi prevenite, iar efectele lor (în cazul în care atacurile s-au produs) pot fi diminuate semnificativ.

 Concluzii

Atacul bioterorist este o formă de manifestare a atentatelor teroriste. Astăzi, dezvoltarea biotehnologiei, pe de o parte, şi consecinţele globalizării şi dezvoltării tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii, pe de altă parte, au făcut ca atacurile bioteroriste să treacă de la irealizabil la probabil.

Bioterorismul se realizează cu ajutorul a diferiţi agenţi patogeni care, diseminaţi în populaţie sau în resursele de apă, hrană etc., prin diferite metode, generează efecte medicale, psihologice, psihosociale, economice şi sociale.

Lupta împotriva atacurilor bioteroriste este necesară şi posibilă. Combaterea lor este importantă pentru a limita atingerile pe care le aduc securităţii individuale, naţionale şi chiar internaţionale şi ţine atât de fiecare stat în parte, cât şi de concertarea eforturilor la nivelul comunităţii internaţionale.

 Bibliografie:

1.      Bioterorismul şi armele biologice în lume,    http://www.sri.ro/upload/Brosura%20Bioterorism.pdf,

2.      Bioterrorisme, http://www.bossons-fute.fr/index.php?option=com_content&view=article&id=517-risque0026&catid=3-risques,

3.      BACIU, Adrian, De ce bioterorism?, Centrul de Cercetare şi Prevenire a Bioterorismului, http://www.ccpb.ro/despre-noi/de-ce-bioterorism,

4.      Risques biologiques: protection contre les pandémies et le bioterrorisme, http://www.css.ethz.ch/publications/pdfs/CSS-Analysen-5-FR.pdf, p.1.

*Acest studiu poate fi preluat pe web-site-uri numai cu dispunerea vizibilă, la începutul sau sfârşitul articolului, a menţiunii  următoare: Protecţia împotriva bioterorismului, componentă a securităţii este preluat cu permisiunea Centrului de Analiză şi Studii de Securitate – www.cass-ro.org